-
61 quaero
quaero, ĕre, quaesīvi (ĭi), quaesītum - tr. - [st1]1 [-] chercher, faire des recherches, se mettre en quête, désirer, vouloir. - aliquid ex (ab, de) aliquo quaerere: demander qqch à qqn. - quaere istud ab (ex) amico tuo: demande cela à ton ami. - quaero quis venerit: je demande qui est venu. - sibi quaerere: rechercher pour soi. - te ipsum quaerebam, Ter. Haut. 844: je te cherchais précisément. - sua signa quaerere, Caes. BG. 2, 21, 6: chercher ses enseignes (=chercher son manipule). - cibum quaerere, Cic. Nat. 2, 123: chercher sa nourriture. - te decisa suum dextera quaerit, Virg. En. 10, 395, ta main droite coupée te cherche, toi, son maître. - tibi consulatus quaerebatur: **le consulat était recherché par toi (pour toi)** = tu cherchais à obtenir le consulat. (chez les poètes et dans la prose post-classique, le datif devient l'équivalent d'un compl. d'agent avec ab + abl.). - qui mutare sedes quaerebant, Tac. G. 2: ceux qui désiraient changer de demeures. - quaerere ut: chercher à obtenir que, désirer que. [st1]2 [-] obtenir en cherchant, procurer (à soi ou aux autres), amasser, acquérir, gagner. - rem quaerere: s'enrichir. - quaerere invidiam in aliquem: rendre qqn odieux, rendre qqn impopulaire, susciter la haine contre qqn. - quaerere invidiam alicui: rendre qqn odieux, rendre qqn impopulaire, susciter la haine contre qqn. - invidiam in aliquem quaerere, Cic. R. Post. 46: susciter la haine contre qqn. - fugam quaerere, Cic. Phil 5, 45: chercher les moyens de fuir. - uxores liberorum quaerendorum causā quot vellet ducere, Suet.: épouser autant de femmes qu'il voudrait pour avoir des enfants. - videbatur id perdere arator quod aratro ipse quaesisset, Cic.: le laboureur semblait perdre ce qu'il avait gagné par sa charrue. - docebo eos, quibus quaesito opus est, Plin.: je vais instruire ceux qui ont besoin d'amasser. - in quaerendo conterere vitam, Ter.: passer sa vie à amasser. - sibi remedium ad rem aliquam quaerere, Cic. Clu. 29: se procurer un moyen de remédier à qqch. - armis gloriam quaerere, Sall. J 87, 2: acquérir la gloire au moyen des armes. - liberos quaerere, Suet. Caes. 52: chercher à avoir des enfants. - rem mercaturis faciendis quaerere, Cic. Par. 46: chercher la fortune en faisant du commerce. - ne et vetera et externa quaeram, Cic. Tusc. 1, 33: pour ne pas chercher des exemples à la fois anciens et étrangers. [st1]3 [-] avec suj. de ch. - avoir besoin de, demander, réclamer, exiger, nécessiter. - ne lites ex limitibus judicem quaerant, Varr. R. R. 1: que les procès relatifs aux limites ne nécessitent pas l'intervention du juge. - bellum dictatoriam majestatem quaerit, Liv. 8: la guerre exige l'autorité d'un dictateur. - quae humidum locum quaerunt, Varr. R. 1, 23, 4: les plantes qui réclament un terrain humide. - cf. Cic. Verr. 1, 29; Sall. J. 98, 3; Liv. 4, 14, 2. [st1]4 [-] chercher à savoir (en interrogeant, par la réflexion), poser une question, s'enquérir, s'informer, demander, questionner. - si verum quaeris, Cic.: si tu veux savoir la vérité. - noli quaerere ou quid quaeris? Cic.: bref, en un mot, sans plus chercher. - quid id tu quaeris? - quia mihi quaesito'st opus, Plaut.: pourquoi me poses-tu cette question? - parce que j'ai besoin de savoir. - abl. absolu au neutre - quaesito an...: après qu'on eut demandé si... - quaesito prius, an Lycortas, praefectus Achaeorum, incolumis effugisset, Just.: après qu'on eut demandé auparavant si Lycortas, commandant des Achéens, s'était enfui sain et sauf. - utrum s.-ent.... an - collibus an plano melius sit ponere vitem, quaere, Virg. G. 2: demande-toi s'il vaut mieux planter la vigne sur les coteaux ou en plaine. - ne quaere doceri, Virg.: ne cherche pas à savoir. - quaeritur inter medicos... Plin. 31: c'est parmi les médecins une question de savoir... [st1]5 [-] faire une enquête, rechercher (judiciairement), instruire (une affaire); avoir recours à la question, torturer. - rem quaerere, Ter.: instruire une affaire. - quaerere de morte alicujus, Cic.: faire une enquête sur la mort de qqn. - quaerere de pecuniis repetundis, Cic. Verr. 1, 9: instruire une affaire de concussion. - quaerere de servo in dominum, Cic. Mil. 22: torturer un esclave pour obtenir un témoignage contre son maître. - quia ambigebatur, per tormenta quaesita est, Suet. Tib. 58: parce qu'il y avait doute, on eut recours à la torture. - quaerere legibus, Plin. Ep. 5: faire une enquête conformément aux lois, faire une enquête impartiale. - voir quaesitum, quaesitus.* * *quaero, ĕre, quaesīvi (ĭi), quaesītum - tr. - [st1]1 [-] chercher, faire des recherches, se mettre en quête, désirer, vouloir. - aliquid ex (ab, de) aliquo quaerere: demander qqch à qqn. - quaere istud ab (ex) amico tuo: demande cela à ton ami. - quaero quis venerit: je demande qui est venu. - sibi quaerere: rechercher pour soi. - te ipsum quaerebam, Ter. Haut. 844: je te cherchais précisément. - sua signa quaerere, Caes. BG. 2, 21, 6: chercher ses enseignes (=chercher son manipule). - cibum quaerere, Cic. Nat. 2, 123: chercher sa nourriture. - te decisa suum dextera quaerit, Virg. En. 10, 395, ta main droite coupée te cherche, toi, son maître. - tibi consulatus quaerebatur: **le consulat était recherché par toi (pour toi)** = tu cherchais à obtenir le consulat. (chez les poètes et dans la prose post-classique, le datif devient l'équivalent d'un compl. d'agent avec ab + abl.). - qui mutare sedes quaerebant, Tac. G. 2: ceux qui désiraient changer de demeures. - quaerere ut: chercher à obtenir que, désirer que. [st1]2 [-] obtenir en cherchant, procurer (à soi ou aux autres), amasser, acquérir, gagner. - rem quaerere: s'enrichir. - quaerere invidiam in aliquem: rendre qqn odieux, rendre qqn impopulaire, susciter la haine contre qqn. - quaerere invidiam alicui: rendre qqn odieux, rendre qqn impopulaire, susciter la haine contre qqn. - invidiam in aliquem quaerere, Cic. R. Post. 46: susciter la haine contre qqn. - fugam quaerere, Cic. Phil 5, 45: chercher les moyens de fuir. - uxores liberorum quaerendorum causā quot vellet ducere, Suet.: épouser autant de femmes qu'il voudrait pour avoir des enfants. - videbatur id perdere arator quod aratro ipse quaesisset, Cic.: le laboureur semblait perdre ce qu'il avait gagné par sa charrue. - docebo eos, quibus quaesito opus est, Plin.: je vais instruire ceux qui ont besoin d'amasser. - in quaerendo conterere vitam, Ter.: passer sa vie à amasser. - sibi remedium ad rem aliquam quaerere, Cic. Clu. 29: se procurer un moyen de remédier à qqch. - armis gloriam quaerere, Sall. J 87, 2: acquérir la gloire au moyen des armes. - liberos quaerere, Suet. Caes. 52: chercher à avoir des enfants. - rem mercaturis faciendis quaerere, Cic. Par. 46: chercher la fortune en faisant du commerce. - ne et vetera et externa quaeram, Cic. Tusc. 1, 33: pour ne pas chercher des exemples à la fois anciens et étrangers. [st1]3 [-] avec suj. de ch. - avoir besoin de, demander, réclamer, exiger, nécessiter. - ne lites ex limitibus judicem quaerant, Varr. R. R. 1: que les procès relatifs aux limites ne nécessitent pas l'intervention du juge. - bellum dictatoriam majestatem quaerit, Liv. 8: la guerre exige l'autorité d'un dictateur. - quae humidum locum quaerunt, Varr. R. 1, 23, 4: les plantes qui réclament un terrain humide. - cf. Cic. Verr. 1, 29; Sall. J. 98, 3; Liv. 4, 14, 2. [st1]4 [-] chercher à savoir (en interrogeant, par la réflexion), poser une question, s'enquérir, s'informer, demander, questionner. - si verum quaeris, Cic.: si tu veux savoir la vérité. - noli quaerere ou quid quaeris? Cic.: bref, en un mot, sans plus chercher. - quid id tu quaeris? - quia mihi quaesito'st opus, Plaut.: pourquoi me poses-tu cette question? - parce que j'ai besoin de savoir. - abl. absolu au neutre - quaesito an...: après qu'on eut demandé si... - quaesito prius, an Lycortas, praefectus Achaeorum, incolumis effugisset, Just.: après qu'on eut demandé auparavant si Lycortas, commandant des Achéens, s'était enfui sain et sauf. - utrum s.-ent.... an - collibus an plano melius sit ponere vitem, quaere, Virg. G. 2: demande-toi s'il vaut mieux planter la vigne sur les coteaux ou en plaine. - ne quaere doceri, Virg.: ne cherche pas à savoir. - quaeritur inter medicos... Plin. 31: c'est parmi les médecins une question de savoir... [st1]5 [-] faire une enquête, rechercher (judiciairement), instruire (une affaire); avoir recours à la question, torturer. - rem quaerere, Ter.: instruire une affaire. - quaerere de morte alicujus, Cic.: faire une enquête sur la mort de qqn. - quaerere de pecuniis repetundis, Cic. Verr. 1, 9: instruire une affaire de concussion. - quaerere de servo in dominum, Cic. Mil. 22: torturer un esclave pour obtenir un témoignage contre son maître. - quia ambigebatur, per tormenta quaesita est, Suet. Tib. 58: parce qu'il y avait doute, on eut recours à la torture. - quaerere legibus, Plin. Ep. 5: faire une enquête conformément aux lois, faire une enquête impartiale. - voir quaesitum, quaesitus.* * *Quaero, quaeris, quaesiui, quaesitum, pen. prod. et per syncopam quaestum, quaerere. Terent. Cercher, Querir, Querre.\- causam quaerebat senex, Quamobrem insigne aliquid faceret. Terent. Cerchoit occasion, Queroit.\Consilium quaerere. Terent. Demander.\Fidem quaerere promisso. Plin. Tascher et s'efforcer de faire adjouster foy à ce qu'on promet.\Quaerere fugam ex aliquo loco. Cic. Cercher à s'enfuir.\Gratiam quaerere alicui ad vulgum, dicitur res aliqua. Liu. Acquerir, Quand elle est cause qu'on ha la grace du commun peuple.\Inuidiam ex re aliqua alicui quaerere. Quintil. Tascher à le mettre en male grace et haine.\In aliquem inuidiam quaerere. Cic. Pourchasser à le mettre en haine.\Liberos quaerere. Plautus, Liberorum quaerendorum causa ei, credo, vxor data est. Pour avoir des enfants.\Locum iniuriae quaerere. Liu. Tascher de nuire, Cercher et espier l'opportunité de nuire.\Locum gratiae apud aliquem quaerere. Liu. Cercher le moyen d'estre en la grace d'aucun.\Locum seditionis quaerere. Liu. Tascher à esmouvoir quelque sedition.\In medium quaerere. Virgil. Vivre en commun et du commun, Amasser et acquerir pour le commun.\Quaerere aliquem ad necem. Cic. Le cercher pour le tuer.\Quaerere opem. Ouid. Demander aide.\Periculum voce quaerere. Ouid. Cercher son malencontre par son babil.\Quo modo aliquid fiat quaerere. Terent. Cercher le moyen.\Regnum quaeritur armis. Lucan. Est acquis.\Quaerere aliquid in remedio. Plin. Pour remede.\Salutem alicui malo quaerere. Terent. Cercher occasion d'entrer en propos.\Sermonem quaerere. Terentius. Cercher occasion d'entrer en propos.\Sitim quaerere. Cic. Provoquer la soif.\Somnum quaerere re aliqua. Plin. Faire avoir sommeil.\Venenum quaerere alicui. Cic. Tascher à l'empoisonner.\Voluptatem quaerere. Cic. Cercher son plaisir.\Quaerere omnes ad vnum exemplum. Cic. Vouloir rapporter touts à un patron.\E monte aliquo in alium transilire quaerentes. Plin. Voulants, Taschants, S'efforceants.\Quaerere. Cic. Faire information, Faire enqueste.\Proficisci ad coniurationem quaerendam. Liu. Aller pour informer de la conjuration.\Quaerere in aliquem. Cic. Faire information contre aucun.\Vt de pecuniis repetundis quaereret. Cic. Qu'il eust la congnoissance des deniers mal prins, concussions et corruptions de ceulx qui ont esté Magistrats és provinces.\Quaerere rem tormentis, et per tormenta. Cic. Bailler la question et torture pour scavoir la verité d'un faict.\Quaerere. Terent. S'enquester, ou S'enquerir de quelque chose, et Demander.\Quaesiuit de Zenone fortasse quid futurum esset. Cic. Il a demandé à Zeno.\Quaero de te, etc. Liu. Je te demande.\Saepe quaeri solet de tempore, de loco, quo res gesta dicitur. Quintil. Du temps, etc.\Quaerat aliquis quae sint mentiti veteres magi. Plin. Quelcun pourroit demander, etc.\Forsitan quaeratis qui iste terror sit, et quae tanta formido, quae tot ac tales viros impediat, quo minus, etc. Cic. Par adventure vous me demanderez.\Quaerere. Plaut. Acquester et amasser, Acquerir, Conquerir.\Contriui in quaerundo vitam atque aetatem meam. Terent. A amasser des biens.\Facile victum quaerere. Terent. Gaigner sa vie aiseement.\Quid si quispiam ignem quaeret? Plaut. Demande.\Quaerendum est, dolor malumne sit. Cic. Il fault disputer.\Quaeritur inter medicos, cuius generis aquae sint vtilissimae. Plin. Les medecins disputent entre eulx. -
62 venio
vĕnĭo, īre, vēni, ventum - intr. - - cf. gr. βαίνω (*βανjω) -- racine: ban-. - fut. arch., venibo, Pompon. Com. 65 (NON. 508, 23) ; impf. sync. venibat, Ter. Phorm. 652 ; gén. pl. du part. prés. venientum, Virg. G. 4, 167; En. 1, 434; 6, 755, pour le mètre. [st1]1 [-] aller, venir, arriver. - in locum venire, Cic. Verr. 4, 72: venir dans un lieu. - Delum Athenis venire, Cic. Att. 5, 12, 1: venir d'Athènes à Délos. - astu venire (= Athenas venire), Nep. Alc. 6, 4: venir à la ville (= venir à Athènes). - ad judicium de contione venire, Cic. Clu. 93: venir de l'assemblée au tribunal. - venturi speciem simulans, Tac.: faisant croire à son arrivée. - poét. Italiam venire, Virg. En. 1, 2: venir en Italie. - ad istum emptum venerunt illum locum senatorium, Cic. Verr. 2, 124: ils vinrent vers lui pour acheter cette place de sénateur. - avec inf. de but venerat aurum petere, Plaut. Bac. 631: il était venu chercher l'or. - avec double dat. venire auxilio (subsidio) alicui: venir au secours de qqn. - in conspectum alicujus venire, Cic. Fin.1, 24: venir sous les regards de qqn. - en parl. de choses quae sub aspectum veniunt, Cic. de Or, 2, 358: les objets qui tombent sous la vue. - res alicui in mentem venit, Cic. Br. 139: une chose vient à l'esprit de qqn. - venit mihi in mentem Catonis, Cic. Verr. 5, 180: il me souvient de Caton. - passif impers. ubi intellexit ultro ad se veniri, Caes. BG. 5, 56, 1: quand il eut compris qu'on venait à lui spontanément. - Lilybaum venitur, Cic. Verr. 5, 141: on vient à Lilybée. - ad quos ventum erat, Caes. BG. 2, 11: vers lesquels on était venu. - sens jurid. contra rem alicujus venire, Cic. Phil. 2, 3: intervenir (se présenter) contre les intérêts de qqn. [st1]2 [-] venir (en parl. du temps). - tempus victoriae venit, Caes. BG. 7, 66, 2: le moment de vaincre est venu. - veniens annus, Cic. Q. 3, 4, 4: l'année qui vient (l'année prochaine). [st1]3 [-] venir, arriver, se présenter, se montrer; parvenir à, échoir à. - illic veniunt felicius uvae, Virg. G. 1, 54: là les raisins viennent plus heureusement. - avec le dat. dum tibi litterae meae veniant, Cic. Fam. 11, 24, 2: jusqu'à ce que mes lettres t'arrivent. - hereditas alicui venit, Cic. Caec. 74; Verr, 4, 62: un héritage arrive, échoit à qqn. - canibus rabies venit, Virg.: la rage s'empare des chiens. - hereditas unicuique venit, Cic.: un héritage échoit à chacun. - Ptolemaeo Aegyptus sorte venit: le sort assigna l'Egypte à Ptolémée. - ad id inopiae ventum est ut, Liv.: on en arriva à ce point de détresse que. - venire in contemptionem alicui: se faire mépriser de qqn, encourir le mépris de qqn. - ex otio meo commodum rei publicae venit, Sall. J. 4, 4: l'Etat tire avantage de ma vie de loisir. - saepe venit ad aures meas te... dicere, Cic. Marc. 25: souvent il m'est revenu aux oreilles que tu disais... - ad id quod cupiebat venit, Cic. Off. 1, 113: il est venu à ses fins. [st1]4 [-] provenir de, naître de. - Bebrycia de gente venire, Virg.: être issu de la race des Bébryciens. - prava ex falsis opinionibus veniunt, Quint.: les fausses opinions donnent naissance aux mauvaises actions. - venit a gestu decor, Quint.: le geste contribue à la beauté de l'action oratoire. - non omne argumentum undique venit, Quint.: tous les arguments ne se trouvent pas partout. - vitium pejus ex inopia venit, Quint. 2, 4, 4: un défaut plus grand provient de la disette. [st1]5 [-] venir à qqch, venir dans tel ou tel état. - aliquis venit in calamitatem, Cic. Amer. 49: qqn tombe dans une situation malheureuse. - aliquid in proverbii consuetudinem venit, Cic. Off. 2, 55: qqch est passé à l'état de proverbe. - in consuetudinem Alexandrinae vitae venerant, Caes. BC. 3, 110, 2: ils avaient pris les habitudes de vie d'Alexandrie. - in contemptionem alicui venire, Caes. BG. 3, 17, 5: devenir pour qqn un objet de mépris. - in odium (alicui) venire, Cic. Fin. 2, 79 ; Rep. 1, 62: en venir à être détesté (de qqn). - in periculum venire, Caes. BC. 1, 17, 2: tomber dans le danger. - in spem regni obtinendi venire, Caes. BG. 1, 18, 9: concevoir l'espérance de détenir le trône. - in potestatem alicujus venire, Caes. BC. 2, 32, 4: se rendre, se soumettre à qqn. - in existimantium arbitrium venire, Cic. Br. 92: s'exposer au jugement décisif des critiques. - saepe in eum locum ventum est ut, Caes. BG. 6, 43, 4: souvent les choses en vinrent à ce point que... - ad condicionem alicujus venire, Cic. Verr. 3, 146: accepter les conditions de qqn. - res venit prope secessionem, Liv. 6, 42, 10: on en vint presque à une sécession. - ad ultimum dimicationis res venit, Liv. 2, 56, 5: on en vient à un combat à outrance. [st1]6 [-] passer à un sujet, venir à, en venir à. - ut jam a fabulis ad facta veniamus, Cic. Rep. 2, 4: pour que maintenant nous passions des récits fabuleux aux faits. - venio ad tertiam epistulam, Cic. Q. 3, 14, 12: j'en viens à la troisième lettre. - veni in eum sermonem ut dicerem, Cic.: j'en vins à dire. - venit jam in contentionem utrum sit probabilius... Cic.: désormais l'enjeu du débat est de savoir laquelle des deux popositions est la plus probable.* * *vĕnĭo, īre, vēni, ventum - intr. - - cf. gr. βαίνω (*βανjω) -- racine: ban-. - fut. arch., venibo, Pompon. Com. 65 (NON. 508, 23) ; impf. sync. venibat, Ter. Phorm. 652 ; gén. pl. du part. prés. venientum, Virg. G. 4, 167; En. 1, 434; 6, 755, pour le mètre. [st1]1 [-] aller, venir, arriver. - in locum venire, Cic. Verr. 4, 72: venir dans un lieu. - Delum Athenis venire, Cic. Att. 5, 12, 1: venir d'Athènes à Délos. - astu venire (= Athenas venire), Nep. Alc. 6, 4: venir à la ville (= venir à Athènes). - ad judicium de contione venire, Cic. Clu. 93: venir de l'assemblée au tribunal. - venturi speciem simulans, Tac.: faisant croire à son arrivée. - poét. Italiam venire, Virg. En. 1, 2: venir en Italie. - ad istum emptum venerunt illum locum senatorium, Cic. Verr. 2, 124: ils vinrent vers lui pour acheter cette place de sénateur. - avec inf. de but venerat aurum petere, Plaut. Bac. 631: il était venu chercher l'or. - avec double dat. venire auxilio (subsidio) alicui: venir au secours de qqn. - in conspectum alicujus venire, Cic. Fin.1, 24: venir sous les regards de qqn. - en parl. de choses quae sub aspectum veniunt, Cic. de Or, 2, 358: les objets qui tombent sous la vue. - res alicui in mentem venit, Cic. Br. 139: une chose vient à l'esprit de qqn. - venit mihi in mentem Catonis, Cic. Verr. 5, 180: il me souvient de Caton. - passif impers. ubi intellexit ultro ad se veniri, Caes. BG. 5, 56, 1: quand il eut compris qu'on venait à lui spontanément. - Lilybaum venitur, Cic. Verr. 5, 141: on vient à Lilybée. - ad quos ventum erat, Caes. BG. 2, 11: vers lesquels on était venu. - sens jurid. contra rem alicujus venire, Cic. Phil. 2, 3: intervenir (se présenter) contre les intérêts de qqn. [st1]2 [-] venir (en parl. du temps). - tempus victoriae venit, Caes. BG. 7, 66, 2: le moment de vaincre est venu. - veniens annus, Cic. Q. 3, 4, 4: l'année qui vient (l'année prochaine). [st1]3 [-] venir, arriver, se présenter, se montrer; parvenir à, échoir à. - illic veniunt felicius uvae, Virg. G. 1, 54: là les raisins viennent plus heureusement. - avec le dat. dum tibi litterae meae veniant, Cic. Fam. 11, 24, 2: jusqu'à ce que mes lettres t'arrivent. - hereditas alicui venit, Cic. Caec. 74; Verr, 4, 62: un héritage arrive, échoit à qqn. - canibus rabies venit, Virg.: la rage s'empare des chiens. - hereditas unicuique venit, Cic.: un héritage échoit à chacun. - Ptolemaeo Aegyptus sorte venit: le sort assigna l'Egypte à Ptolémée. - ad id inopiae ventum est ut, Liv.: on en arriva à ce point de détresse que. - venire in contemptionem alicui: se faire mépriser de qqn, encourir le mépris de qqn. - ex otio meo commodum rei publicae venit, Sall. J. 4, 4: l'Etat tire avantage de ma vie de loisir. - saepe venit ad aures meas te... dicere, Cic. Marc. 25: souvent il m'est revenu aux oreilles que tu disais... - ad id quod cupiebat venit, Cic. Off. 1, 113: il est venu à ses fins. [st1]4 [-] provenir de, naître de. - Bebrycia de gente venire, Virg.: être issu de la race des Bébryciens. - prava ex falsis opinionibus veniunt, Quint.: les fausses opinions donnent naissance aux mauvaises actions. - venit a gestu decor, Quint.: le geste contribue à la beauté de l'action oratoire. - non omne argumentum undique venit, Quint.: tous les arguments ne se trouvent pas partout. - vitium pejus ex inopia venit, Quint. 2, 4, 4: un défaut plus grand provient de la disette. [st1]5 [-] venir à qqch, venir dans tel ou tel état. - aliquis venit in calamitatem, Cic. Amer. 49: qqn tombe dans une situation malheureuse. - aliquid in proverbii consuetudinem venit, Cic. Off. 2, 55: qqch est passé à l'état de proverbe. - in consuetudinem Alexandrinae vitae venerant, Caes. BC. 3, 110, 2: ils avaient pris les habitudes de vie d'Alexandrie. - in contemptionem alicui venire, Caes. BG. 3, 17, 5: devenir pour qqn un objet de mépris. - in odium (alicui) venire, Cic. Fin. 2, 79 ; Rep. 1, 62: en venir à être détesté (de qqn). - in periculum venire, Caes. BC. 1, 17, 2: tomber dans le danger. - in spem regni obtinendi venire, Caes. BG. 1, 18, 9: concevoir l'espérance de détenir le trône. - in potestatem alicujus venire, Caes. BC. 2, 32, 4: se rendre, se soumettre à qqn. - in existimantium arbitrium venire, Cic. Br. 92: s'exposer au jugement décisif des critiques. - saepe in eum locum ventum est ut, Caes. BG. 6, 43, 4: souvent les choses en vinrent à ce point que... - ad condicionem alicujus venire, Cic. Verr. 3, 146: accepter les conditions de qqn. - res venit prope secessionem, Liv. 6, 42, 10: on en vint presque à une sécession. - ad ultimum dimicationis res venit, Liv. 2, 56, 5: on en vient à un combat à outrance. [st1]6 [-] passer à un sujet, venir à, en venir à. - ut jam a fabulis ad facta veniamus, Cic. Rep. 2, 4: pour que maintenant nous passions des récits fabuleux aux faits. - venio ad tertiam epistulam, Cic. Q. 3, 14, 12: j'en viens à la troisième lettre. - veni in eum sermonem ut dicerem, Cic.: j'en vins à dire. - venit jam in contentionem utrum sit probabilius... Cic.: désormais l'enjeu du débat est de savoir laquelle des deux popositions est la plus probable.* * *Venio, venis, veni, ventum, venire. Cic. Venir.\Supplicem venire ad aliquem. Cic. Venir faire la cour à autruy, et se humilier devant luy.\Solet vero sub eiusmodi victu venire, vt alius non reddatur. Cels. Communeement il advient que, etc.\Satis venire duobus. Virgil. Estre suffisant pour resister à deux.\Illic veniunt foelicius vuae. Virg. Viennent et croissent.\Eius quae ex Africa venit, octoni asses. Plin. Qu'on apporte d'Afrique.\Scribis in Italia te moraturum, dum tibi literae meae veniant. Cic. Jusques à ce qu'on t'apporte de mes lettres.\In orationem venire. Quintil. Entrer en oraison.\Mane: hoc quod coepi, primum enarrem Clitipho: Post, istuc veniam. Terent. Je parleray de ceci.\Ad Archesilam, Carneademque veniamus. Cic. Venons à parler d'Archesilas.\Alicui venire aduorsum. Plaut. Aller au devant de luy.\In amicitiam venire aliquorum. Liu. S'allier avec eulx, Faire alliance avec eulx par amitié.\Omnibus rebus, quae sub aspectum veniunt. Cicero. Qu'on peult veoir à l'oeil.\Ad aures alicuius venire. Horat. Estre ouy.\Ad aures meas venit, te, etc. Cic. J'ay ouy dire.\Alicui auxilio venire. Liu. Venir à son ayde, Le venir secourir.\In bona alicuius venire. Ouid. Se mettre dedens les biens d'aucuns, et les usurper.\In calamitatem venire. Cic. Tomber en calamité.\In eum casum veneram, vt omnis, etc. Cic. J'estoye tombé en cest inconvenient.\In certamen venire. Cic. Entrer en different et debat.\Venire in certamen virtutis. Cic. Contendre et debatre contre vertu.\In colloquium ad aliquem venire. Liu. Venir pour parlementer avec luy.\In complexum alicuius venire. Cic. Estre embrassé ou accollé d'aucun.\In confessum venit ea res. Plin. iunior. Nul ne nie cela, Chascun le confesse.\In consilium alicuius venire. Cic. Venir vers luy pour luy bailler conseil.\In conspectum alicuius venire. Cic. Se presenter à luy, S'affronter à luy.\Quum in conspectum eius venissent. Caesar. Quand ils furent venuz devant luy.\Ad me in conspectum venire vetueram. Plancus ad Ciceronem. Je luy avoye defendu de se trouver devant moy.\In consuetudinem venire. Cic. Venir en usage.\In consuetudinem benignitatis venit. Cic. Il a accoustumé de faire liberalité.\In contemptionem alicui venire. Caes. Estre desprisé de luy.\In contentionem venire. Cic. Venir en debat, Estre faict contentieux.\Venit iam in contentionem, vtrum sit probabilius, etc. Cic. On est en debat et contention.\Venire in contentionem de accusando. Cic. Entrer en different lequel des deux accusera un tiers.\In contentionem honoris venire. Cic. Entrer en different qui est le plus avancé en honneurs et dignitez.\Quae in controuersiam veniunt. Cic. Dequoy on est en debat.\In crimen veniet. Terent. Il en sera blasmé.\In cruciatum venire. Caes. Tomber en grand torment.\In deditionem venire. Caes. Se rendre aux ennemis comme vaincu.\In desiderium venire dicitur res aliqua. Liu. Estre regrettee.\Dies venit legi. Cic. Le jour veint qu'il falloit publier la loy.\In disceptationem venire dicitur res aliqua. Liu. Quand elle est en debat.\In discrimen venire. Cic. Tomber en danger.\Eius fortunae videntur in discrimen venire. Cic. Sont en danger d'estre perdues.\In discrimen existimationis venire. Cic. Estre en danger de perdre sa bonne renommee.\Non quid ego fecerim, in disquisitionem venit, sed quid isti pati debuerint. Liu. Cela ne vient point en controversie, On n'est point en doubte de cela.\In diuitias venire. Plaut. Devenir riche.\Ad quem dolor veniat, ad eundem necesse est interitum venire. Cic. Advenir.\In dubium venire. Cic. Venir en danger.\Mihi venit in dubium tua fides et constantia. Cic. Je doubte de ta foy.\Tua fama, et gnatae vita in dubium veniet. Terent. Ta renommee et la vie de ta fille sera en danger.\Non veniunt in dubium de voluntate. Cic. On ne doubte point de leur volunté.\De sorte venio in dubium miser. Terent. Je suis en danger de perdre le sort principal.\In dubium venire de ciuitate. Cic. Mettre en doubte si on est citoyen d'une ville, ou non.\Quid sit factum, in dubium venit. Quintil. On est en doubte.\Emolumentum ad eum ex ea re venit. Cic. Il luy en vient, ou Il en recoit prouffit.\Epistola mihi venit. Ouid. M'a esté apportee.\In exemplum venire dicitur res aliqua. Ouid. Quand on a veu faire quelque chose, et sur icelle on prend exemple de faire ainsi.\Ad extrema ventum foret, ni legati, etc. Liu. Les choses fussent venues au dernier poinct, etc. C'estoit faict, si, etc.\Fama mihi venit. Virg. Le bruit, ou les nouvelles en sont venues jusques à moy.\In familiaritatem alicuius venire. Cic. Prendre accointance et familiarité avec aucun.\Tarda venit dictis, difficilisque fides. Ouid. A grande difficulté croit on aux parolles, Foy est adjoustee, etc.\In fidem alicuius venire. Liu. Se rendre à la merci d'autruy soubz l'asseurance par luy promise.\Ad finem venire dicitur res aliqua. Liu. Quand elle est mise à fin.\In flammam venire. Cic. Se mettre en la flamme et en danger.\Foeliciter haec res tibi venit. Cic. Tu as esté heureux en ceci.\Foeliciter rem tibi istam venire cupio. Cicero. Dieu t'en envoye joye.\Gradibus venire ad virtutem. Cic. Par degrez.\In gloriam summam venire. Cic. Parvenir à grand honneur.\Sub iactum telorum venire. Liu. Venir à un ject de dard pres.\Vident omnes qua de causa huic inimicus venias. Cicero. Pourquoy tu es ennemi de cestuy.\Ad inimicitias res venisset, etc. Cic. Il y eust eu de la noise et du courroux d'un costé et d'autre, La chose ne s'en fust point allee sans fascherie.\Ad internecionem venire. Liu. Estre peri, Estre tellement annichilé, qu'il n'en demeure point un.\In inuidiam ex gratia venire. Plin. iunior. Estre hay apres avoir esté en grace et credit.\In iudicium venire. Cic. Estre mis entre les mains du Magistrat pour en congnoistre.\In iudicium venit fama eius. Cic. Vient entre les mains des juges.\Liuor venit in artus. Ouid. Les membres deviennent noirastres.\In locum summum venire. Cicero. Parvenir à grand estat et honneur.\In medium venire. Cic. Venir en avant.\In mentem venit. Plaut. Il me souvient, Il me vient en memoire et souvenance.\Quae mihi veniebant in mentem. Cic. Desquels il me souvenoit.\Tibi in mentem veniat facito, quemadmodum vitam huiusce depinxeris. Cic. Te souvienne.\Venit mihi Platonis in mentem. Cic. Il me souvient de Plato.\Moeror summus venit ad eum morte fratris. Cic. Il est en fort grande tristesse pour la mort de son frere.\Dolor in morem venit meus. Ouid. Ma douleur est venue en coustume, Je suis tout endurci et accoustumé de souffrir.\Celerius talia ad nasum veniunt. Plin. On les sent plus tost au nez.\Ad nihilum venire. Cic. Venir à rien et à neant.\Ad nimium venire. Plin. Venir à trop.\Ad nomen venire. Plin. Venir quand on nous appelle par vostre nom.\In notitiam venire. Plin. Estre congneu.\In numerum oratorum venire. Cic. Estre dict et appelé orateur.\In obliuionem venire. Cic. Estre mis en oubli.\Obuiam venire. Cic. Venir au devant.\Sub oculos venire. Seneca. Estre veu à l'oeil.\In ordinem Senatorium venire. Cic. Estre receu Senateur, Estre du nombre des Senateurs.\Quum in otium venerimus. Cic. Quand nous aurons repos.\Ad pactionem venire. Cic. S'accorder.\In partem impensae venire. Cic. Payer sa part de la despense.\In periculum venire. Terent. Tomber en un danger.\Venit in periculum, ne et haec quae ab ipso parta sunt, amittat. Cic. Il est en danger de perdre cela.\Plaga venit vehementior. Cic. Le coup est plus grief.\In populos venire. Ouid. Venir parmi les gents.\In possessionem venire. Cic. Venir et entrer dedens et prendre possession.\In possessionem Reipublicae venire. Cic. Avoir le gouvernement de la Republique.\In potestatem alicuius venire. Caes. Tomber soubz sa puissance.\Ad potum, vel prandium venire. Plin. Cic. Aller boire ou disner.\Res Romana, quae prope exitium clade Cannensi venisset. Liu. Qui estoit presque venue jusques à la ruine.\Quo propius spem venerant. Liu. D'autant qu'ils avoyent plus d'esperance.\- quicquid ago, lepide omnia prospereque Veniunt. Plaut. Viennent à souhait.\Vulgatum illud, in prouerbium venit. Liu. On en a faict un proverbe.\In prouerbii consuetudinem venit, Largitionem fundum non habere. Cic. On en fait un proverbe.\Subita mors in quaestionem venit. Quintil. On en feit cas.\In religionem venit illi haec res. Cic. Il fait scrupule et conscience de cela.\- interea rumor venit Datum iri gladiatores. Terent. Un bruit vient.\Segetes veniunt. Virgil. Croissent.\Veni in eum sermonem, vt dicerem libenter me ad eam partem prouinciae primum esse venturum. Cic. Je tombay sur ce propos, de dire que, etc.\In sermonem hominum, atque in vituperationem venit. Cic. On parle mal de luy, et le blasme on.\In sermonem alicui venire. Cic. Tenir propos avec luy.\In societatem laudum alicuius venire. Cic. Estre participant de ses louanges, Avoir part à ses louanges.\In sortem prouinciae venire. Liu. Estre du nombre de ceuls desquels on mettoit les noms dedens l'urne, quand on jectoit au sort qui auroit le gouvernement de la Province.\In spem venire. Cic. Avoir esperance.\In spem ventum erat, discordia intestina dissolui rem Romanam posse. Liu. On avoit esperance.\Subsidio venire. Cic. Venir au secours.\Suppetias venire. Hirt. Venir au secours.\In suspicionem venire. Cic. Estre souspeconné.\Qui tibi in suspicionem nullo suo delicto venit. Cicero. Lequel tu souspeconnes à tort.\Audimus eum venisse in suspicionem Torquato de morte Pansae. Cic. On dit que Torquatus le souspeconne d'avoir tué Pansa.\Vinum taedio venit his. Plin. Ils hayent le vin.\Veni in tempore. Terent. Je suis venu tout à temps.\In tutelam venire. Cic. Estre soubz la tution d'aucun.\Ad vadimonium non venire. Cic. Faire default au jour de l'assignation, Ne comparoistre point en justice au jour promis.\Viam venire. Cic. Aller son chemin.\In vitam venire. Cic. Naistre.\In vnitatem venire. Plin. Se unir.\In vsum venire. Plin. Venir en usage.\In tomenti vsum veniunt. Plin. Servent de bourre.\Si vsus veniat. Terent. S'il vient à point, S'il en est mestier ou besoing.\Mihi vsu venturum non arbitrabar. Cic. Je ne pensoye pas qu'il me deust advenir, etc.\Venit idem vsu mihi, quod tu tibi scribis. Ci. Il m'advient le pareil qu'à toy.\Venitur, pen. prod. Impersonale. Plin. iunior, Venitur ad me: consurgo. On vient à moy.\Ad me ventum est. Cic. On est venu à moy.\Iuxta seditionem ventum. Tacit. On est presque venu jusques à sedition. -
63 peine
[pɛn]Nom féminin (tristesse) tristeza feminino(sanction) pena femininoavoir de la peine estar tristeavoir de la peine à faire quelque chose custar a alguém fazer algofaire de la peine à quelqu’un entristecer alguémce n'est pas la peine (de) não vale a penavaloir la peine valer a penasous peine de sob pena depeine de mort pena de morteil l'a à peine regardé ele mal olhou para ela* * *peine pɛn]nome femininosous peine de mortsob pena de morteavoir de la peineestar desgostosofaire de la peinecausar desgostofaire peine à voirmeter dótrabalho m.ce n'est pas la peinenão vale a penace travail demande beaucoup de peineeste trabalho requer muito esforçoc'est peine perdueé uma perda de tempoprendre la peine dedar-se ao trabalho dese donner la peinedar-se ao trabalhose mettre en peineestar com trabalhosvaloir la peinevaler a penaavec peinedificilmenteavoir de la peine à faireter dificuldade em fazer; fazer a custoà grand-peinea muito custosans peinesem dificuldadepena capitalsob pena de -
64 volo
1.vŏlo (2 d pers. sing. vis, orig. veis, Prisc. 9, 1, 6, p. 847 P.; 1 st pers. plur. volumus, but volimus, Plaut. Truc. 1, 2, 89 Speng.; 3 d pers. sing. volt, and 2 d pers. plur. voltis always in ante-class. writers;I.also volt,
Cic. Verr. 2, 2, 17, § 42; 2, 5, 49, § 128; id. Sest. 42, 90; id. Phil. 8, 9, 26; id. Par. 5, 1, 34; id. Rep. 3, 33, 45:voltis,
id. Verr. 2, 3, 53, § 122; 2, 3, 94, § 219; 2, 5, 5, § 11; 2, 3, 89, § 208; id. Clu. 30, 83; id. Rab. Perd. 12, 33; id. Sest. 30, 64; id. Par. 1, 2, 11 et saep. — Pres. subj. velim, but sometimes volim, Plaut. Merc. 1, 2, 44 Ritschl; cf. Prisc. 9, 1, 8, p. 848 P.;so volint,
Plaut. Most. 1, 3, 65 Ritschl), velle, volui ( part. fut. voliturus, Serv. ad Verg. A. 5, 712; contr. forms, vin for visne, freq. in Plaut. and Ter., also Hor. S. 1, 9, 69; Pers. 6, 63:sis for si vis,
Plaut. Capt. 1, 2, 70; id. Merc. 4, 4, 37; id. Pers. 3, 3, 8; Ter. Eun. 2, 3, 20; id. Heaut. 1, 2, 38; Cic. Tusc. 2, 18, 42; id. Rosc. Am. 16, 48; id. Mil. 22, 60; Liv. 34, 32, 20:sultis for si voltis, only ante-class.,
Plaut. Stich. 1, 2, 8; id. As. prol. 1; id. Capt. 2, 3, 96; 3, 5, 9; 4, 4, 11), v. irreg. a. [Sanscr. var-; Gr. bol-, boulomai; cf. the strengthened root Wel- in eeldomai, elpomai; Germ. wollen; Engl. will], expressing any exercise of volition, and corresponding, in most cases, to the Germ. wollen; in Engl. mostly rendered, to wish, want, intend, purpose, propose, be willing, consent, mean, will, and, impersonally, it is my will, purpose, intention, plan, policy (syn.: cupio, opto; but volo properly implies a purpose).In gen.A.With object-infinitive.1.With pres. inf.a.To wish.(α).Exire ex urbe priusquam luciscat volo, Plaut. Am. 1, 3, 35:(β).potare ego hodie tecum volo,
id. Aul. 3, 6, 33:ego quoque volo esse liber: nequiquam volo,
id. Trin. 2, 4, 39; so id. ib. 2, 4, 164:ait rem seriam agere velle mecum,
Ter. Eun. 3, 3, 8:natus enim debet quicunque est velle manere In vita,
Lucr. 5, 177:video te alte spectare et velle in caelum migrare,
Cic. Tusc. 1, 34, 82:quid poetae? Nonne post mortem nobilitari volunt?
id. ib. 1, 15, 34:si innocentes existimari volumus,
id. Verr. 2, 2, 10, § 28:quoniam opinionis meae voluistis esse participes,
id. de Or. 1, 37, 172:quod eas quoque nationes adire et regiones cognoscere volebat,
Caes. B. G. 3, 7:si velit suos recipere, obsides sibi remittat,
id. ib. 3, 8 fin.:dominari illi volunt, vos liberi esse,
Sall. J. 31, 23:si haec relinquere voltis,
id. C. 58, 15:priusquam liberi estis, dominari jam in adversarios vultis,
Liv. 3, 53, 7:si quis vestrum suos invisere volt, commeatum do,
id. 21, 21, 5:non enim vincere tantum noluit, sed vinci voluit,
id. 2, 59, 2:suspitionem Caesar quibusdam reliquit, neque voluisse se diutius vivere, neque curasse,
Suet. Caes. 85:Eutrapelus cuicunque nocere volebat, Vestimenta dabat pretiosa,
Hor. Ep. 1, 18, 31.—Idiomatically: quid arbitramini Rheginos merere velle ut ab iis marmorea illa Venus auferatur? what do you think the Rhegini would take for, etc., Cic. Verr. 2, 4, 60, § 135.—(γ).Transf., of things: fabula quae posci vult et spectata reponi, a comedy which wishes (i. e. is meant) to be in demand, etc., Hor. A. P. 190:b.neque enim aut hiare semper vocalibus aut destitui temporibus volunt sermo atque epistula,
Quint. 9, 4, 20; cf. id. 8, prooem. 23.—Of the wishes of those that have a right to command, the gods, masters, parents, commanders, etc., I want, wish, will, am resolved, it is my will:c.in acdibus quid tibi meis erat negoti...? Volo scire,
Plaut. Aul. 3, 2, 14; 3, 2, 17; 3, 2, 18; 3, 6, 27; id. Curc. 4, 3, 11; id. Ep. 3, 4, 74; id. Mil. 2, 3, 74; 3, 1, 17; id. Stich. 1, 2, 56; Ter. And. 1, 2, 9; 4, 2, 17:maxima voce clamat populus, neque se uni, nec paucis velle parere,
Cic. Rep. 1, 35, 55:consuesse deos immortalis, quos pro scelere eorum ulcisci velint, etc.,
Caes. B. G. 1, 13:hic experiri vim virtutemque volo,
Liv. 23, 45, 9.—= in animo habere, to intend, purpose, mean, design:d.ac volui inicere tragulam in nostrum senem,
Plaut. Ps. 1, 4, 14:eadem quae illis voluisti facere tu, faciunt tibi,
id. Mil. 3, 1, 11; so id. Most. 2, 2, 5:puerumque clam voluit exstinguere,
Ter. Hec. 5, 1, 23:necare candem voluit,
Cic. Cael. 13, 31: quid enim ad illum qui te captare vult, utrum [p. 2005] tacentem te irretiat an loquentem? id. Ac. 2, 29, 94:hostis hostem occidere volui,
Liv. 2, 12, 9; 7, 34, 11: volui interdiu eum... occidere; volui, cum ad cenam invitavi, veneno scilicet tollere;volui... ferro interficere (ironically),
id. 40, 13, 2:tuum crimen erit, hospitem occidere voluisse,
the intention to kill your guest-friend, Val. Max. 5, 1, 3 fin.; 6, 1, 8:non enim vult mori, sed invidiam filio facere,
Quint. 9, 2, 85.—Pregn., opp. optare: non vult mori qui optat,
Sen. Ep. 117, 24:sed eo die is, cui dare volueram (epistulam), non est profectus,
Cic. Att. 9, 7, 1:cum de senectute vellem aliquid scribere,
id. Sen. 1, 2:ego te volui castigare, tu mihi accussatrix ades,
Plaut. As. 3, 1, 10:bonus volo jam ex hoc die esse,
id. Pers. 4, 3, 10:ego jam a principio amici filiam, Ita ut aequom fuerat, volui uxorem ducere,
Ter. Phorm. 4, 3, 46:at etiam eo negotio M. Catonis splendorem maculare voluerunt,
it was their purpose, Cic. Sest. 28, 60:eum (tumulum) non tam capere sine certamine volebat, quam causam certaminis cum Minucio contrahere,
his plan was, Liv. 22, 28, 4.—Of things:cum lex venditionibus occurrere voluit,
when it was the purpose of the law, Dig. 46, 1, 46: sed quid ea drachuma facere vis? Ca. Restim volo Mihi emere... qui me faciam pensilem, Plaut. Ps. 1, 1, 87: Ch. Revorsionem ad terram faciunt vesperi. Ni. Aurum hercle auferre voluere, id. Bacch. 2, 3, 63:si iis qui haec omnia flamma ac ferro delere voluerunt... bellum indixi, etc.,
Cic. Prov. Cons. 10, 24:(plebem) per caedem senatus vacuam rem publicam tradere Hannibali velle,
Liv. 23, 2, 7:rem Nolanam in jus dicionemque dare voluerat Poeno,
id. 23, 15, 9: qui (majores nostri) tanta cura Siculos tueri ac retinere voluerunt ut, etc., whose policy it was to protect, etc., Cic. Verr. 2, 3, 6, § 14:ut qui a principio mitis omnibus Italicis praeter Romanos videri vellet, etc.,
Liv. 23, 15, 4: idem istuc, si in vilitate largiri voluisses, derisum tuum beneficium esset, if you had offered to grant the same thing during low prices, etc., Cic. Verr. 2, 3, 92, § 215.—= studere, conari, to try, endeavor, attempt:e.quas (i. e. magnas res) qui impedire vult, is et infirmus est mobilisque natura, et, etc.,
Cic. Lael. 20, 75:nam si quando id (exordium) primum invenire volui, nullum mihi occurrit, nisi aut exile, aut, etc.,
id. Or. 2, 77, 315:de Antonio dico, numquam illum... nonnullorum de ipso suspitionem infitiando tollere voluisse,
that he never attempted to remove, id. Sest. 3, 8; id. Div. 1, 18, 35:audes Fatidicum fallere velle deum?
do you dare attempt? Ov. F. 2, 262.—To mean, of actions and expressions:f.hic respondere voluit, non lacessere,
the latter meant to answer, not to provoke, Ter. Phorm. prol. 19:non te judices urbi sed carceri reservarunt, neque to retinere in civitate, sed exilio privare voluerunt,
Cic. Att. 1, 16, 9.—So, volo dicere, I mean (lit. I intend to say):quid aliud volui dicere?
Ter. Eun. 3, 2, 51:volo autem dicere, illud homini longe optimum esse quod ipsum sit optandum per se,
Cic. Tusc. 2, 20, 46.—Often with the acc. illud or id, as a correction: Tr. Specta quam arcte dormiunt. Th. Dormiunt? Tr. Illut quidem ut conivent volui dicere, I mean how they nod, Plaut. Most. 3, 2, 145: Py. Quid? bracchium? Ar. Illud dicere volui femur, id. Mil. 1, 1, 27:adduxi volui dicere,
id. Ps. 2, 4, 21; id. Am. 1, 1, 233; 1, 1, 235; id. Cas. 2, 6, 14; id. Mil. 3, 2, 7; id. Ps. 3, 2, 54; id. Rud. 2, 4, 9.—To be going to: haec argumenta ego aedificiis dixi; nunc etiam volo docere ut homines aedium esse similes arbitremini, now I am going to show how, etc., Plaut. Most. 1, 2, 37: quando bene gessi rem, volo hic in fano supplicare, I am going to worship here, etc., id. Curc. 4, 2, 41:g.nunc quod relicuom restat volo persolvere,
id. Cist. 1, 3, 40:sustine hoc, Penicule, exuvias facere quas vovi volo,
id. Men. 1, 3, 13:sinite me prospectare ne uspiam insidiae sint, consilium quod habere volumus,
id. Mil. 3, 1, 3; id. As. 2, 2, 113; id. Cas. 4, 2, 3; id. Bacch. 1, 1, 61:si Prometheus, cum mortalibus ignem dividere vellet, ipse a vicinis carbunculos conrogaret, ridiculus videretur,
Auct. Her. 4, 6, 9:ait se velle de illis HS. LXXX. cognoscere,
Cic. Verr. 2, 2, 23, § 56:hinc se recipere cum vellent, rursus illi ex loco superiore nostros premebant,
Caes. B. C. 1, 45. —To be about to, on the point of: quom mittere signum Volt, Enn. ap. Cic. Div. 1, 48, 107 (Ann. v. 88 Vahl.):h.quotiens ire volo foras, retines me, rogitas quo ego eam,
Plaut. Men. 1, 2, 5:quae sese in ignem inicere voluit, prohibui,
Ter. And. 1, 1, 113:si scires aspidem latere uspiam, et velle aliquem imprudentem super eam adsidere,
Cic. Fin. 2, 18, 59; id. Div. 1, 52, 118:quod cum facere vellent, intervenit M. Manilius,
id. Rep. 1, 12, 18:qui cum opem ferre vellet, nuntiatum sibi esse aliam classem ad Aegates insulas stare,
Liv. 22, 56, 7:at Libys obstantes dum vult obvertere remos, In spatium resilire manus breve vidit,
Ov. M. 3, 676; 1, 635:P. Claudius cum proelium navale committere vellet,
Val. Max. 1, 4, 3.—Will, and in oblique discourse and questions would, the auxiliaries of the future and potential: animum advortite: Comediai nomen dari vobis volo, I will give you, etc., Plaut. Cas. prol. 30:k.sed, nisi molestum est, nomen dare vobis volo comediai,
id. Poen. prol. 50:vos ite intro. Interea ego ex hac statua verberea volo erogitare... quid sit factum,
id. Capt. 5, 1, 30:i tu atque arcessi illam: ego intus quod facto est opus volo adcurare,
id. Cas. 3, 3, 35; id. Cist. 1, 1, 113; id. Most. 1, 1, 63; id. Poen. 2, 44; id. Pers. 1, 3, 85; id. Rud. 1, 2, 33: cum vero (gemitus) nihil imminuat doloris, cur frustra turpes esse volumus? why will ( would) we be disgraceful to no purpose? Cic. Tusc. 2, 24, 57:illa enim (ars) te, verum si loqui volumus, ornaverat,
id. ib. 1, 47, 112:ergo, si vere aestimare volumus, etc.,
Val. Max. 7, 5, 6:si vere aestimare Macedonas, qui tunc erant, volumus,
Curt. 4, 16, 33:ejus me compotem facere potestis, si meminisse vultis, etc.,
Liv. 7, 40, 5:visne igitur, dum dies ista venit... interea tu ipse congredi mecum ut, etc....?
id. 8, 7, 7:volo tibi Chrysippi quoque distinctionem indicare,
Sen. Ep. 9, 14: vis tu homines urbemque feris praeponere silvis? will you prefer, etc., Hor. S. 2, 6, 92; cf. velim and vellem, would, II. A. 2.—Sometimes volui = mihi placuit, I resolved, concluded (generally, in this meaning, followed by an infinitive clause, v. I. B. 4.):1.uti tamen tuo consilio volui,
still I concluded to follow your advice, Cic. Att. 8, 3, 1.—To be willing, ready, to consent, like to do something: si sine bello velint rapta... tradere... se exercitum domum reducturum, if they were willing, would consent to, would deliver, etc., Plaut. Am. 1, 1, 52:m.is dare volt, is se aliquid posci,
likes to give, id. As. 1, 3, 29:hoc dixit, si hoc de cella concederetur, velle Siculos senatui polliceri frumentum in cellam gratis,
Cic. Verr. 2, 3, 87, § 200:ei laxiorem daturos, si venire ad causam dicendam vellet,
Liv. 39, 17, 2; 5, 36, 4: nemo invenitur qui pecuniam suam dividere velit. Sen. Brev. Vit. 3, 1:plerique concessam sibi sub condicione vitam si militare adversus eum vellent, recusarunt,
Suet. Caes. 68:dedere etiam se volebant, si toleranda viris imperarentur,
Flor. 1, 33 (2, 18), 12.—So with negatives, to be not willing, not to suffer, not to like, not to allow, refuse:heri nemo voluit Sostratam intro admittere,
Ter. Hec. 3, 1, 49:cum alter verum audire non vult,
Cic. Lael. 26, 98: a proximis quisque minime anteiri vult, likes least to be surpassed, etc., Liv. 6, 34, 7:nihil ex his praeter... accipere voluit,
refused to accept, Val. Max. 4, 3, 4.—To do something voluntarily or intentionally: volo facere = mea voluntate or sponte facio: si voluit accusare, pietati tribuo;n.si jussus est, necessitati,
if he accused of his own free will, I ascribe it to his filial love, Cic. Cael. 1, 2:utrum statuas voluerint tibi statuere, an coacti sint,
id. Verr. 2, 2, 65, § 157:de risu quinque sunt quae quaerantur... sitne oratoris risum velle permovere,
on purpose, id. Or. 2, 58, 235:laedere numquam velimus,
Quint. 6, 3, 28.—So, non velle with inf., to do something unwillingly, with reluctance:vivere noluit qui mori non vult,
who dies with reluctance, Sen. Ep. 30, 10.—To be of opinion, think, mean, pretend (rare with inf.; usu. with acc. and inf.; v. B. 8.):o.haec tibi scripsi ut isto ipso in genere in quo aliquid posse vis, te nihil esse cognosceres,
in which you imagine you have some influence, Cic. Fam. 7, 27, 2:in hoc homo luteus etiam callidus ac veterator esse vult, quod ita scribit, etc.,
pretends, means to be, id. Verr. 2, 3, 14, § 35: sed idem Aelius Stoicus esse voluit, orator autem nec studuit um quam, nec fuit, id. Brut. 56, 206:Pythago. ras, qui etiam ipse augur esse vellet,
id. Div. 1, 3, 5.—To like, have no objection to, approve of (cf. E. 1. sq.):2.magis eum delectat qui se ait philosophari velle sed paucis: nam omnino haud placere,
that he liked, had no objection to philosophizing, Cic. Rep. 1, 18, 30; v. also II. A.—With pres. inf. understood.a.Supplied from a preceding or subsequent clause.(α).To wish, it is his will, etc. (cf. 1. a. and b. supra):(β).nunc bene vivo et fortunate atque ut volo, i. e. vivere,
as I wish, Plaut. Mil. 3, 1, 111: quod diu vivendo multa quae non volt (i. e. videre) videt, Caecil. ap. Cic. Sen. 8, 25:proinde licet quotvis vivendo condere saecla,
Lucr. 3, 1090:nec tantum proficiebam quantum volebam,
Cic. Att. 1, 17, 1:tot autem rationes attulit, ut velle (i. e. persuadere) ceteris, sibi certe persuasisse videatur,
id. Tusc. 1, 21, 49:sed liceret, si velint, in Ubiorum finibus considere,
Caes. B. G. 4, 81:quo praesidio senatus libere quae vellet decernere auderet,
id. B. C. 1, 2.—Of things:neque chorda sonum reddit quem vult manus et mens,
Hor. A. P. 348.—To choose, be pleased (freq.):(γ).tum mihi faciat quod volt magnus Juppiter,
Plaut. Aul. 4, 10, 50:id repetundi copia est, quando velis,
id. Trin. 5, 2, 7:habuit aurum quamdiu voluit,
Cic. Cael. 13, 31:rapiebat et asportabat quantum a quoque volebat Apronius,
id. Verr. 2, 3, 12, § 29:provincias quas vellet, quibus vellet, venderet?
id. Sest. 39, 84:quotiens ille tibi potestatem facturus sit ut eligas utrum velis,
id. Div. in Caecil. 14, 45:daret utrum vellet subclamatum est,
Liv. 21, 18, 14:senatus consultum factum est ut plebes praeficeret quaestioni quem vellet,
id. 4, 51, 2:saxi materiaeque caedendae unde quisque vellet jus factum,
id. 5, 55, 3; cf. id. 2, 13, 9; 5, 46, 10; 6, 25, 5; 22, 10, 23; 23, 6, 2; 23, 15, 15; 23, 45, 10; 23, 47, 2;26, 21, 11: vicem suam conquestus, quod sibi soli non liceret amicis, quatenus vellet, irasci,
Suet. Aug. 66:at tu quantum vis tolle,
Hor. Ep. 1, 7, 16.—To intend, it is my purpose, etc. (v. 1. c. supra):(δ).sine me pervenire quo volo,
let me come to my point, Ter. Eun. 1, 2, 44:scripsi igitur Aristotelio more, quemadmodum quidem volui, tres libros... de Oratore,
as I intended, Cic. Fam. 1, 9, 23:ut meliore condicione quam qua ipse vult imitetur homines eos qui, etc.,
id. Div. in Caecil. 8, 25:ego istos posse vincere scio, velle ne scirem ipsi fecerunt,
Liv. 2, 45, 12. —To be willing, to consent, I will (v. 1. h. and l. supra): tu eum orato... St. Sane volo, yes, I will, Plaut. Cas. 2, 3, 57:(ε).jube me vinciri. Volo, dum istic itidem vinciatur,
id. Capt. 3, 4, 75:patri dic velle (i. e. uxorem ducere),
that you consent, are willing, Ter. And. 2, 3, 20 (cf.: si vis, II. A. 2, and sis, supra init.).—To do something voluntarily (v. 1. m. supra):b.tu selige tantum, Me quoque velle velis, anne coactus amem,
Ov. Am. 3, 11, 50.—With ellipsis of inf.(α).Volo, with a designation of place, = ire volo:(β).nos in Formiano morabamur, quo citius audiremus: deinde Arpinum volebamus,
I intended to go to Arpinum, Cic. Att. 9, 1, 3:volo mensi Quinctili in Graeciam,
id. ib. 14, 7, 2:hactenus Vitellius voluerat (i. e. procedere),
Tac. A. 12, 42 fin. —With other omissions, supplied from context: volo Dolabellae valde desideranti, non reperio quid (i. e. to dedicate some writing to him), Cic. Att. 13, 13, 2.—(γ).In mal. part., Plaut. Aul. 2, 4, 7; Ov. Am. 2, 4, 16; 2. 19, 2; Prop. 1, 13, 36.—3.With perfect infinitive active (rare).a.In negative imperative sentences dependent on ne velis, ne velit (in oblique discourse also ne vellet), where ne velis has the force of noli. The perfect infinitive emphatically represents the action as completed (ante-class. and poet.).(α).In ancient ordinances of the Senate and of the higher officers (not in laws proper): NEIQVIS EORVM BACANAL HABVISE VELET... BACAS VIR NEQVIS ADIESE VELET CEIVIS ROMANVS... NEVE PECVNIAM QVISQVAM EORVM COMOINEM HABVISE VELET... NEVE... QVIQVAM FECISE VELET. NEVE INTER SED CONIOVRASE, NEVE COMVOVISE NEVE CONSPONDISE, etc., S. C. de Bacch. 4-13 ap. Wordsworth, Fragm. and Spec. p. 172.—So, in quoting such ordinances: per totam Italiam edicta mitti ne quis qui Bacchis initiatus esset, coisse aut convenisse causa sacrorum velit. [p. 2006] neu quid talis rei divinae fecisse, Liv. 39, 14, 8:(β).edixerunt ne quis quid fugae causa vendidisse neve emisse vellet,
id. 39, 17, 3. —In imitation of official edicts: (vilicus) ne quid emisse velit insciente domino, neu quid domino celasse velit, the overseer must not buy any thing, etc., Cato, R. R. 5, 4:b.interdico, ne extulisse extra aedis puerum usquam velis,
Ter. Hec. 4, 1, 48:oscula praecipue nulla dedisse velis (= noli dare),
Ov. Am. 1, 4, 38:ne quis humasse velit Ajacem, Atride, vetas? Cur?
Hor. S. 2, 3, 187.—In affirmative sentences, implying command (in any mood or tense; mostly poet.): neminem nota strenui aut ignavi militis notasse volui, I have decided to mark no one, etc., Liv. 24, 16, 11: quia pepercisse vobis volunt, committere vos cur pereatis non patiuntur, because they have decided to spare you, etc., id. 32, 21, 33:c.sunt delicta tamen quibus ignovisse velimus (= volumus),
which should be pardoned, Hor. A. P. 347.—To represent the will as referring to a completed action.(α).In optative sentences with vellem or velim, v. II. B. 5. b. a, and II. C. 1. b.—(β).In other sentences ( poet. and post-class.): ex omnibus praediis ex quibus non hac mente recedimus ut omisisse possessionem velimus, with the will to abandon (omittere would denote the purpose to give up at some future time), Dig. 43, 16, 1, § 25; so,B.an erit qui velle recuset Os populi meruisse?
Pers. 1, 41:qui me volet incurvasse querela,
id. 1, 91.With acc. and inf.1.To wish (v. A. 1. a.).a.With a different subject: hoc volo scire te: Perditus sum miser, I wish you to know, etc., Plaut. Curc. 1, 2, 46:b.deos volo consilia vostra vobis recte vortere,
id. Trin. 5, 2, 31:emere oportet quem tibi oboedire velis,
id. Pers. 2, 4, 2:scin' quid nunc te facere volo?
Ter. Heaut. 3, 1, 85:si perpetuam vis esse adfinitatem hanc,
id. Hec. 2, 2, 10:consul ille egit eas res quarum me participem esse voluit,
Cic. Prov. Cons. 17, 41:vim volumus exstingui: jus valeat necesse est,
id. Sest. 42, 92:nec mihi hunc errorem extorqueri volo,
id. Sen. 23, 85:hoc te scire volui,
id. Att. 7, 18, 4:harum causarum fuit justissima quod Germanos suis quoque rebus timere voluit,
Caes. B. G. 4, 16:ut equites qui salvam esse rempublicam vellent ex equis desilirent,
Liv. 4, 38, 2:si me vivere vis recteque videre valentem,
Hor. Ep. 1, 7, 3:si vis me flere, dolendum est Primum ipsi tibi,
id. A. P. 102.—With pass. inf. impers.:regnari tamen omnes volebant,
that there should be a king, Liv. 1, 17, 3:mihi volo ignosci,
I wish to be pardoned, Cic. Or. 1, 28, 130:volt sibi quisque credi,
Liv. 22, 22, 14. —With the same subject.(α).With inf. act.:(β).quae mihi est spes qua me vivere velim,
what hope have I, that I should wish to live? Plaut. Rud. 1, 3, 33:volo me placere Philolachi,
id. Most. 1, 3, 11; cf. id. Trin. 2, 2, 47; id. Rud. 2, 6, 1:judicem esse me, non doctorem volo,
Cic. Or. 33, 117:vult, credo, se esse carum suis,
id. Sen. 20, 73; so id. Off. 1, 31, 113; id. de Or. 1, 24, 112; 2, 23, 95. —With inf. pass.:2.quod certiorem te vis fieri quo quisque in me animo sit,
Cic. Att. 11, 13, 1; cf. id. Fam. 1, 9, 18:qui se ex his minus timidos existimari volebant,
Caes. B. G. 1, 39; cf. id. B. C. 2, 29:religionis se causa... Bacchis initiari velle,
Liv. 39, 10, 2:Agrippae se nepotem neque credi neque dici volebat,
Suet. Calig. 22 fin. —Of the will of superiors, gods, etc. (cf. A. 1. b. supra), I want, it is my will:3.me absente neminem volo intromitti,
Plaut. Aul. 1, 3, 21:viros nostros quibus tu voluisti esse nos matres familias,
id. Stich. 1, 2, 41; id. Most. 1, 4, 2; id. Rud. 4, 5, 9; id. Trin. 1, 2, 1:pater illum alterum (filium) secum omni tempore volebat esse,
Cic. Rosc. Am. 15, 42:(deus) quinque reliquis motibus orbem esse voluit expertem,
id. Univ. 10; cf. id. Sest. 69, 147; id. Verr. 2, 4, 25, § 57; 1, 5, 14:causa mittendi fuit quod iter per Alpes... patefieri volebat,
Caes. B. G. 3, 1; cf. id. ib. 5, 9; id. B. C. 1, 4:quippe (senatus) foedum hominem a republica procul esse volebat,
Sall. C. 19, 2:nec (di) patefieri (crimina) ut impunita essent, sed ut vindicarentur voluerunt,
Liv. 39, 16, 11; cf. id. 1, 56, 3; 2, 28, 5; 25, 32, 6:senatus... Romano sanguini pudicitiam tutam esse voluit,
Val. Max. 6, 1, 9; cf. id. 6, 9, 2.—So in the historians: quid fieri vellet (velit), after a verbum imperandi or declarandi, he gave his orders, explained his will:quid fieri velit praecipit,
Caes. B. G. 5, 56:ibi quid fieri vellet imperabat,
id. ib. 7, 16:quid fieri vellet ostendit,
id. ib. 7, 27:quae fieri vellet edocuit,
id. B. C. 3, 108; cf. id. B. G. 7, 45; id. B. C. 3, 78; 3, 89:quid fieri vellet edixit,
Curt. 8, 10, 30; 4, 13, 24; Val. Max. 7, 4, 2.— Frequently majores voluerunt, it was the will of our ancestors, referring to ancient customs and institutions:sacra Cereris summa majores nostri religione confici caerimoniaque voluerunt,
Cic. Balb. 24, 55: majores vestri ne vos quidem temere coire voluerunt, cf. id. ib. 17, 39; 23, 54; id. Agr. 2, 11, 26; id. Fl. 7, 15; id. Imp. Pomp. 13, 39; id. Div. 1, 45, 103; id. Font. 24, 30 (10, 20); id. Rosc. Am. 25, 70.—Of testamentary dispositions: cum Titius, heres meus, mortuus erit, volo hereditatem meam ad P. Mevium pertinere, Gai Inst. 2, 277. Except in the institution of the first heir: at illa (institutio) non est comprobata: Titum heredem esse volo, Gai Inst. 2, 117. —Of the intention of a writer, etc., to want, to mean, intend:4.Asinariam volt esse (nomen fabulae) si per vos licet,
Plaut. As. prol. 12:Plautus hanc mihi gnatam esse voluit Inopiam,
has wanted Poverty to be my daughter, made her my daughter, id. Trin. prol. 9:primumdum huic esse nomen Diphilus Cyrenas voluit,
id. Rud. prol. 33:quae ipsi qui scripserunt voluerunt vulgo intellegi,
meant to be understood by all, Cic. Or. 2, 14, 60:si non hoc intellegi volumus,
id. Fat. 18, 41:quale intellegi vult Cicero cum dicit orationem suam coepisse canescere,
Quint. 11, 1, 31; so id. 9, 4, 82; 9, 3, 9:quamquam illi (Prometheo) quoque ferreum anulum dedit antiquitas vinculumque id, non gestamen, intellegi voluit,
Plin. 33, 1, 4, § 8.—To resolve:5.Siculi... me defensorem calamitatum suarum... esse voluerunt,
Cic. Div. in Caecil. 4, 11:si a me causam hanc vos (judices) agi volueritis,
if you resolve, id. ib. 8, 25:senatus te voluit mihi nummos, me tibi frumentum dare,
id. Verr. 2, 3, 85, § 196:qua (statua) abjecta, basim tamen in foro manere voluerunt,
id. ib. 2, 2, 66, §160: liberam debere esse Galliam quam (senatus) suis legibus uti voluisset,
Caes. B. G. 1, 45:tu Macedonas tibi voluisti genua ponere, venerarique te ut deum,
Curt. 8 (7), 13.— Hence,To order, command: erus meus tibi me salutem multam voluit dicere, has ordered me, etc., Plaut. Ps. 4, 2, 25:6.montem quem a Labieno occupari voluerit,
which he had ordered to be occupied, Caes. B. G. 1, 22:ibi futuros esse Helvetios ubi eos Caesar... esse voluisset,
id. ib. 1, 13 (for velitis jubeatis with inf.-clause, v. II. B. 5. d.).—To consent, allow (cf. A. 1. I.):7.obtinuere ut (tribuni) tribuniciae potestatis vires salubres vellent reipublicae esse,
they prevailed upon them to permit the tribunitian power to be wholesome to the republic, Liv. 2, 44, 5:Hiero tutores... puero reliquit quos precatus est moriens ut juvenum suis potissimum vestigiis insistere vellent,
id. 24, 4, 5:petere ut eum... publicae etiam curae ac velut tutelae vellent esse (i. e. senatus),
id. 42, 19, 5:orare tribunos ut uno animo cum consulibus bellum ab urbe ac moenibus propulsari vellent,
id. 3, 69, 5:quam superesse causam Romanis cur non... incolumis Syracusas esse velint?
id. 25, 28, 8:si alter ex heredibus voluerit rem a legatario possideri, alter non, ei qui noluit interdictum competet,
Dig. 43, 3, 1, § 15.—So negatively = not to let, not to suffer:cum P. Attio agebant ne sua pertinacia omnium fortunas perturbari vellet,
Caes. B. C. 2, 36.—To be of opinion that something should be, to require, demand:8.voluisti enim in suo genere unumquemque... esse Roscium,
Cic. Or. 1, 61, 258: eos exercitus quos contra se multos jam annos aluerint velle dimitti, he demanded the disbanding of, etc., Caes. B. C. 1, 85:(Cicero) vult esse auctoritatem in verbis,
Quint. 8, 3, 43:vult esse Celsus aliquam et superiorem compositionem,
id. 9, 4, 137:si tantum irasci vis sapientem quantum scelerum indignitas exigit,
Sen. Ira, 2, 9, 4. —To be of opinion that something is or was, = censere, dicere, but implying that the opinion is erroneous or doubtful, usu. in the third pers., sometimes in the second.(α).To imagine, consider:(β).est genus hominum qui esse se primos omnium rerum volunt, Nec sunt,
Ter. Eun. 2, 2, 17:semper auget adsentator id quod is cujus ad voluntatem dicitur vult esse magnum,
Cic. Lael. 26, 98:si quis patricius, si quis—quod illi volunt invidiosius esse—Claudius diceret,
Liv. 6, 40, 13.—To be of opinion, to hold:(γ).vultis, opinor, nihil esse... in natura praeter ignem,
Cic. N. D. 3, 14, 36:volunt illi omnes... eadem condicione nasci,
id. Div. 2, 44, 93:vultis evenire omnia fato,
id. ib. 2, 9, 24:alteri censent, etc., alteri volunt a rebus fatum omne relegari,
id. Fat. 19, 45:vultis a dis immortalibus hominibus dispertiri somnia,
id. N. D. 3, 39, 93; id. Tusc. 1, 10, 20; id. Fin. 3, 11, 36; id. Rep. 2, 26, 48:volunt quidam... iram in pectore moveri effervescente circa cor sanguine,
Sen. Ira, 2, 19, 3.—To say, assert:(δ).si tam familiaris erat Clodiae quam tu esse vis,
as you say he is, Cic. Cael. 21, 53:sit sane tanta quanta tu illam esse vis,
id. Or. 1, 55, 23:ad pastum et ad procreandi voluptatem hoc divinum animal procreatum esse voluerunt: quo nihil mihi videtur esse absurdius,
id. Fin. 2, 13, 40; 2, 17, 55; 2, 42, 131; 2, 46, 142; id. Fat. 18, 41.—With perf. inf.:Rhodi ego non fui: me vult fuisse,
Cic. Planc. 34, 84.—To pretend, with perf. inf., both subjects denoting the same person:(ε).unde homines dum se falso terrore coacti Effugisse volunt, etc.,
Lucr. 3, 69 (cf. A. 1. n. supra).—To mean, with perf. inf.:(ζ).utrum scientem vultis contra foedera fecisse, an inscientem?
Cic. Balb. 5, 13.— With pres. inf.:quam primum istud, quod esse vis?
what do you mean by as soon as possible? Sen. Ep. 117, 24.—Rarely in the first pers., implying that the opinion is open to discussion:9.ut et mihi, quae ego vellem non esse oratoris, concederes,
what according to my opinion is not the orator's province, Cic. Or. 1, 17, 74.—In partic.a.With things as subjects.(α).Things personified:(β).ne res publica quidem haec pro se suscipi volet,
would have such things done for it, Cic. Off. 1, 45, 159:cui tacere grave sit, quod homini facillimum voluerit esse natura,
which nature willed should be easiest for man, Curt. 4, 6, 6: fortuna Q. Metellum... nasci in urbe terrarum principe voluit, fate ordained that, etc., Val. Max. 7, 1, 1: nihil rerum ipsa natura voluit magnum effici cito, it is the law of nature that, etc., Quint. 10, 3, 4:quid non ingenio voluit natura licere?
what license did nature refuse to genius? Mart. 8, 68, 9:me sine, quem semper voluit fortuna jacere,
Prop. 1, 6, 25:hanc me militiam fata subire volunt,
id. 1, 6, 30.—Of laws, to provide:b.duodecim tabulae nocturnum furem... interfici impune voluerunt,
Cic. Mil. 3, 9:lex duodecim tabularum tignum aedibus junctum... solvi prohibuit, pretiumque ejus dari voluit,
Dig. 46, 3, 98, § 8 fin. (cf. Cic. Div. in Caecil. 6, 21, b. a, infra).—With perf. pass. inf., to represent a state or result wished for.(α).The inf. being in full, with esse expressed: si umquam quemquam di immortales voluere esse auxilio adjutum, tum me et Calidorum servatum volunt, if it ever was the will of the gods that any one should be assisted, etc., Plaut. Ps. 4, 1, 1: Corinthum patres vestri, totius Graeciae lumen, exstinctum esse voluerunt, it was their will that Corinth should be ( and remain) destroyed, Cic. Imp. Pomp. 5, 11:(β).nostri... leges et jura tecta esse voluerunt,
id. Or. 1, 59, 253:propter eam partem epistulae tuae per quam te et mores tuos purgatos et probatos esse voluisti,
id. Att. 1, 17, 7; id. Fin. 4, 27, 76; id. de Or. 1, 51, 221:daturum se operam ne cujus suorum popularium mutatam secum fortunam esse vellent,
Liv. 21, 45, 6: for velle redundant in this construction, v. II. A. 2. 3. infra.—With pass. inf. impers.:sociis maxime lex consultum esse vult,
Cic. Div. in Caecil. 6, 21.—With ellips. of esse (cf. Quint. 9, 3, 9): perdis me tuis dictis. Cu. Imo, servo et servatum volo, and mean that you should remain saved, Plaut. Curc. 2, 3, 56:c.aunt qui volum te conventam,
who want to see you, id. Cist. 4, 2, 39:eidem homini, si quid recte cura tum velis, mandes,
if you want to have anything done well, id. As. 1, 1, 106:sed etiam est paucis vos quod monitos voluerim,
id. Capt. prol. 53: id nunc res indicium haeo [p. 2007] facit, quo pacto factum volueris, this shows now why you wished this to be done, Ter. Hec. 4, 1, 31 (cf. Plaut. Stich. 4, 2, 33; id. Aul. 3, 5, 30, II. B. 1, b, and II. B. 3. b. infra): domestica cura te levatum volo, I wish to see you relieved, etc., Cic. Q. Fr. 3, 9, 3:nulla sedes quo concurrant qui rem publicam defensam velint,
id. Att. 8, 3, 4:rex celatum voluerat (i. e. donum),
id. Verr. 2, 4, 28, § 64:Hannibal non Capuam neglectam, neque desertos volebat socios,
Liv. 25, 20, 5; 2, 15, 2; 2, 44, 3; 3, 21, 4; 22, 7, 4;26, 31, 6: contemptum hominis quem destructum volebat,
Quint. 8, 3, 21:si te non emptam vellet, emendus erat,
Ov. Am. 1, 8, 34 (so with velle redundant, v. II. A. 1. d., and II. A. 3. infra).—Both subjects denoting the same person:velle Pompeium se Caesari purgatum,
Caes. B. C. 1, 8.— Esp., with pass. inf. impers.: alicui consultum velle, to take care for or advocate somebody's interests:liberis consultum volumus propter ipsos,
Cic. Fin. 3, 17, 57:obliviscere illum aliquando adversario tuo voluisse consultum,
id. Att. 16, 16 C, 10:quibus tribuni plebis nunc consultum repente volunt,
Liv. 5, 5, 3; so id. 25, 25, 17:quamquam senatus subventum voluit heredibus,
Dig. 36, 1, 1, § 4; so with dep. part., used passively:volo amori ejus obsecutum,
Plaut. As. 1, 1, 63.—With predic. adj., without copula.(α).The subjects being different (mostly aliquem salvum velle):(β).si me vivum vis, pater, Ignosce,
if you wish me to live, Ter. Heaut. 5, 5, 7:ille, si me alienus adfinem volet, Tacebit,
id. Phorm. 4, 1, 16:ut tu illam salvam magis velis quam ego,
id. Hec. 2, 2, 17; 3, 5, 14:quoniam ex tota provincia soli sunt qui te salvum velint,
Cic. Verr. 2, 4, 67, § 150:irent secum extemplo qui rempublicam salvam vellent,
Liv. 22, 53, 7.—Both subjects denoting the same person (virtually = object infinitive):d.in occulto jacebis quom te maxime clarum voles (= clarus esse voles),
when you will most wish to be famous, Plaut. Trin. 3, 2, 38:volo me patris mei similem,
I wish to be like my father, id. As. 1, 1, 54: ut iste qui se vult dicacem et mehercule est, Appius, who means to be witty, etc., Cic. Or. 2, 60, 246:qui vero se populares volunt,
who mean to be popular, id. Off. 2, 22, 78:ut integrum se salvumque velit,
id. Fin. 2, 11, 33:ut (omne animal) se et salvum in suo genere incolumeque vellet,
id. ib. 4, 8, 19. —With an inf.-clause understood.(α).Velle, to wish: utinam hinc abierit in malam crucem! Ad. Ita nos velle aequom est (ita = eum abire, etc.), Plaut. Poen. 4, 1, 5:(β).stulta es, soror, magis quam volo (i.e. te esse),
id. Pers. 4, 4, 78; id. Trin. 1, 2, 8; 2, 4, 175; id. Stich. 1, 1, 13; id. Ps. 1, 5, 55:senatum non quod sentiret, sed quod ego vellem decernere,
Cic. Mil. 5, 12:neque enim facile est ut irascatur cui tu velis judex (= cui tu eum irasci velis),
id. Or. 2, 45, 190; cf. id. Sest. 38, 82.—Referring to the will of superiors, etc.:(γ).deos credo voluisse, nam ni vellent, non fieret,
Plaut. Aul. 4, 10, 46: jamne abeo? St. Volo (sc. te abire), so I will, id. Cas. 2, 8, 57; cf. id. Mil. 4, 6, 12; id. Merc. 2, 3, 33.—To mean, intend (v. B. 3.):(δ).acutum etiam illud est cum ex alterius oratione aliud atque ille vult (sc. te excipere),
Cic. Or. 2, 67, 273.—To require, demand (v B. 7.):(ε).veremur quidem vos, Romani, et, si ita vultis, etiam timemus,
Liv. 39, 37, 17;and of things as subjects: cadentque vocabula, si volet usus (i. e. ea cadere),
Hor. A. P. 71.—To be of opinion, will have (v. B. 8.):(ζ).ergo ego, inimicus, si ita vultis, homini, amicus esse rei publicae debeo,
Cic. Prov. Cons. 8, 19:nam illi regi tolerabili, aut, si voltis, etiam amabili, Cyro,
id. Rep. 1, 28, 44; id. Fin. 2, 27, 89; 3, 4, 12; id. Cael. 21, 53; Liv. 21, 10, 7; Quint. 2, 17, 41.—With ellips. of predic. inf. (v. A. 2. b.): cras de reliquiis nos volo (i. e. cenare), it is my intention that we dine, etc., Plaut. Stich. 3, 2, 40:C.volo Varronem (i. e. hos libros habere),
Cic. Att. 13, 25, 3.With ut, ne, or ut ne.1.With ut.a.To wish:b.volo ut quod jubebo facias,
Plaut. Bacch. 4, 8, 65:quia enim id maxime volo ut illi istac confugiant,
id. Most. 5, 1, 49:ut mihi aedes aliquas conducat volo,
id. Merc. 3, 2, 17: hoc prius volo meam rem agere. Th. Quid id est? Ph. Ut mihi hanc despondeas, id. Curc. 5, 2, 71: quid vis, nisi ut maneat Phanium? Ter. Phorm. 2, 2, 8:velim ut tibi amicus sit,
Cic. Att. 10, 16, 1:quare id quoque velim... ut sit qui utamur,
id. ib. 11, 11, 2:maxime vellem, judices, ut P. Sulla... modestiae fructum aliquem percipere potuisset,
id. Sull. 1, 1:equidem vellem uti pedes haberent (res tuae),
id. Fam. 7, 33, 2:his ut sit digna puella volo,
Mart. 11, 27, 14.—Both subjects denoting the same person: volueram, inquit, ut quam plurimum tecum essem, Brut. ap. Cic. Att. 13, 38, 1.—It is the will of, to want, ordain (v. B. 2.):c.at ego deos credo voluisse ut apud te me in nervo enicem,
Plaut. Aul. 4, 10, 17: numquid me vis? Le. Ut valeas, id. Cist. 1, 1, 120: numquid vis? Ps. Dormitum ut abeas, id. Ps. 2, 2, 70:volo ut mihi respondeas,
Cic. Vatin. 6, 14; 7, 17; 7, 18; 9, 21;12, 29: nuntia Romanis, caelestes ita velle ut mea Roma caput orbis terrarum sit,
Liv. 1, 16, 7.—To intend, it is the purpose, aim, etc., the two subjects being the same:d.id quaerunt, volunt haec ut infecta faciant,
Plaut. Cas. 4, 4, 9.—With other verbs:2.quod peto et volo parentes meos ut commonstres mihi,
Ter. Heaut. 5, 4, 4:quasi vero aut populus Romanus hoc voluerit, aut senatus tibi hoc mandaverit ut... privares,
Cic. Verr. 2, 3, 19, § 48;with opto,
id. Imp. Pomp. 16, 48;with laboro,
Liv. 42, 14, 3;with aequum censere,
id. 39, 19, 7.—With ne:3.at ne videas velim,
Plaut. Rud. 4, 4, 23:quid nunc vis? ut opperiare hos sex dies saltem modo, ne illam vendas, neu me perdas, etc.,
id. Ps. 1, 3, 102:credibile est hoc voluisse legumlatorem, ne auxilia liberorum innocentibus deessent,
intended, Quint. 7, 1, 56.—With ut ne: quid nunc tibi vis? Mi. Ut quae te cupit, eam ne spernas, Plaut. Mil. 4, 2, 60.D.With subjunct. of dependent verb (mostly ante-class.; class. and freq. with velim and vellem; but in Cic. mostly epistolary and colloquial).1.To wish:2.ergo animum advortas volo,
Plaut. Capt. 2, 3, 23; 2, 3, 28; 2, 3, 70:volo amet me patrem,
id. As. 1, 1, 63 dub.:hoc volo agatis,
id. Cist. 1, 1, 83:ducas volo hodie uxorem,
Ter. And. 2, 3, 14:quid vis faciam?
Plaut. Merc. 1, 2, 49; Ter. Eun. 5, 8, 24; Plaut. Mil. 2, 3, 64; 2, 3, 65; 2, 6, 65; 3, 3, 3; id. Ps. 4, 1, 17; 4, 7, 19; id. Cas. 2, 3, 56; id. Capt. 1, 2, 12; id. Poen. 3, 2, 16; id. Pers. 2, 4, 23; id. Rud. 5, 2, 45; 5, 3, 58; id. Stich. 5, 2, 21; Ter. Heaut. 4, 6, 14:volo etiam exquiras quam diligentissime poteris quid Lentulus agat?
Cic. Att. 8, 12, 6:Othonem vincas volo,
id. ib. 13, 29, 2:eas litteras volo habeas,
id. ib. 13, 32, 3:visne igitur videamus quidnam sit, etc.,
id. Rep. 1, 10, 15: visne igitur descendatur ad Lirim? id. Fragm. ap. Macr. S. 6, 4:volo, inquis, sciat,
Sen. Ben. 2, 10, 2.—To be of opinion that something should be, demand, require (v. B. 7.): volo enim se efferat in adulescentia fecunditas, I like to see, etc., Cic. Or. 2, 21, 88:3.volo hoc oratori contingat ut, etc.,
id. Brut. 84, 290.—With subj.-clause understood:E.abi atque obsona, propera! sed lepide volo (i. e. obsones),
Plaut. Cas. 2, 8, 55.With object nouns, etc.1.With acc. of a thing.a.With a noun, to want, wish for, like to have:b.voltisne olivas, aut pulmentum, aut capparim?
Plaut. Curc. 1, 1, 90:animo male est: aquam velim,
id. Am. 5, 1, 6:quia videt me suam amicitiam velle,
id. Aul. 2, 3, 68; so,gratiam tuam,
id. Curc. 2, 3, 52; 2, 3, 56:aquam,
id. ib. 2, 3, 34:discidium,
Ter. And. 4, 2, 14: nullam ego rem umquam in vita mea Volui quin tu in ea re mihi advorsatrix fueris, I never had any wish in my life, etc., id. Heaut. 5, 3, 5: (dixit) velle Hispaniam, he wanted Spain, i. e. as a province, Cic. Att. 12, 7, 1:mihi frumento non opus est: nummos volo,
I want the money, id. Verr. 2, 3, 85, § 196:non poterat scilicet negare se velle pacem,
id. Att. 15, 1 a, 3; cf. id. ib. 13, 32, 2 (v. II. C. 4. infra):si amplius obsidum (= plures obsides) vellet, dare pollicentur,
Caes. B. G. 6, 9 fin.:pacem etiam qui vincere possunt, volunt,
Liv. 7, 40, 18:ferunt (eum)... honestum finem voluisse,
Tac. A. 6, 26:cum Scipio veram vellet et sine exceptione victoriam,
Flor. 1, 33 (2, 18), 12:mensae munera si voles secundae, Marcentes tibi porrigentur uvae,
Mart. 5, 78, 11.—Neutr. adjj., denoting things, substantively used: utrum vis opta, dum licet. La. Neutrum volo, Plaut. Ps. 3, 6, 16:c.quorum isti neutrum volunt,
acknowledge neither, Cic. Fat. 12, 28:voluimus quaedam, contendimus... Obtenta non sunt,
we aspired to certain things, id. Balb. 27, 61:restat ut omnes unum velint,
hold one opinion, id. Marcell. 10, 32:si plura velim,
if I wished for more, Hor. C. 3, 16, 38:per quod probemus aliud legislatorem voluisse,
that the law-giver intended something different, Quint. 7, 6, 8:ut putent, aliud quosdam dicere, aliud velle,
that they say one thing and mean another, id. 9, 2, 85:utrum is qui scripsit... voluerit,
which of the two was meant by the author, id. 7, 9, 15:ut nemo contra id quod vult dicit, ita potest melius aliquid velle quam dicit,
mean better than he speaks, id. 9, 2, 89:quis enim pudor omnia velle?
to desire every thing, Mart. 12, 94, 11.—With neutr. demonstr. expressed or understood, to want, intend, aim at, like, will:d.immo faenus: id primum volo,
Plaut. Most. 3, 1, 64:proximum quod sit bono... id volo,
id. Capt. 2, 2, 22:nisi ea quae tu vis volo,
unless my purpose is the same as yours, id. Ep. 2, 2, 82:siquidem id sapere'st, velle te id quod non potest contingere,
Ter. Heaut. 2, 3, 83:hoc (i. e. otium cum dignitate) qui volunt omnes optimates putantur,
who aim at this, Cic. Sest. 45, 98:privatum oportet in re publica ea velle quae tranquilla et honesta sint,
id. Off. 1, 34, 124:quid est sapientia? Semper idem velle atque idem nolle,
Sen. Ep. 20, 5:pudebit eadem velle quae volueras puer,
id. ib. 27, 2:nec volo quod cruciat, nec volo quod satiat,
Mart. 1, 57, 4.—With demonstr. in place of inf.-clause:hoc Ithacus velit, et magno mercentur Atridae (sc. poenas in me sumi),
Verg. A. 2, 104:hoc velit Eurystheus, velit hoc germana Tonantis (sc. verum esse, Herculem, etc.),
Ov. H. 9, 7; Hor. S. 2, 3, 88.—With neutr. of interrog. pron.: quid nunc vis? Am. Sceleste, at etiam quid velim, id tu me rogas? what do you want now? Plaut. Am. 4, 2, 5:e.eloquere quid velis,
id. Cas. 2, 4, 2: heus tu! Si. Quid vis? id. Ps. 4, 7, 21; so Ter. Eun. 2, 1, 11; cf. Hor. S. 2, 3, 152:sed plane quid velit nescio,
what his intentions are, Cic. Att. 15, 1 a, 5; id. de Or. 2, 20, 84:mittunt etiam ad dominos qui quaerant quid velint,
to ask for their orders, id. Tusc. 2, 17, 41:quid? Si haec... ipsius amici judicarunt? Quid amplius vultis?
what more do you require, will you have? id. Verr. 2, 3, 65, § 152:quid amplius vis?
Hor. Epod. 17, 30:spectatur quid voluerit scriptor,
we find out the author's intention, Quint. 7, 10, 1.—Sometimes quid vult = quid sibi vult (v. 4. b.), to mean, signify:capram illam suspicor jam invenisse... quid voluerit,
what it signified, Plaut. Merc. 2, 1, 30:sed tamen intellego quid velit,
Cic. Fin. 2, 31, 101:quid autem volunt ea di immortales significantes quae sine interpretibus non possimus intellegere? etc.,
id. Div. 2, 25, 54.—Of things as subjects:hunc ensem mittit tibi... Et jubet ex merito scire quid iste velit,
Ov. H. 11, 96.—With rel. pron.:f.quod volui, ut volui, impetravi... a Philocomasio,
Plaut. Mil. 4, 5, 1:ut quod frons velit oculi sciant,
that the eyes know what the forehead wants, id. Aul. 4, 1, 13:illi quae volo concedere,
to yield to him my wishes, id. Cas. 2, 3, 49:si illud quod volumus dicitur,
what we like, id. Truc. 1, 2, 95:multa eveniunt homini quae volt, quae nevolt,
id. Trin. 2, 2, 84; id. Ep. 2, 2, 4:quamquam (litterae tuae) semper aliquid adferunt quod velim,
Cic. Att. 11, 11, 1:quae vellem quaeque sentirem dicendi,
id. Marcell. 1, 1:uti ea quae vellent impetrarent,
Caes. B. G. 1, 31:satis animi ad id quod tam diu vellent,
to carry out what they had desired so long, Liv. 4, 54, 5:sed quod volebant non... expediebant,
their purpose, id. 24, 23, 9. —Idiomatically: quod volo = quod demonstrare volo, what I intend to prove:illud quod volumus expressum est, ut vaticinari furor vera soleat,
Cic. Div. 1, 31, 67:bis sumpsit quod voluit,
he has twice begged the question, id. ib. 2, 52, 107.—With indef. relations:cornucopia ubi inest quidquid volo,
whatever I wish for, Plaut. Ps. 2, 3, 5:Caesar de Bruto solitus est dicere: magni refert hic quid velit, sed quidquid volt, valde volt,
whatever he wills he wills strongly, Cic. Att. 14, 1, 2.—With indef. pronn.(α).Si quid vis, if you want any thing: illo praesente mecum agito si quid voles, [p. 2008] Plaut. Most. 5, 1, 72: Py. Adeat si quid volt. Pa. Si quid vis, adi, mulier, id. Mil. 4, 2, 47:(β).eumque Alexander cum rogaret, si quid vellet, ut diceret,
id. Or. 2, 66, 266; Caes. B. G. 1, 7 fin. —Nisi quid vis, unless you wish to give some order, to make some remark, etc.:(γ).ego eo ad forum nisi quid vis,
Plaut. As. 1, 1, 94:nunc de ratione videamus, nisi quid vis ad haec,
Cic. Tusc. 2, 18, 42.—Numquid vis or ecquid vis? have you any orders to give? a formula used by inferiors before leaving their superiors; cf. Don. ad Ter. Ad. 2, 2, 39:2.visunt, quid agam, ecquid velim,
Plaut. Mil. 3, 1, 113:numquid vis aliud?
Ter. Eun. 1, 2, 111; 1, 2, 106; id. Ad. 2, 2, 39; 3, 3, 78; id. Hec. 2, 2, 30:numquid vellem rogavit,
Cic. Att. 6, 3, 6:frequentia rogantium num quid vellet,
Liv. 6, 34, 7:rogavit num quid in Sardiniam vellet. Te puto saepe habere qui num quid Romam velis quaerant,
Cic. Q. Fr. 2, 2, 1.—With acc. of the person: aliquem velle.(α).To want somebody, i. e. in order to see him, to speak with him (ante-class. and colloq.):(β).Demenaetum volebam,
I wanted, wished to see, Demenoetus, Plaut. As. 2, 3, 12:bona femina et malus masculus volunt te,
id. Cist. 4, 2, 40:solus te solum volo,
id. Capt. 3, 4, 70:quia non est intus quem ego volo,
id. Mil. 4, 6, 40:hae oves volunt vos,
id. Bacch. 5, 2, 24:quis me volt? Perii, pater est,
Ter. And. 5, 3, 1:centuriones trium cohortium me velle postridie,
Cic. Att. 10, 16, 4.—With paucis verbis or paucis, for a few words ( moments):volo te verbis pauculis,
Plaut. Ep. 3, 4, 28:sed paucis verbis te volo, Palaestrio,
id. Mil. 2, 4, 22:Sosia, Adesdum, paucis te volo,
Ter. And. 1, 1, 2.—To love, like somebody, to be fond of somebody (anteclass. and poet.):(γ).hanc volo (= amo),
Plaut. As. 5, 1, 18:sine me amare unum Argyrippum... quem volo,
id. ib. 3, 2, 38:quom quae te volt, eamdem tu vis,
id. Mil. 4, 2, 80:aut quae (vitia) corpori' sunt ejus siquam petis ac vis,
Lucr. 4, 1152:quam volui nota fit arte mea,
Ov. Am. 1, 10, 60: nolo virum, facili redimit qui sanguine famam: hunc volo, laudari qui sine morte potest, I like the one who, etc., Mart. 1, 8, 6.—To wish to have:3.roga, velitne an non uxorem,
whether he wishes to have his wife or not, Ter. Hec. 4, 1, 43:ut sapiens velit gerere rem publicam, atque... uxorem adjungere, et velle ex ea liberos (anacoluth.),
Cic. Fin. 3, 20, 68.—With two accusatives: (narrato) illam te amare et velle uxorem,
that you wish to have her as your wife, Ter. Heaut. 4, 3, 25; cf. id. Phorm. 1, 2, 65.—With two accusatives, of the person and the thing: aliquem aliquid velle, to want something of somebody (cf.: aliquem aliquid rogare; mostly ante-class.;4.not in Cic.): numquid me vis?
Plaut. Cist. 1, 1, 120:face certiorem me quid meus vir me velit,
id. Cas. 2, 6, 1:num quidpiam me vis aliud?
id. Truc. 2, 4, 81:nunc verba in pauca conferam quid te velim,
id. As. 1, 1, 74:narrabit ultro quid sese velis,
id. Ps. 2, 4, 60:quid me voluisti?
id. Mil. 4, 2, 35:numquid aliud me vis?
Ter. Phorm. 1, 2, 101:quin tu uno verbo dic quid est quod me velis,
id. And. 1, 1, 18; Plaut. Capt. 3, 4, 85; id. Cist. 2, 3, 49; id. As. 2, 3, 12; id. Merc. 5, 2, 27; id. Pers. 4, 6, 11; Ter. Heaut. 4, 8, 31; id. Phorm. 2, 4, 18; id. Eun. 2, 3, 47; id. Hec. 3, 4, 15:si quid ille se velit, illum ad se venire oportere,
Caes. B. G. 1, 34:cum mirabundus quidnam (Taurea) sese vellet, resedisset Flaccus, Me quoque, inquit, etc.,
Liv. 26, 15, 11; also, I want to speak with somebody (v. 2. a. a):paucis, Euclio, est quod te volo,
Plaut. Aul. 2, 2, 22:est quod te volo secreto,
id. Bacch. 5, 2, 33.—With acc. of thing and dat. of the person: aliquid alicui velle, to wish something to somebody (= cupio aliquid alicui; v. cupio;a.rare): quamquam vobis volo quae voltis, mulieres,
Plaut. Rud. 4, 4, 1:si ex me illa liberos vellet sibi,
Ter. Hec. 4, 4, 33:praesidium velle se senectuti suae,
id. ib. 1, 2, 44:nihil est mali quod illa non initio filio voluerit, optaverit,
Cic. Clu. 66, 188:rem Romanam huc provectam ut externis quoque gentibus quietem velit,
Tac. A. 12, 11:cui ego omnia meritissimo volo et debeo,
to whom I give and owe my best wishes, Quint. 9, 2, 35.—Esp., in the phrase quid vis (vult) with reflex. dat. of interest, lit. what do you want for yourself?Quid tibi vis = quid vis, the dat. being redundant (rare):b.quid aliud tibi vis?
what else do you want? Ter. Heaut. 2, 3, 90.—With quisque:haud ita vitam agerent ut nunc plerumque videmus Quid sibi quisque velit nescire,
be ignorant as to their own aims and purposes, Lucr. 3, 1058.—What do you mean? what do you drive at? what is your scope, object, drift (rare in post-Aug. writers; Don. ad Ter. Eun. prol. 45, declares it an archaism).(α).In 1 st pers. (rare):(β).nunc quid processerim huc, et quid mihi voluerim dicam,
and what I meant thereby, what was the purpose of my coming, Plaut. As. prol. 6:quid mihi volui? quid mihi nunc prodest bona voluntas?
Sen. Ben. 4, 21, 6.—In 2 d pers.:(γ).quid nunc tibi vis, mulier, memora,
what is the drift of your talk? Plaut. Mil. 4, 2, 60: sed quid nunc tibi vis? what do you want to come at (i.e. by your preamble)? id. Poen. 1, 1, 24: quid tu tibi vis? Ego non tangam meam? what do you mean? i. e. what is your purpose? Ter. Eun. 4, 7, 28:quid tibi vis? quid cum illa rei tibi est?
id. ib. 4, 7, 34:quid est quod sic gestis? quid sibi hic vestitus quaerit? Quid est quod laetus sis? quid tibi vis?
what do you mean by all this? id. ib. 3, 5, 11:quid est, inepta? quid vis tibi? quid rides?
id. ib. 5, 6, 6:quid vis tibi? Quid quaeris?
id. Heaut. 1, 1, 9: Ph. Fabulae! Ch. Quid vis tibi? id. Phorm. 5, 8, 53:roganti ut se in Asiam praefectum duceret, Quid tibi vis, inquit, insane,
Cic. Or. 2, 67, 269; so in 2 d pers. plur.:pro deum fidem, quid vobis vultis?
Liv. 3, 67, 7.—In 3 d pers.:(δ).quid igitur sibi volt pater? cur simulat?
Ter. And. 2, 3, 1:quid hic volt veterator sibi?
id. ib. 2, 6, 26:proinde desinant aliquando me isdem inflare verbis: quid sibi iste vult?... Cur ornat eum a quo desertus est?
Cic. Dom. 11, 29:quid sibi vellet (Caesar)? cur in suas possessiones veniret?
Caes. B. G. 1, 44 med.:conicere in eum oculos, mirantes quid sibi vellet (i. e. by courting the plebeians),
Liv. 3, 35, 5:qui quaererent quid sibi vellent qui armati Aventinum obsedissent,
id. 3, 50, 15:quid sibi voluit providentia quae Aridaeum regno imposuit?
Sen. Ben. 4, 31, 1: volt, non volt dare Galla mihi, nec dicere possum quod volt et non volt, quid sibi Galla velit, Mart: 3, 90, 2.—Transf. of things as subjects, what means, what signifies? quid volt sibi, Syre, haec oratio? Ter. Heaut. 4, 1, 2:5.ut pernoscatis quid sibi Eunuchus velit,
id. Eun. prol. 45:quid ergo illae sibi statuae equestres inauratae volunt?
Cic. Verr. 2, 2, 61, § 150:quid haec sibi horum civium Romanorum dona voluerunt?
id. ib. 2, 3, 80, §186: avaritia senilis quid sibi velit, non intellego,
what is the meaning of the phrase, id. Sen. 18, 66:quid ergo illa sibi vult pars altera orationis qua Romanos a me cultos ait?
Liv. 40, 12, 14:tacitae quid vult sibi noctis imago?
Ov. M. 9, 473.—Bene or male alicui velle, to wish one well or ill, to like or dislike one (ante-class. and poet.): Ph. Bene volt tibi. St. Nequam est illud verbum bene volt, nisi qui bene facit, Plaut. Trin. 2, 4, 37 sq.:6.jam diu ego huic bene et hic mihi volumus,
id. Ps. 1, 3, 4:ut tibi, dum vivam, bene velim plus quam mihi,
id. Cas. 2, 8, 30:egone illi ut non bene vellem?
id. Truc. 2, 4, 90; cf. id. ib. 2, 4, 95; id. Merc. 2, 1, 21; id. Ps. 4, 3, 7; id. Poen. 3, 3, 9:nisi quod tibi bene ex animo volo,
Ter. Heaut. 5, 2, 6:quo tibi male volt maleque faciet,
Plaut. Pers. 5, 2, 44:atque isti etiam parum male volo,
id. Truc. 5, 7; cf. id. As. 5, 1, 13:utinam sic sient qui mihi male volunt,
Ter. Eun. 4, 3, 13:non sibi male vult,
he does not dislike himself, Petr. 38; so, melius or optime alicui velle, to like one better or best:nec est quisquam mihi aeque melius quoi vellem,
Plaut. Capt. 3, 5, 42; id. Merc. 5, 2, 57:illi ego ex omnibus optime volo,
id. Most. 1, 4, 24.—And bene velle = velle: bene volueris in precatione augurali Messalla augur ait, significare volueris, Fest. s. v. bene sponsis, p. 351.—With abl.: alicujus causa velle, to like one for his own sake, i. e. personally, a Ciceronian phrase, probably inst. of omnia alicujus causa velle; lit. to wish every thing (i.e. good) in somebody's behalf.(α).With omnia expressed: etsi mihi videor intellexisse cum tecum de re M. Annaeii locutus sum, te ipsius causa vehementer omnia velle, tamen, etc.... ut non dubitem quin magnus cumulus accedat commenda tionis meae, Cic. Fam. 13, 55, 1:(β).repente coepit dicere, se omnia Verris causa velle,
that he had the most friendly disposition towards Verres, id. Verr. 2, 2, 26, § 64:accedit eo quod Varro magnopere ejus causa vult omnia,
id. Fam. 13, 22, 1.—Without omnia:7.per eos qui nostra causa volunt, valentque apud illum,
Cic. Att. 11, 8, 1:sed et Phameae causa volebam,
id. ib. 13, 49, 1:etsi te ipsius Attici causa velle intellexeram,
id. ib. 16, 16, A, 6:valde enim ejus causa volo,
id. Fam. 16, 17, 2 fin.:illud non perficis quo minus tua causa velim,
id. ib. 3, 7, 6;12, 7, 1: si me velle tua causa putas,
id. ib. 7, 17, 2:regis causa si qui sunt qui velint,
id. ib. 1, 1, 1:credo tua causa velle Lentulum,
id. Q. Fr. 1, 4, 5; id. Div. in Caecil. 6, 21; cf. id. Imp. Pomp. (v. C. 1. b. supra), where the phrase has its literal meaning; cf. also: alicujus causa (omnia) cupere; v. cupio.—With acc. and subjunct. per ecthesin (ante-class.): nunc ego illum meum virum veniat velim (by mixture of constructions: meum virum velim; and:F.meus vir veniat velim),
Plaut. Cas. 3, 2, 29:nunc ego Simonidem mi obviam veniat velim,
id. Ps. 4, 5, 10:nimis hercle ego illum corvum ad me veniat velim,
id. Aul. 4, 6, 4:saltem aliquem velim qui mihi ex his locis viam monstret,
id. Rud. 1, 3, 35:patrem atque matrem viverent vellem tibi,
id. Poen. 5, 2, 106; cf. id. Merc. 2, 1, 30 (v. E. 1. d. supra).Velle used absolutely, variously rendered to will, have a will, wish, consent, assent:II.quod vos, malum... me sic ludificamini? Nolo volo, volo nolo rursum,
I nill I will, I will I nill again, Ter. Phorm. 5, 8, 57: novi ingenium mulierum: Nolunt ubi velis, ubi nolis cupiunt ultro, they will not where you will, etc., id. Eun. 4, 7, 43:quis est cui velle non liceat?
who is not free to wish? Cic. Att. 7, 11. 2:in magnis et voluisse sat est,
Prop. 2, 10 (3, 1), 6:tarde velle nolentis est,
slow ness in consenting betrays the desire to refuse, Sen. Ben. 2, 5, 4:quae (animalia) nullam injuriam nobis faciunt, quia velle non possunt, id. Ira, 2, 26, 4: ejus est nolle qui potest velle,
the power to assent implies the power to dissent, Dig. 50, 17, 3.—So velle substantively:sed ego hoc ipsum velle miserius duco quam in crucem tolli,
that very wishing, Cic. Att. 7, 11, 2: inest enim velle in carendo, the word carere implies the notion of a wish, id. Tusc. 1, 36, 88:velle ac posse in aequo positum erat,
his will and power were balanced, Val. Max. 6, 9, ext. 5:velle tuum nolo, Didyme, nolle volo,
Mart. 5, 83, 2:velle suum cuique est,
each has his own likings, Pers. 5, 53.In partic.A.Redundant, when the will to do is identified with the act itself.1.In imperative sentences.a.In independent sentences introduced by noli velle, where noli has lost the idea of volition:b.nolite, judices, hunc velle maturius exstingui vulnere vestro quam suo fato,
do not resolve, Cic. Cael. 32, 79:nolite igitur id velle quod fieri non potest,
id. Phil. 7, 8, 25: qui timor bonis omnibus injectus sit... nolite a me commoneri velle, do not wish, expect, to be reminded by me, etc., id. Mur. 25, 50: nolite hunc illi acerbum nuntium velle perferri, let it not be your decision that, etc., id. Balb. 28, 64: cujus auspicia pro vobis experti nolite adversus vos velle experiri, do not desire, etc., Liv. 7, 40, 16:noli adversum eos me velle ducere, etc.,
Nep. Att. 4, 2.—Ne velis or ne velit fecisse = ne feceris, or ne facito (v. I. A. 3. a. supra).—So ne velis with pres. inf.:c.neve, revertendi liber, abesse velis (= neve abfueris),
Ov. H. 1, 80.—In affirmative imperative sentences (velim esse = esto;d.rare): tu tantum fida sorori Esse velis (= fida esto or sis),
Ov. M. 2, 745; and in 3 d pers.:di procul a cunctis... Hujus notitiam gentis habere velint (= habeant),
id. P. 1, 7, 8:credere modo qui discet velit (= credat qui discet),
Quint. 8, prooem. 12. —In clauses dependent on verbs of commanding and wishing:2.aut quia significant divam praedicere ut armis Ac virtute velint patriam defendere terram (= ut defendant),
Lucr. 2, 641: precor quaesoque ne ante oculos patris facere et pati omnia infanda velis (= facias et patiaris). Liv. 23, 9, 2:monentes ne experiri vellet imperium cujus vis, etc.,
id. 2, 59, 4; 39, 13, 2:et mea... opto Vulnera qui fecit facta levare velit,
Ov. Tr. 5, 2, 18: nos contra (oravimus) [p. 2009]... ne vertere secum Cuncta pater fatoque urguenti incumbere vellet, Verg. A. 2, 653. —With pass. perf. inf. (v. I. B. 9. b. b):legati Sullam orant ut filii innocentis fortunas conservatas velit (virtually = fortunas conservet),
Cic. Rosc. Am. 9, 25:a te peto ut utilitatem sociorum per te quam maxime defensam et auctam velis (= defendas et augeas),
id. Fam. 13, 9, 3.—So after utinam or ut:utinam illi qui prius eum viderint me apud eum velint adjutum tantum quantum ego vellem si quid possem (= utinam illi me adjuvent quantum ego adjuvarem, etc.),
id. Att. 11, 7, 7:cautius ut saevo velles te credere Marti (= utinam te credidisses),
Verg. A. 11, 153:edictum praemittit ad quam diem magistratus... sibi esse praesto Cordubae vellet (= sibi praesto essent),
Caes. B. C. 1, 19 (cf. also I. B. 9. b. b, and I. B. 2. fin. supra).—In conditional clauses, si facere velim = si faciam, often rendered by the potential or future auxiliaries would or will:3.non tu scis, Bacchae bacchanti si velis advorsarier, ex insana insaniorem facies? (= si advorseris),
Plaut. Am. 2, 2, 80:si meum Imperium exsequi voluisset, interemptam oportuit (= si executus esset),
Ter. Heaut. 4, 1, 22:si id confiteri velim, tamen istum condemnetis necesse est (= si id confitear),
if I would acknowledge, Cic. Verr. 2, 2, 18, § 45:si quis velit ita dicere... nihil dicat (= si quis dicat),
id. Fat. 14, 32:dies deficiat si velim numerare, etc.,
id. N. D. 3, 32, 81;so,
id. Tusc. 5, 35, 102; id. Verr. 2, 2, 21, § 52:qua in sententia si constare voluissent, suam auctoritatem... recuperassent,
id. Fam. 1, 9, 14; id. Verr. 2, 1, 11, § 31; id. Lael. 20, 75:conicere potestis, si recordari volueritis quanta, etc.,
if you will remember, id. Verr. 2, 4, 58, § 129; so id. Or. 1, 44, 197; id. Brut. 1, 2, 5:quod si audire voletis externa, maximas res publicas ab adulescentibus labefactatas reperietis,
id. Sen. 6, 20; so id. Or. 1, 60, 256; 2, 23, 95:ejus me compotem voti vos facere potestis, si meminisse vultis, non vos in Samnio, etc.,
Liv. 7, 40, 5; 23, 13, 6; 23, 15, 4: cum olera Diogeni lavanti Aristippus dixisset: si Dionysium adulare velles, ista non esses;Imo, inquit, si tu ista esse velles, non adulares Dionysium,
Val. Max. 4, 3, ext. 4:ut si his (legibus) perpetuo uti voluissent, sempiternum habituri fuerint imperium,
id. 5, 3, ext. 3:quid enim si mirari velit, non in silvestribus dumis poma pendere,
Sen. Ira, 2, 10, 6; cf. Curt. 5, 1, 1; 3, 5, 6; Ov. H. 17 (18), 43.—With perf. inf. pass.:nisi ea (opera) certi auctores monumentis suis testata esse voluissent,
Val. Max. 3, 2, 24.—In declarative sentences.a.Volo in 1 st pers. with perf. pass. inf. or part. (volo oratum esse or oratum = oro; v. I. B. 9. b. a and b):b.vos omnes opere magno esse oratos volo benigne ut operam detis, etc.,
Plaut. Cas. prol. 21:justam rem et facilem esse oratam a vobis volo,
id. Am. prol. 33:illud tamen te esse admonitum volo, etc.,
Cic. Cael. 3, 8:sed etiam est paucis vos quod monitos voluerim,
Plaut. Capt. prol. 53:illud te, Tulli, monitum velim etc.,
Liv. 1, 23, 8:quamobrem omnes eos oratos volo Ne, etc.,
Ter. Heaut. prol. 26; so, factum volo = faciam: serva tibi sodalem, et mihi filium. Mne. Factum volo, I will, Plaut. Bacch. 3, 3, 91: pariter nunc opera me adjuves ac, etc. Nau. Factum volo, Ter. Phorm. 5, 3, 4; so Plaut. Pers. 2, 5, 10.—In 3 d pers.:esse salutatum vult te mea littera primum,
Ov. P. 2, 7, 1.—With pres. inf.:c.propterea te vocari ad cenam volo (= voco te),
Plaut. Capt. 1, 2, 72:sed nunc rogare hoc ego vicissim te volo: quid fuit, etc. (= nunc te rogo),
id. Trin. 1, 2, 136.—With perf. act. inf.:d.pace tua dixisse velim (= pace tua dixerim),
Ov. P. 3, 1, 9.—In other connections, when the will or purpose is made more prominent than the action:B.eorum alter, qui Antiochus vocatur, iter per Siciliam facere voluit (= fecit),
Cic. Verr. 2, 4, 27, § 61:si suscipere eam (religionem) nolletis, tamen in eo qui violasset sancire vos velle oporteret (= sancire vos oporteret),
id. ib. 2, 4, 51, §114: ut insequentibus diebus nemo eorum forum aut publicum adspicere vellet (= adspiceret),
Liv. 9, 7, 11:talentis mille percussorem in me emere voluisti (= emisti),
Curt. 3, 5, 6: quin etiam senatus gratias ei agentem quod redire voluisset ante portas eduxit (= quod redisset), Val. Max. 3, 4, 4:utri prius gratulemur, qui hoc dicere voluit, an cui audire contigit? (= qui hoc dixit),
id. 4, 7, ext. 2:sic tua non paucae carpere facta volent (= carpent),
Ov. P. 3, 1, 64.Velim, as potential subjunctive (mostly in 1 st pers. sing., as subjunctive of modest statement), = volo, I wish, I should like.1.With verb in the second person.a.With pres. subj., so most frequently in Cic.(α).As a modest imperative of the dependent verb: velim facias = fac, I wish you would do it, please do it:(β).ego quae in rem tuam sint, ea velim facias,
Ter. Phorm. 2, 4, 9:eas (litteras) in eundem fasciculum velim addas,
Cic. Att. 12, 53:eum salvere jubeas velim,
id. ib. 7, 7, 7:velim me facias certiorem, etc.,
id. ib. 1, 19, 9:tu velim saepe ad nos scribas,
id. ib. 1, 12, 4:velim mihi ignoscas,
id. Fam. 13, 75, 1:tu velim animum a me parumper avertas,
id. Lael. 1, 5; cf. id. Att. 1, 11, 3; 7, 3, 11; 8, 12, 5; id. Fam. 15, 3, 2 et saep.:haec pro causa mea dicta accipiatis velim,
Liv. 42, 34, 13: velim, inquit, hoc mihi probes, Aug. ap. Suet. Aug. 51:Musa velim memores, etc.,
Hor. S. 1, 5, 53.—Expressing a wish without a command (v. vellem):b.vera dicas velim,
I wish you told the truth, Plaut. Cas. 2, 3, 18:quam velim Bruto persuadeas ut Asturae sit,
Cic. Att. 14, 15, 4:ipse velim poenas experiare meas,
Ov. Tr. 3, 11, 74;so in asseverations: ita velim me promerentem ames, dum vivas, mi pater, ut... id mihi vehementer dolet,
Ter. Ad. 4, 5, 47.—With infinitive clause.(α).With the force of a modest imperative:(β).sed qui istuc credam ita esse, mihi dici velim (i. e. a te),
Ter. Phorm. 5, 6, 15:extremum illud est quod mihi abs te responderi velim,
Cic. Vat. 17, 41 (may be a dependent subjunctive):itaque vos ego, milites, non eo solum animo.... pugnare velim, etc.,
Liv. 21, 41, 10.—As a mere wish:c.velim te arbitrari, frater, etc.,
Plaut. Aul. 2, 1, 1:primum te arbitrari id quod res est velim,
Ter. Eun. 5, 5, 9.—With perf. act.:hanc te quoque ad ceteras tuas eximias virtutes, Masinissa, adjecisse velim,
Liv. 30, 14, 6.—With perf. pass., Liv. 1, 23, 8 (v. II. A. 3. a. supra).—With ut (rare):d.de tuis velim ut eo sis animo, quo debes esse,
Cic. Fam. 4, 14, 4. —With ne (rare), Plaut. Rud. 4, 4, 23 (v. I. C. 2. supra).—2.With dependent verb in the third person, expressing a wish.a.With pres. subj.:b.ita se defatigent velim Ut, etc.,
Ter. Ad. 4, 1, 3:de Cicerone quae mihi scribis, jucunda mihi sunt: velim sint prospera,
Cic. Att. 14, 11, 2:velim seu Himilco, seu Mago respondeat,
Liv. 23, 12, 15:sint haec vera velim,
Verg. Cir. 306:nulla me velim syllaba effugiat,
Quint. 11, 2, 45.—With final clause:tu velim mihi ad urbem praesto sis, ut tuis consiliis utar,
Cic. Att. 9, 16, 3; cf. id. ib. 11, 11, 2 (v. I. C. 2. supra).—With ellips. of pres. subj.:velim mehercule Asturae Brutus (i. e. sit),
Cic. Att. 14, 11, 1.—With perf. subj. (a wish referring to the past):c.nimis velim improbissumo homini malas edentaverint,
Plaut. Rud. 3, 2, 48.—With inf.-clause:3.ne ego nunc mihi modium mille esse argenti velim!
Plaut. Stich. 4, 2, 9: di me perdant! Me. Quodcunque optes, velim tibi contingere, id. Cist. 2, 1, 30:velim eum tibi placere quam maxime,
Cic. Brut. 71, 249: idque primum ita esse velim;deinde etiam, si non sit, mihi persuaderi tamen velim,
id. Tusc. 1, 11, 24:quod faxitis, deos velim fortunare,
Liv. 6, 41, 12.—With perf. pass. inf. (v. I. B. 9. b. b, supra):edepol te hodie lapide percussum velim,
Plaut. Stich. 4, 2, 33:moribus praefectum mulierum hunc factum velim,
id. Aul. 3, 5, 30.—With inf.-clause understood:nimium plus quam velim nostrorum ingenia sunt mobilia,
Liv. 2, 37, 4.—With verb in the first person.a.With inf. pres. (so most freq.):b.atque hoc velim probare omnibus, etc.,
Cic. Prov. Cons. 20, 47:velim scire ecquid de te recordere,
id. Tusc. 1, 6, 13:quare te, ut polliceris, videre plane velim,
id. Att. 11, 9, 3:nec vero velim... a calce ad carceres revocari,
id. Sen. 23, 83:sed multitudo ea quid animorum... habeat scire velim,
Liv. 23, 12, 7:interrogare tamen velim, an Isocrates Attice dixerit,
Quint. 12, 10, 22.—With perf. inf. act., Ov. P. 3, 1, 9 (v. II. A. 3. c.).—With acc. and inf.:c.quod velis, modo id velim me scire,
Plaut. Cas. 2, 4, 8.—So with perf. pass. inf.:ego praeterquam quod nihil haustum ex vano velim, Fabium... potissimum auctorem habui,
Liv. 22, 7, 4.—With subj. pres.:4.eo velim tam facili uti possim et tam bono in me quam Curione,
Cic. Att. 10, 8, 10 B. and K. ex conj. Mull. (Lachm., Hoffm. posse; al. possem).—Velim in the principal sentence of conditional clauses, I would, I should be willing:5.aetatem velim servire, Libanum ut (= si) conveniam modo,
Plaut. As. 2, 2, 8:velim, si fieri possit,
id. Truc. 2, 4, 12:si quid tibi compendi facere possim, factum edepol velim (redundant),
id. ib. 2, 4, 26:si possim, velim,
id. Stich. 4, 2, 9:nec velim (imitari orationes Thucydidis) si possim,
Cic. Brut. 83, 287:si liceat, nulli cognitus esse velim,
Ov. Tr. 5, 12, 42.—The other persons of velim in potential use (rare).a.Velis.(α).Imperatively = cupito:(β).quoniam non potest fieri quod vis, Id velis quod possit,
Ter. And. 2, 1, 6:atque aliquos tamen esse velis tibi, alumna, penates,
Verg. Cir. 331.—Declaratively with indef. subj.: quom inopia'st, cupias; quando ejus copia'st, tum non velis, then you (i.e. people, they) do not want it, Plaut. Trin. 3, 2, 45.—(γ).Redundant, as a form of the imperative of the dependent verb, Ov. Am. 1, 4, 38 (v. I. A. 3. a. b); id. H. 1, 80 (v. II. A. 1. b.); id. M. 2, 746 (v. II. A. 1. c.).—b.Velit.(α).Modestly for vult:(β).te super aetherias licentius auras Haud pater ille velit, etc.,
Verg. A. 7, 558: nemo enim minui velit id in quo maximus fuit, would like that to be diminished in which, etc., Quint. 12, 11, 6; cf. Verg. A. 2, 104, and Ov. H. 9, 7 (v. I. E. 1. c. supra).— So, poet., instead of vellet with perf. inf.:ut fiat, quid non illa dedisse velit?
Ov. Am. 2, 17, 30.—= imperative of third person:c.arma velit, poscatque simul rapiatque juventus,
Verg. A. 7, 340.—Redundantly, giving to the dependent verb the force of an imperative, Quint. 8, prooem. 12 (v. II. A. 1. c. supra; v. also I. A. 3. a. supra).—Velimus.(α).In the optative sense of velim:(β). d.sed scire velimus quod tibi nomen siet,
Plaut. Pers. 4, 6, 18.—Velitis = velim velitis (i. e. jubeatis, jubete):e.novos consules ita cum Samnite gerere bellum velitis ut omnia ante nos bella gesta sunt,
Liv. 9, 8, 10.—So especially in velitis jubeatis, a formula in submitting a law to the votes of the people in the comitia centuriata or tributa, let it be resolved and ordered by you:rogatus in haec verba populus: velitis jubeatisne haec sic fieri, si respublica populi Romani Quiritium, etc.,
Liv. 22, 10, 2:velitis jubeatis, Quirites... uti de ea re Ser. Sulpicius praetor urbanus ad senatum referat, etc.,
id. 38, 54, 3.—And parodied by Cic.:velitis jubeatis ut quod Cicero versum fecerit,
Cic. Pis. 29, 72.—So in oblique discourse, vellent juberent:rogationem promulgavit, vellent juberent Philippo... bellum indici,
Liv. 31, 6, 1:vellent juberentne se regnare,
id. 1, 46, 1; cf.in the resolution of the people: plebis sic jussit: quod senatus... censeat, id volumus jubemusque,
id. 26, 33, 14.—Velint, optative and redundant, Cic. Att. 11, 7, 7 (v. II. A. 1. d.); Ov. P. 1, 7, 8 (v. II. A. 1. c.).C.Vellem, as potential subjunctive, I wish, should like, should have liked, representing the wish as contrary to fact, while velim refers to a wish which may be realized:1.de Menedemo vellem verum fuisset, de regina velim verum sit,
Cic. Att. 15, 4, 4. It is not used with imperative force; cf.:quod scribis, putare te... vellem scriberes, cur ita putares... tu tamen velim scribas,
Cic. Att. 11, 24, 5.—Often quam vellem, how I wish, i. e. I wish very much; and in the same sense: nimium vellem, v. infra.With verb in first person.a.With inf. pres., I wish, would like, referring to present or future actions:b.videre equidem vos vellem, cum huic aurum darem,
Plaut. Poen. 3, 3, 68:vellem equidem idem posse gloriari quod Cyrus,
Cic. Sen. 10, 32:vellem equidem vobis placere, Quirites, sed, etc.,
Liv. 3, 68, 9:quam fieri vellem meus libellus!
Mart. 8, 72, 9.—With cuperem and optarem:nunc ego Triptolemi cuperem conscendere currus... Nunc ego Medeae vellem frenare dracones... Nunc ego jactandas optarem sumere pennas, etc.,
Ov. Tr. 3, 8, 1 sqq.— [p. 2010] Rarely, I should have liked:tum equidem istuc os tuum inpudens videre nimium vellem!
Ter. Eun. 3, 5, 49.—And in conditional sense:maerorem minui: dolorem nec potui, nec, si possem, vellem (i. e. minuere),
Cic. Att. 12, 28, 2:certe ego, si sineres, titulum tibi reddere vellem,
Ov. Tr. 4, 5, 13:sic nec amari quidem vellem (i. e. if I were in his place),
Sen. Ira, 1, 20, 4.—With perf. inf., I wish I had:c.abiit, vah! Rogasse vellem,
I wish I had asked him, Ter. Heaut. 5, 2, 25:maxime vellem semper tecum fuisse,
Cic. Att. 8, 11, D, 5:quam vellem petisse ab eo quod audio Philippum impetrasse,
id. ib. 10, 4, 10:non equidem vellem, quoniam nocitura fuerunt, Pieridum sacris imposuisse manum,
Ov. Tr. 4, 1, 27:ante equidem summa de re statuisse, Latini, Et vellem, et fuerat melius,
Verg. A. 11, 303. —With inf.-clause, the predicate being a perf. part. (v. I. B. 9. b. b, supra):d.virum me natam vellem,
would I had been born a man! Ter. Phorm. 5, 3, 9.—With subj. imperf. (rare):2.quam vellem, Panaetium nostrum nobiscum haberemus,
Cic. Rep. 1, 10, 15.—The subject of the dependent verb in the second person.a.With subj. imperf. (the regular construction):b.hodie igitur me videbit, ac vellem tum tu adesses,
I wish you could be present, Cic. Att. 13, 7, 2:quam vellem de his etiam oratoribus tibi dicere luberet,
I wish you would please, id. Brut. 71, 248.—With subj. pluperf., I wish you had:c.vellem Idibus Martiis me ad cenam invitasses,
Cic. Fam. 12, 4, 1:quam vellem te ad Stoicos inclinavisses,
id. Fin. 3, 3, 10:vellem suscepisses juvenem regendum,
id. Att. 10, 6, 2:quam vellem Bruto studium tuum navare potuisses,
id. ib. 15, 4, 5.—With ne and pluperf. subj.:d.tu vellem ne veritus esses ne parum libenter legerem tuas litteras,
Cic. Fam. 7, 33, 2.—With ellipsis of verb: vera cantas, vana vellem (i. e. cantares). Plaut. Most. 3, 4, 41.—3.With verb in third person.a.With imperf. subj. (the regular construction):b.patrem atque matrem viverent vellem tibi (per ecthesin, v. I. E. b.),
Plaut. Poen. 5, 2, 106:vellem adesset Antonius, modo sine advocatis,
Cic. Phil. 1, 7, 16:vellem nobis hoc idem vere dicere liceret,
id. Off. 3, 1, 1:vellem adesse posset Panaetius,
id. Tusc. 1, 33, 81:vellem hoc esset laborare,
id. Or. 2, 71, 287.—With pluperf. subj.:c.vellem aliqui ex vobis robustioribus hunc male dicendi locum suscepissent,
Cic. Cael. 3, 7:vellem dictum esset ab eodem etiam de Dione,
id. ib. 10, 23; so id. ib. 31, 74; id. Brut. 44, 163:quam vellem Dareus aliquid ex hac indole hausisset!
Curt. 3, 32 (12), 26.—With inf.-clause.(α).With inf. pres., I wish he were:(β).quam non abesse ab hujus judicio L. Vulsionem vellem!
Cic. Clu. 70, 198:nunc mihi... Vellem, Maeonide, pectus inesse tuum,
Ov. F. 2, 120.—With perf. inf. or part., I wish he had, had been:d.quam vellem Menedemum invitatum!
Ter. Heaut. 1, 2, 11:epistulas, quas quidem vellem mihi numquam redditas,
Cic. Att. 11, 22, 1.—With ellipsis of predicate: illud quoque vellem antea (i. e. factum, or factum esse),
Cic. Att. 11, 23, 3.—With ut, Cic. Sull. 1, 1; id. Fam. 7, 33, 2 (v. I. C. 1. a. supra).—4.With acc. of a neuter pronoun or of a noun:5.aliquando sentiam us nihil nobis nisi, id quod minime vellem, spiritum reliquum esse,
Cic. Att. 9, 19, 2: tris eos libros maxime nunc vellem: apti essent ad id quod cogito, I would like to have (cf. I. E. 1. a.), id. ib. 13, 22, 2.—In the other persons of vellem (mostly poet.).a.Velles.(α).In optative sentences redundant, Verg. A. 11, 153 (v. II. A. 1. d.).—(β).Of an indefinite subject:b.velles eum (Senecam) suo ingenio dixisse, alieno judicio,
Quint. 10, 1, 130.—Vellet.(α).In the potential sense of vellem: vellet abesse quidem;(β).sed adest. Velletque videre, Non etiam sentire canum fera facta suorum,
Ov. M. 3, 247.—Conditionally:c.quis vellet tanti nuntius esse mali (i. e. if in this situation)?
Ov. H. 12, 146.—Vellent.(α).In the potential sense of vellem:(β).quam vellent aethere in alto Nunc of pauperiem et duros perferre labores!
Verg. A. 6, 436.—Conditionally: nec superi vellent hoc licuisse sibi, would wish, i. e. if in this situation, Mart. 4, 44, 8.D.Volam and voluero.1.In gen.: respiciendus erit sermo stipulationis, utrumne talis sit: quem voluero, an quem volam. Nam si talis fuerit quem voluero, cum semel elegerit, mutare voluntatem non poterit;2.si vero... quem volam, donec judicium dictet, mutandi potestatem habebit,
Dig. 45, 1, 112.—Volam in principal sentences.(α).= Engl. future, I shall wish, etc.:(β).et commeminisse hoc ego volam te,
I shall require you to recollect this, Plaut. Curc. 4, 2, 7: cum omnia habueris, tunc habere et sapientiam voles? will you also wish to have wisdom when? etc., Sen. Ep. 17, 8.—Denoting present probability: et scilicet jam me hoc voles patrem exorare, ut, etc., you doubtless wish me, etc., Ter. Heaut. 4, 3, 27.—3.In clauses dependent on predicates implying a future, generally rendered by an English present:E.quid si sors aliter quam voles evenerit?
otherwise than as you wish, Plaut. Cas. 2, 5, 35:tum te, si voles, cum patriae quod debes solveris, satis diu vixisse dicito,
then if you choose, if you will, Cic. Marcell. 9, 27:decedes cum voles,
id. Att. 6, 3, 2:qui magis effugies eos qui volent fingere?
those who are bent upon inventing, who will invent, falsehoods, id. ib. 8, 2, 2; cf. id. ib. 1, 1, 4; id. Verr. 2, 4, 25, § 55; id. Prov. Cons. 9, 24:quod voles gratum esse, rarum effice,
Sen. Ben. 1, 14, 1; cf. id. Brev. Vit. 7, 9: si di volent, the gods permitting, August. ap. Suet. Calig. 8:invenies, vere si reperire voles,
Ov. P. 3, 1, 34; cf. Hor. Ep. 1, 16, 78; Tib. 1, 4, 45.—So, voluero:quem (locum) si qui vitare voluerit, sex milium circuitu in oppidum pervenit,
who wishes to avoid this spot, Caes. B. C. 2, 24.Si vis, parenthetically.1.If you please (cf. sis, supra init.):2.paulum opperirier, Si vis,
Ter. Eun. 5, 2, 52:audi, si vis, nunc jam,
id. Ad. 2, 1, 30:dic, si vis, de quo disputari velis,
Cic. Tusc. 2, 5, 13.—If you wish, choose, insist upon it:F.hanc quoque jucunditatem, si vis, transfer in animum,
Cic. Fin. 2, 4, 14:addam, si vis, animi, etc.,
id. ib. 2, 27, 89:concedam hoc ipsum, si vis, etc.,
id. Div. 2, 15, 34.Quam, with any person of the pres. indic. or subj., or imperf. subj. or future, = quamvis, in a concessive sense, virtually, however, however much.1.3 d pers. sing.:2.quod illa, quam velit sit potens, numquam impetravisset (= quamvis sit potens),
however powerful she may be, Cic. Cael. 26, 63:C. Gracchus dixit, sibi in somnis Ti. fratrem visum esse dicere, quam vellet cunctaretur, tamen eodem sibi leto... esse pereundum,
id. Div. 1, 26, 56:quam volet jocetur,
id. N. D. 2, 17, 46.—1 st pers. plur.:3.quam volumus licet ipsi nos amemus, tamen, etc.,
Cic. Har. Resp. 9, 19.—2 d pers. plur.: exspectate facinus quam vultis improbum, vincam tamen, etc., expect a crime, however wicked ( ever so wicked), etc., Cic. Verr. 2, 5, 5, § 11;4.but: hac actione quam voletis multi dicent,
as many as you choose, id. ib. 2, 2, 42, § 102.—3 d pers. plur.:G.quam volent illi cedant, tamen a re publica revocabuntur,
Cic. Phil. 2, 44, 113:quam volent in conviviis faceti, dicaces, etc., sint, alia fori vis est, alia triclinii,
id. Cael. 28, 67;but: et ceteri quam volent magnas pecunias capere possint,
as much money as they choose, id. Verr. 2, 2, 58, § 142.Volo = malo, to prefer, with a comparative clause (rare):H.quodsi in ceteris quoque studiis a multis eligere homines commodissimum quodque, quam sese uni alicui certo vellent addicere, = si se eligere mallent quam se uni addicere,
Cic. Inv. 2, 2, 5:malae rei quam nullius duces esse volunt,
Liv. 3, 68, 11:famaene credi velis quanta urbs a te capta sit, quam posteris quoque eam spectando esse?
id. 25, 29, 6.With magis and maxime.1.Magis velle: ut tu illam salvam magis velles quam ego, you wish more than I, etc., Ter. Hec. 2, 2, 17.—2.With maxime, to wish above all, more than any thing or any one else, to be most agreeable to one, to like best, to prefer (among more than two alternatives):K.quia id maxime volo ut illi istoc confugiant,
wish above all, Plaut. Most. 5, 1, 49; so id. Trin. 3, 2, 38:maxime vellem, judices, ut P. Sulla, etc.,
Cic. Sull. 1, 1:caritate nos capiunt reges, consilio optimates, libertate populi, ut in comparando difficile ad eligendum sit, quid maxime velis,
which you prefer, like best, id. Rep. 1, 35, 55; so, quemadmodum ego maxime vellem, id. Att. 13, 1, 1:tris eos libros maxime nunc vellem,
above all others, id. ib. 13, 32, 2:alia excusanti juveni, alia recipienti futura, ita ut maxime vellet senatus responderi placuit,
as it was most agreeable to him, Liv. 39, 47:si di tibi permisissent quo modo maxime velles experiri animum meum,
in the manner most convenient to yourself, Curt. 3, 6, 12.In disjunctive co - ordination.1.With sive... sive:2.tu nunc, sive ego volo, seu nolo, sola me ut vivam facis,
whether I choose or not, Plaut. Cist. 3, 14:itaque Campanos sive velint, sive nolint, quieturos,
Liv. 8, 2, 13.—Without connectives.a.Vis tu... vis:b.congredi cum hoste liceat... vis tu mari, vis terra, vis acie, vis urbibus expugnandis experiri virtutem?
Liv. 25, 6, 22.—Velim nolim.(α).Interrogatively, = utrum velim nec ne:(β).velit nolit scire, difficile est,
it is difficult to know whether he intends it or not, Cic. Q. Fr. 3, 8, 4.—= seu velim seu nolim:A.ut mihi, velim nolim, sit certa quaedam tuenda sententia,
whether I will or not, Cic. N. D. 1, 7, 17:velim nolim, in cognomine Scipionum haeream necesse est,
Val. Max. 3, 7, 3:mors interim adest, cui velis nolis vacandum est,
Sen. Brev. Vit. 8, 5:hunc ita fundatum necesse est, velit nolit, sequatur hilaritas continua,
id. Vit. Beat. 4, 4:velint nolint, respondendum est... beate vivere bonum non esse,
id. Ep. 117, 4:praeterea futuri principes, velint nolint, sciant, etc.,
Plin. Pan. 20 fin. Part. and P. a.: vŏlens, entis.As a part. proper, retaining the meaning and construction of velle, with the force of a relative or adverbial clause.1.Agreeing with some member of the sentence ( poet. and in post-class. prose;2.rare): neque illum... multa volentem Dicere praeterea vidit (= qui multa voluit dicere),
Verg. G. 4, 501; id. A. 2, 790:nec me vis ulla volentem Avertet (i. e. si adhaerere foederi volo),
id. ib. 12, 203: decemviri, minuere volentes hujuscemodi violentiam... putaverunt, etc., intending ( who intended) to diminish such a violence, etc., Gell. 20, 1, 34:Milo, experiri etiamtunc volens, an ullae sibi reliquae vires adessent... rescindere quercum conatus est,
id. 15, 16, 3:scio quosdam testatores, efficere volentes ne servi sui umquam ad libertatem venirent, etc., hactenus scribere solitos,
Dig. 40, 4, 61:si te volentem ad prohibendum venire, deterruerit aliquis, etc.,
ib. 43, 24, 1, § 10.—Abl. absol. (not ante-Aug.):B. 1.ne cujus militis scripti nomen nisi ipso volente deleretur,
except with his consent, Liv. 7, 41, 4; so,Teum ex medio cursu classem repente avertit, aut volentibus iis usurus commeatu parato hostibus, aut ipsos pro hostibus habiturus,
with their consent, id. 37, 27, 3:ponuntque ferocia Poeni Corda, volente deo,
since the god willed it, Verg. A. 1, 303: Thrasippo supplicium a se voluntaria morte exigere volente, while he was about to inflict punishment on himself, etc., Val. Max. 5, 1, ext. 2: scire volentibus immortalibus dis an Romana virtus imperium orbis mereretur, it being the will of the gods to know, etc., Flor. 1, 13, 3 (1, 7, 3): qui sciente aut volente eo ad quem res pertinet, possessionem nanciscitur, with the knowledge and consent of the person who, etc., Dig. 41, 2, 6. —Attributively.a.In the phrase cum dis volentibus, lit. with the willing or favoring gods, i. e. with the will, permission, or favor of the gods: dono ducite doque volentibu' cum magnis dis, Enn. ap. Cic. Off. 1, 12, 38 (Ann. v. 208 Vahl.):b.sequere hac, mea gnata, me cum dis volentibus,
Plaut. Pers. 3, 1, 4:cum dis volentibus quodque bene eveniat mando tibi Mani uti illaec suovetaurilia, etc.,
Cato, R. R. 141 (142).— And without cum, abl. absol.:virtute ac dis volentibus magni estis et opulenti,
Sall. J. 14, 19.—Volenti animo.(α).= cupide, eagerly:(β).Romae plebes litteris quae de Metello ac Mario missae erant, volenti animo de ambobus acceperant,
Sall. J. 73, 3. —On purpose, intentionally:2.consilio hanc omnes animisque volentibus urbem Adferimur,
Verg. A. 7, 216.—Predicatively.a.Agreeing with the subject-nom. or subject - acc.(α).Voluntarily, willingly, [p. 2011] gladly (class.):(β).(hi) divini generis appellentur... vobisque jure et lege volentes pareant,
Cic. Univ. 11 fin.:quas victi ab hostibus poenas metuerant, eas ipsi volentes pendere,
Sall. J. 76, 6:quia volentes in amicitiam non veniebant,
Liv. 21, 39, 4:si volentes ac non coacti mansissent in amicitia,
id. 24, 37, 7:quocunque loco seu volens seu invitus constitisti,
id. 7, 40, 13:itaque se numquam volentem parte qua posset rerum consilio gerendarum cessurum,
id. 22, 27, 9:(virtus), quidquid evenerit, feret, non patiens tantum, sed etiam volens,
Sen. Vit. Beat. 15, 5:non est referre gratiam quod volens acceperis nolenti reddere,
id. Ben. 4, 40, 4:volens vos Turnus adoro,
Verg. A. 10, 677; 3, 457; 6, 146;12, 833: date vina volentes,
id. ib. 8, 275: ipsa autem macie tenuant armenta volentes ( on purpose), id. G. 3, 129.—And referring to subjects denoting things: quos rami fructus, quos ipsa volentia rura Sponte tulere sua, carpsit ( spontaneously and willingly), Verg. G. 2, 500.—Favorably; with propitius, favorably and kindly, referring to the gods:b.precantes Jovem ut volens propitius praebeat sacra arma pro patria,
Liv. 24, 21, 10:precantibus ut volens propitiaque urbem Romanam iniret,
id. 29, 14, 13:in ea arce (Victoriam) sacratam, volentem propitiamque, firmam ac stabilem fore populo Romano,
id. 22, 37, 12; 1, 16, 3; 7, 26, 3; 24, 38, 8; Inscr. Orell. 2489 sq.—Parodied by Plautus:agite, bibite, festivae fores! fite mihi volentes propitiae,
Plaut. Curc. 1, 1, 89.— Abl. absol.:omnia diis propitiis volentibusque ea faciemus,
with the favor and help of the gods, Liv. 39, 16, 11 Weissenb. ad loc.:si (Jovem) invocem ut dexter ac volens assit,
Quint. 4, prooem. 5.—Agreeing with other terms of the sentence (rare): volenti consuli causa in Pamphyliam devertendi oblata est, a welcome cause was offered to the consul, etc., Liv. 38, 15, 3:c.quod nobis volentibus facile continget,
if we wish, Quint. 6, 2, 30:is Ariobarzanem volentibus Armeniis praefecit,
to their satisfaction, Tac. A. 2, 4:gemis... hominem, Urse, tuum, cui dulce volenti servitium... erat,
to whom his servitude was sweet, since he liked it, Stat. S. 2, 6, 15:me mea virtus, etc., fatis egere volentem,
Verg. A. 8, 133:saepe ille volentem castigabat erum,
administered kindly received rebukes, Stat. S. 2, 6, 50.—In the phrase aliquid mihi volenti est or putatur, etc., something is welcome, acceptable to me, pleases me (= volens habeo or accipio aliquid; cf. the Gr. Humin tauta boulomenois estin, and, mihi aliquid cupienti est; v. cupio;3.rare but class.): uti militibus exaequatus cum imperatore labos volentibus esset,
that the equalization of labor was acceptable to the soldier, Sall. J. 100, 4:quia neque plebei militia volenti putabatur,
id. ib. 84, 3 Dietsch:grande periculum maritumis civitatibus esse, et quibusdam volentibus novas res fore,
that to some a change of the government would be welcome, Liv. 21, 50, 10:quibus bellum volentibus erat, probare exemplum,
Tac. Agr. 18.— Impers. with subject - inf.: ceterisque remanere et in verba Vespasiani adigi volentibus fuit, to the rest it was acceptable to remain, etc., Tac. H. 3, 43.—With subject-inf. understood:si volentibus vobis erit, in medium profero quae... legisse memini,
Macr. S. 7, 13, 11:si volentibus vobis erit, diem fabulis et epulis exigamus,
id. ib. 1, 7; 2, 3 fin.; 6, 6 init. —As subst. (mostly post-Aug.).a.vŏlens, entis, m., = is qui vult, in the different meanings, and often with the construction of the verb.(α).One who wishes:(β).nunc cis Hiberum castra Romana esse, arcem tutam perfugiumque novas volentibus res,
Liv. 22, 22, 11:consulere se volentibus vacuas aures accommodavit,
Val. Max. 5, 8, 3:quid opus libertate si volentibus luxu perire non licet,
id. 2, 9, 5:discere meliora volentibus promptum est,
i. e. it depends on our own will to learn better things, Quint. 11, 11, 12:nec sum in hoc sollicitus, dum res ipsa volentibus discere appareat,
to the students, id. 8, 4, 15:mori volentibus vis adhibita vivendi,
Suet. Tib. 61.—One who intends, is about:(γ).juris ignorantia non prodest acquirere volentibus,
i. e. in the acquisition of property, Dig. 22, 6, 7:si quis volentem incipere uti frui prohibuit,
one who is about to enter upon a usufruct, ib. 43, 16, 3, § 14. —One who is willing:(δ).non refert quid sit quod datur, nisi a volente volenti datur,
unless it is both willingly given and received, Sen. Ben. 2, 18, 8:ducunt volentem fata, nolentem trahunt,
those willing to follow, id. Ep. 107, 11.—One who consents:(ε).tutiusque rati volentibus quam coactis imperitare,
to rule men with their consent, Sall. J. 102, 6:quippe rempublicam si a volentibus nequeat ab invitis jus expetituram,
peaceably if they could, forcibly if they must, Liv. 3, 40, 4:si quis aliam rem pro alia volenti solverit,
if one pays with the consent of the receiver, Dig. 46, 3, 46:nulla injuria est quae in volentem fiat,
ib. 47, 10, 1, § 5.—One who does a thing voluntarily:(ζ).pecuniam etiam a volentibus acceperant,
the contributions of money were voluntary, Vell. 2, 62, 3:parce, puer, stimulis... (solis equi) Sponte sua properant. Labor est inhibere volentis (i. e. properare),
Ov. M. 2, 128.—Volens = bene volens: munificus nemo habebatur nisi pariter volens, unless he was just as kindly disposed, sc. as he was liberal, Sall. J. 103, 6.—Often referring to a previously mentioned noun:b.hunc cape consiliis socium et conjunge volentem,
and unite with him, since he wishes it, Verg. A. 5, 712; so may be taken Ov. M. 2, 128 (v. e).—In the neutr. plur. (volentia) rare, always with dat., things pleasing, acceptable:2.Pompeius multis suspitionibus volentia plebi facturus habebatur,
that he would do what pleased the common people, Sall. H. 4, 31 Dietsch:haec atque talia plebi volentia fuere,
Tac. A. 15, 36 Draeg. ad loc. al.:iique Muciano volentia rescripsere,
id. H. 3, 52.—Hence, adv.: vŏlenter, willingly, App. M. 6, p. 178, 4.vŏlo, āvi, ātum ( part. gen. plur. volantūm, Verg. A. 6, 728; Lucr. 2, 1083), 1, v. n. [Sanscr. val-, to turn one's self, etc.; cf.: vŏlucer, vēlox, and vol- in velivolus], to fly.I.Lit.: ex alto... laeva volavit avis, Enn. ap. Cic. Div. 1, 48, 107 (Ann. v. 95 Vahl.):2. II.aves,
Lucr. 6, 742:accipitres,
id. 4, 1010:corvi,
id. 2, 822:altam supra volat ardea nubem,
Verg. G. 1, 364:volat ille per aëra magnum Remigio alarum,
id. A. 1, 300:columbae venere volantes,
id. ib. 6, 191; Prop. 2, 30 (3, 28), 30; Juv. 8, 251:apes,
Ov. A. A. 1, 96; cf. Plin. 10, 38, 54, § 112:volasse eum (Antonium), non iter fecisse diceres,
Cic. Phil. 10, 5, 11.—Prov.:sine pennis volare haud facile est,
Plaut. Poen. 4, 2, 49.—Transf., to fly, i. e. to move swiftly like one flying, to fleet, speed, hasten along:3.i sane... vola curriculo,
Plaut. Pers. 2, 2, 17; cf.:per summa levis volat aequora curru,
Verg. A. 5, 819:medios volat ecce per hostes Vectus equo spumante Saces,
id. ib. 12, 650:illa (Argo) volat,
Ov. H. 6, 66:currus,
Verg. G. 3, 181:axis,
id. ib. 3, 107:nubes,
Lucr. 5, 254:fulmina,
id. 2, 213:tempestates,
id. 6, 612:telum,
id. 1, 971; cf. Sall. J. 60, 2; Verg. A. 9, 698; Liv. 26, 44, 7 al.:litterae Capuam ad Pompeium volare dicebantur,
Cic. Att. 2, 19, 3:volat aetas,
id. Tusc. 1, 31, 76:hora,
Sen. Hippol. 1141:fama,
Verg. A. 3, 121:et semel emissum volat irrevocabile verbum,
Hor. Ep. 1, 18, 71.— Poet., with inf.:ast Erebi virgo ditem volat aethere Memphim Praecipere et Phariā venientem pellere terrā,
Val. Fl. 4, 407.vŏlo, ōnis, m. [1. volo], a volunteer, first applied to the slaves who, after the battle at Cannæ, were enrolled upon their own expressed desire to serve (cf. Liv. 22, 57, 11; Val. Max. 7, 6, 1):volones dicti sunt milites, qui post Cannensem cladem usque ad octo milia, cum essent servi, voluntarie se ad militiam obtulere,
Paul. Diac. p. 370:volones, quia sponte hoc voluerunt, appellati,
Macr. S. 1, 11, 30:vetus miles tironi, liber voloni sese exaequari sineret,
Liv. 23, 35, 6; 23, 32, 1; Capitol. Anton. Phil. 21, 6; Macr. S. 1, 11, 30. -
65 BOCCA
f- B791 —- B792 —bocca che arriva alle orecchie
— см. - B809- B796 —bocca buona (или delicata, fine, scelta)
— avere la bocca buona
— см. - B867— lasciare !а bocca buona
— см. - B898bocca chiusa:- B798 —- B799 —avere (или tenere) la bocca chiusa (или cucita, tappata)
- B801 —in bocca chiusa non c'entran mosche (тж. non entraron mai mosche in bocca chiusa; in bocca serrata non entrò mai mosca)
— см. - B796bocca dolce:- B803 —— см. - B796- B808 —- B809 —bocca larga come un forno (или come la misericordia di Dio; тж. bocca che arriva alle orecchie, che pare un forno или una stanferna)
- B810 —- B811 —— см. - N186— см. - B796- B812 —- B813 —- B816 —- B819 —- B820 —- B821 —- B822 —— см. - B817- B823 —- B827 —— см. - L409nero come la bocca della balena
— см. - N166pieno di debiti sino alla bocca
— см. - D63— см. - L208— см. - M2166- B830 —a (или con, per) una bocca
- B833 —— см. -A1186- B838 —- B840 —- B841 —- B842 —in bocca alla gente (тж. sulla bocca della gente)
— см. - B853- B845 —- B846 —— см. - M1956- B847 —— см. - B846 a)- B848 —- B849 —- B850 —- B852 —- B853 —in bocca a tutti (или al volgo, alla gente; тж. sulla bocca di tutti или della gente; per или di tutte le bocche)
- B854 —— см. - B372— см. - B1358— см. - B857— см. - C3211- B856 —— см. - M1956- B857 —a piena bocca (тж. a cento bocche)
— см. - S433— см. - B853- B859 —- B862 —andare (или correre, volare) per le bocche (тж. correre su tutte le bocche)
- B863 —aspettare le lasagne a bocca aperta (тж. aspettare che le lasagne piovano in bocca)
— см. - L191— см. -A138- B865 —avere (или sentire, sentirsi venire, farsi venire) l'acquolina alla (или in) bocca (тж. sentirsi venire l'acqua alla или in bocca)
— см. - P83— см. -A587— см. - B373- B866 —- B867 —avere la bocca buona [cattiva]
— см. - B799— см. - B799— см. - M1399avere il miele in bocca, e il rasoio a cintola
— см. - M1400— см. - N344— см. - R414— см. - S767- B871 —cadere (или cascare, scappare) di bocca
— см. - B861— см. - B871cavare a qd le parole di bocca
— см. - P510acavarsi il boccone (или il cibo, il pane, il pasto) di bocca
— см. - B904- B876 —chiudere (или cucire, murare, tappare) la bocca a qd
— см. - B876- B878 —— см. - F772- B884 —- B885 —- B886 —far(ci) (или farsi) la bocca a...
far cascare le parole di bocca
— см. - P523— см. - B374- B896 —— см. - B921— см. -A589- B898 —lasciare la bocca buona [cattiva]
— см. - C5- B902 —- B903 —levare (или togliere) a qd il boccone (или il cibo, il pane, il pasto) di bocca (тж. portare via il boccone di bocca)
- B904 —levarsi (или cavarsi, togliersi) il boccone (или il cibo, il pane, il pasto) di bocca
levare le parole di bocca a qd
— см. - P537— см. - U112— mettere la bocca in cielo
— см. - B911- B907 —- B908 —— см. - D685— см. - I206mettere il lucchetto alla bocca
— см. - L804— см. - M1932— см. - P546mettere una spranga alla bocca
— см. - S1522— см. - P548— см. - B876— см. - B915— см. - B908 b)— см. - P556portare il rasoio sotto il manto, e il riso in bocca
— см. - R126portare via il boccone di bocca
— см. - B903- B912 —— см. - R325- B914 —— см. - B917— см. - U194rompere la parola in bocca a qd
— см. - P566rubare la parola di bocca a qd
— см. - P567— см. - B871sentire (или sentirsi venire) l'acqua (или l'acquolina) alla (или in) bocca
— см. - B865— см. - B982— см. - D743strappare il pan di bocca a qd
— см. - P286— см. - P577— см. - P578— см. - B876— см. -A194— см. - C1900— см. - L695tenere il rasoio sotto il manto, e il riso in bocca
— см. - R126tirare a qd le parole di bocca
— см. - P510atogliere a qd il boccone (или il cibo, il pane, il pasto) di bocca
— см. - B903togliersi il boccone (или il cibo, il pane, il pasto) di bocca
— см. - B904togliere il respiro dalla bocca
— см. - R261trarre a qd le parole di bocca
— см. - P510a- B927 —- B928 —— см. - B862— см. -A202- B932 —bocca mia, che vuoi tu
bocca di miele, cuore di fiele
— см. - M1409- B934 —chi barba non ha, e barba tocca, si merita uno schiaffo nella bocca
— см. - B259- B936 —chi due bocche bacia, una convien che gli sputa
chi ha il lupo nella bocca, l'ha sulla groppa
— см. - L1003— см. - C3304— см. - D208finché uno ha denti in bocca, non sa quel che gli tocca
— см. - D210ha ancora il latte alla (или sulla, in) bocca (тж. ha la bocca di latte; ha la bocca che puzza ancora di latte)
— см. - L239(il) miele in bocca e cuore di fiele (или e fiele in cuore, e il rasoio, e il coltello a Cintola или in mano)
— см. - M1409— см. - L713napoletano, largo di bocca e stretto di mano
— см. - N11negherebbe col boccone in bocca
— см. - N140parla perché ha lingua in bocca
— см. - L717la parola non gli muore in bocca
— см. - P605- B941 —tante bocche, tanti gusti
tardi s'avvede il ratto (или il topo), quando si trova in bocca al gatto
— см. - T86 -
66 CUORE
m(тж. CORE)- C3177 —a cuore aperto (тж. a cuor largo)
- C3178 —- C3179 —- C3180 —- C3182 —- C3183 —- C3184 —- C3185 —— см. - N190- C3186 —- C3187 —- C3188 —— см. - C1630- C3189 —cuore di cimice (или di coniglio, di pulcino)
- C3191 —cuore di ferro (или di diamante, di ghiaccio, di macigno, di marmo, di pietra, di sasso, di smalto)
- C3192 —cuore di macigno (или di marmo)
— см. - C3191- C3193 —— см. - C3191— см. - C3189cuore di sasso (или di smalto)
— см. - C3191- C3194 —- C3196 —buono [cattivo] cuore
- C3197 —- C3198 —— см. -A20— per abbondanza del cuore
— см. -A21— см. - C2170— см. - C2266— см. - D669— см. - D784— см. - F938— см. - L77— см. - P1527— см. - P1534— con una spina nel cuore
— см. - S1425- C3201 —a (или di, da) cuore
- C3204 —col cuore di (+ inf.)
- C3205 —- C3206 —di (buon или gran, tutto) cuore
- C3208 —- C3209 —— см. - C3211- C3211 —con (il) cuore in (или alla) gola (тж. col cuore in bocca)
— см. - C3214 a)— см. - C3177- C3215 —— см. -A831— см. - B851— см. - C3206- C3218 —— см. - F614— см. - C3206— см. - I348— см. - M489— см. - M1955— см. - P1088- C3220 —— см. - R122— см. - C3207— см. - S1211— см. - C3206— см. - C3272- C3224 —- C3225 —avere (il) cuore di (+ inf.)
- C3227 —- C3228 —- C3230 —avere qd nel cuore (тж. avere cuore per qd)
— см. - G1060- C3236 —avere il cuore sulle labbra (или sulla lingua, in mano)
— см. - E175— см. - I243— см. - M1957— см. - C3284- C3240 —cancellare (или cavarsi, levarsi) dal cuore
— см. - C3240— см. - C3229- C3245 —- C3245a —distaccare il cuore da...
— см. - C3263- C3249 —— см. -A791— см. - C3203- C3252 —essere in cuore di (+ inf.)
- C3256 —fare fegatelli del cuore di qd
— см. - F382— см. - N281- C3263 —levare (или distaccare) il cuore da...
— см. - C3240- C3264 —— см. - F390— см. - B1270- C3268 —mettersi (или porsi) in cuore di (+ inf.)
- C3269 —mettere il cuore in alto [in basso]
— см. - P17— см. - M629— см. - R26— см. - M641porsi in cuore di (+ inf.)
— см. - C3268— см. - C3275- C3280 —rompere (или schiantare, scoppiare, serrare, spezzare, strappare, straziare, stingere) il cuore
- C3281 —sentirsi il cuore di (+ inf.)
— см. - G389— см. - C3280— см. - C3280strappare (или straziare, stringere) il cuore
— см. - C3280— см. - P1389— см. - P1390trovare la via del cuore di qd
— см. - V512- C3292 —gli basta il cuore di (+ inf.)
— см. - F67bocca di miele, cuore di fiele
— см. - M1409- C3293 —e chi dice ma, il cuor contento non ha
— см. - C3303- C3296 —il tuo cuore e una capanna (тж. mi bastano una capanna ed il suo cuore)
— см. - D719- C3303 —il cuore mi sale (или mi salta, mi batte) in gola
frate e sore, core e core
— см. - F1244lontan dagli occhi, lontan dal cuore
— см. - O243(il) miele in bocca e cuore di fiele (или e fiele in cuore; тж. miele sulle labbra e il veleno nel cuore)
— см. - M1409non si può dettar leggi al cuore
— см. - L323- C3306 —non mi regge il cuore a...
— см. - O243— см. - C3305 -
67 GUARDARE
v— см. -A273— см. -A540— см. -A1322— см. -A541— см. - B1285— см. - O177— см. - C67— см. - O177— см. - C1481— см. - F28— non guardare in faccia a nessuno
— см. - F29guardarla in un filare d'embrici
— см. - F733— см. - F1017— см. - L907— см. - L946— см. - M270— см. - O177— см. - M1217— см. - M1507— см. - M2008— см. - M2036— см. - O178guardare la pagliuzza nell'occhio altrui e non vedere la trave nel proprio
— см. - T891— см. - P1101— см. - P1661— см. - S283— см. - S1143— см. - S1164— см. - S1260— см. - T903guardare tutto con occhi di bove
— см. - O37— см. - V622— см. - V487— см. - V663non guardare in viso (a) nessuno
— см. - V664— см. - V692— см. - F14— см. -A209chi ben si guarda, ben si salva
— см. - B530da chi mi fido mi guardi Dio, da chi non mi fido mi guardo io (тж. dagli amici mi guardi Dio, dai nemici mi guardo io)
— см. - D464chi si guarda dal calcio della mosca, tocca quel del cavallo
— см. - C141chi guarda a ogni nuvolo, non fa mai viaggio
— см. - N633chi guarda a ogni penna, non fa mai letto
— см. - P1188chi non guarda innanzi, rimane indietro
— см. - I299- G1153 —chi non guarda, non vede
chi non teme, non si guarda; chi non si guarda, si perde
— см. - T172chi vuol conoscer la madre, guardi la figlia
— см. - M62chi vuol fare il mercante della lana, non bisogna guardare a ogni peluzzo
— см. - M1194chi vuol vedere il padrone, guardi il servitore
— см. - P49Dio (ci) guardi (или ci guardi e liberi; тж. il cielo ci guardi e liberi)
— см. - D471— см. -A97guardati dagli eccetera dei notai
— см. - E7— см. - N155— см. - E163- G1154 —guardami quel che sono, e non quello che fui
la morte non guarda solamente (или soltanto) nel (или al) libro dei vecchi
— см. - M1985sali il monte, e guarda il piano
— см. - M1879se il cavallo è buono e bello, non guardar razza o mantello
— см. - C1396se non credi il mio dolore, guarda il mio colore
— см. - D755se tu vuoi vivere lieto, non ti guardare innanzi ma di dietro
— см. - L584 -
68 METTERE
v- M1327 —- M1328 —— см. -A14— см. -A157 c)— см. -A174mettere acqua, non legna
— см. -A175— см. -A176— см. -A177— см. -A346— см. -A352— см. -A353— см. -A395— см. -A423— см. -A421— см. -A425— см. -A426— см. -A514— см. -A515— см. -A524— см. - M786— см. -A653— см. -A803— см. -A802— см. -A804— см. -A843— см. -A855— см. -A856— см. - P17— см. -A964— см. -A987— см. -A993— см. -A1004— см. -A1016— см. -A1126— см. -A1218— см. -A1287— см. -A1315— см. -A1316— см. -A1301— см. -A1338— см. -A1354— см. -A1355— см. -A1389— см. -A1390— см. -A1397— см. - B52— см. - B70— см. - B132— см. - B134— см. - B170— см. - B164— см. - B177mettere da banda il meno, per attenersi al più
— см. - B180mettere a (или al, in) bando
— см. - B208mettere al bando di...
— см. - B208a— см. - B229— см. - B250— см. - B242— см. - B323mettere il bastone (или i bastoni) fra le (или tra le, nelle) ruote (или ruota; тж. mettere un bastone fra le gambe)
— см. - B338— см. - B375metterci il becco in (или a) qc
— см. - B395— см. - M1702— см. - B450— см. - B419— см. - B150mettere qd in un bel pasticcio
— см. - P852— см. - B478— см. - B519— см. - B520— см. - I317— см. - B582— см. - B599— см. - B613— см. - B720— см. - B731— см. - B906— см. - B907— см. - B908— см. - B911metterci sopra bollo e sigillo
— см. - B1005— см. - B1008— см. - B1096— см. - B1095— см. - B1109— см. - B1128— см. - B1127— см. - B1227— см. - B1269— см. - B1270— см. - B1286— см. - B1417— см. - B1455— см. - B1456— см. - B1457— см. - L821— см. - P544— см. - R71— см. - S583— см. - S1861— см. - V492metterci la buona volontà in qc
— см. - V916— см. - C22— см. - C21— см. - C53— см. - C57— см. - C62— см. - C103— см. - C115— см. - C149— см. - C185— см. - C237— см. - C281— см. - C274— см. - C308— см. - C319— см. - C383— см. - C382— см. - C399— см. - C420— см. - C467— см. - C527— см. - C549— см. - C578— см. - C594— см. - C602mettere in canzonatura (или in canzone, in canzonella)
— см. - C608— см. - B652— см. - C666— см. - C686mettere capo a...
— см. - C778— см. - C780— см. - C781— см. - C690— см. - C779— см. -A1005— см. - C782mettere il capo in grembo a qd
— см. - C783— см. - P700— см. - C864mettere un cardo sotto il naso
— см. - C910mettere carestia a (или in) qc
— см. - C912— см. - C921a— см. - C964 b)— см. - C969— см. - C1019— см. - C1028— см. - C1087— см. - C1088— см. - C1174— см. - C1176— см. - C1175— см. - C1241— см. - C1265— см. - C1273— см. - C1294— см. - B1455— см. - L824a— см. - R71mettersi per una cattiva strada
— см. - S1862— см. - C1315— см. - C1354mettersi sul cavallo d'Orlando
— см. - C1367— см. - C1425— см. - C1448— см. - C1483mettere (il) cervello (a bottega или a partito, a sesto)
— см. - C1599— см. - C1637— см. - C1670— см. - C1676— см. - C1750— см. - C1749— см. - C1854— см. - C1914— см. - C1921— см. - C1922— mettere a cimento la fortuna
— см. - C1923— см. - C2045— см. - C2044— см. - C2046metter(si) la coda tra le gambe
— см. - C2048— см. - C2090— см. - C2112— см. - C2113— см. - C2142— см. - C2204— см. - C2275mettere a (или in) combutta qc
— см. - C2294— см. - C2291— см. - C2304— см. - C2361— см. - C2374— см. - C2375— см. - C2382— см. - C2398— см. - C2433— см. - C2449— см. - C2461— см. - C2493— см. - C2500— см. - C2548mettere a conto con...
— см. - C2549mettere nel (или in, a) conto
— см. - C2550— см. - C2551mettere in corda (или in corde)
— см. - C2653— см. - C2646— см. - C2652mettere la corda al collo a qd
— см. - C2638— см. - C2700— см. - C2756— см. - C2757— см. - C2732— см. - C2822— см. - C2823— см. - C2971— см. - C3075— см. - C3092mettere una (или la) croce a... (или sopra,., su...)
— см. - C3091mettere il cuore a (или in) qc
— см. - C3266mettersi qc in (или nel) cuore
— см. - C3267mettere in cuore di (+inf.)
— см. - C3268mettere il cuore in alto [in basso]
— см. - C3269— см. - P17mettere qd sul curro di (+inf.)
— см. - C3317— см. - D66— см. - D109— см. - D179— см. - D180— см. - D181— см. - D182— см. - D183— см. - D225— см. - D229— см. - D342— см. - D344— см. - D405— см. - D437— см. - D442— см. - D449— см. - D586— см. - D583— см. - D638— см. - D639— см. - D696— см. - D697— см. - D698— см. - D752— см. - D841— см. - P2219— см. - D861— см. - D862— см. - D891— см. - D901— см. - E32— см. - E78— см. - E106mettere erba in...
— см. - E107— см. - E108mettere l'esca accanto al fuoco
— см. - E178— см. - E-M-218mettere fa falce nel campo (ила nella biada altrui, nella messa altrui, all'altrui messa)
— см. - F85— см. - L821— см. - F256— см. - F286— см. - F311— см. - F324— см. - F331— см. - F340— см. - F374— см. - F417— см. - F449— см. - F450— см. - F431— см. - F515— см. - F1494— см. - F590— см. - F748— см. - F817— см. - F825— см. - F924— см. - F961— см. - F966— см. - F981— см. - F1018— см. - F1009— см. - F1128— см. - F1178— см. - F1186— см. - F1202— см. - F1273— см. - F1292mettere un freno (или i freni)
— см. - F1296— см. - F1311— см. - F1312— см. - F1363mettersi in fronzoli per...
— см. - F1372— см. - F1374— см. - F1400— см. - F1443mettere in funzione le meningi
— см. - M1102— см. - F1530— см. - F1531— см. - F1532— см. - F324— см. - F1494— см. - F1533— см. - F1567— см. - C2288— см. - Q69— см. - S1863— см. - T813— см. - U81— см. - U252— см. - V851— см. - F1593— см. - G15— см. - G14— см. - G20— см. - G36— см. - G47— см. - G57— см. - G165— см. - G166— см. - G170— см. - G168— см. - G167— см. - G168mettere le gambe sotto la tavola
— см. - G169— см. - G239— см. - G390— см. - G402— см. - G455— см. - G494— см. - G495— см. - G533mettersi la giornea di...
— см. - G534— см. - G584— см. - G587— см. - G588— см. - G688— см. - G690— см. - G689— см. - G705— см. -A1100— см. - G734— см. - G736— см. - G824— см. - G839— см. - G908— см. - G927— см. - G973— см. - F675— см. - P948— см. - T645— см. - G1024— см. - G1033— см. - G1046— см. - G1047— см. - G1051— см. - G1132— см. - G1157— см. - G1158— см. - G1159— см. - G1167mettere il guinzagli a...
— см. - G1196— см. - I61— см. - I152— см. - I169— см. - I205— см. - I206— см. - I247— см. - I292— см. - I293— см. - I317— см. - Q70— см. - I341— см. - I396— см. - S1604— см. - L40— см. - L123— см. - L204mettere legna al (или sul) fuoco
— см. - L334— см. - L491— см. - L544— см. - L590— см. - L625— см. - L678metter lingua in...
— см. - L679— см. - L680— см. - L681— см. - M1702— см. - L757metter il lucchetto alla bocca
— см. - L804— см. - L822— см. - L823— см. - L824— см. - L824a— см. - L941— см. - L1025— см. - M217— см. - M274— см. - N429mettere una malinconia addosso
— см. - M299— см. - M304— см. - M305mettere mano (или le mani) a (или in, su, addosso a) qc
— см. - M576— см. - M625— см. - M626— см. - M628mettere le mani nei capelli a qd
— см. - M486— см. - M487mettersi nelle mani del destino
— см. - M581— см. - M630metter le mani in ogni intriso
— см. - M632— см. - M467— см. - M634— см. - M628— см. - M635— см. - M636— см. - M637— см. - M748— см. - M752— см. - M803— см. - M804metter la martellina a...
— см. - M868metter la martinicca a...
— см. - M878— см. - M924— см. - M1014— см. - M1011— см. - M1147metter(si) in (или nella) mente
— см. - M1148— см. - M1353— см. - M1354mettere qd in mezzo alla strada
— см. - S1864— см. - M1585— см. - M1586mettere motta carne al fuoco (или a bollire, a cuocere)
— см. - C954— см. - M1789— см. - M1790— см. - M1791— см. - M1792— см. - S1199— см. - M1920mettersi una morsa alla lingua
— см. - M1923— см. - M1932— см. - M1969— см. - M1968— см. - M1996— см. - M2100— см. - M2101— см. - M2112— см. - M2113mettere in moto grossi calibri
— см. - C187— см. - M2134— см. - M2194— см. - M2218— см. - M2239mettere muso fuori di...
— см. - M2242mettere la musoliera dell'orso
— см. - M2246— см. - N6mettere il naso in...
— см. - N55— см. - N56— см. - N214— см. - N274— см. - N285— см. - N295— см. - N322— см. - N371— см. - N461— см. - N462— см. - N463— см. - N505— см. - N546— см. - N547— см. - N617— см. - O59mettere gli occhi addosso a...
— см. - O171— см. - O343— см. - O411— см. - M895 b)— см. - O507— см. - O613— см. - O614— см. - O629— см. - O699— см. - P16— см. - P135mettere la palla al piede a qd
— см. - P153— см. - P194— см. - P211— см. - P393— см. - P401— см. - P431— см. - P432— см. - P435— см. - P545— см. - P546— см. - P648— см. - P649— см. - P701— см. - P852— см. - P913— см. - P955— см. - P958— см. - R71— см. - P1007— см. - P1046mettersi la pelle alla rovescia
— см. - P1047— см. - P1115— см. - P1116metter pena di...
— см. - P1143— см. - P1144— см. - P1152— см. - P1177— см. - P1219— см. - P1220— см. - P1221— см. - P1229— см. - P1314— см. - P1321— см. - P1377— см. - P1396— см. - P1427mettervi le pezze e l'unguento
— см. - P1438— см. - P1507— см. - P1550— mettere in piazza cose di famiglia
— см. - P1550a— см. - P1672— см. - P1625— см. - P1582mettere in piedi (или in piede)
— см. - P1588— см. - P1667— см. - P1668— см. - P1669— см. - P1670— см. - P1672— см. - P1689— см. - P1673— см. - P1674— см. - P1693— см. - P1676— см. - P1677— см. - P1678— см. - P1679— см. - P1730mettere alla (или in) piena luce
— см. - L822metter (ci) una pietra sopra (тж. mettere una pietra su...)
— см. - P1771— см. - P1848— см. - T141— см. - C549— см. - P1878— см. - P1881— см. - P1914— см. - P2023— см. - P2103— см. - P2120— см. - P2159— см. - P2160— см. - P2162— см. - P2173— см. - P2191— см. - M1703— см. - P2285— см. - P2286— см. - P2318mettersi in procinto di...
— см. - P2333— см. - P2340— см. -A353— см. - P2357— см. - P2358— см. - P2368— см. - P2388— см. - P2431— см. - P2473— см. - P2528— см. - P2531— см. - P2532mettere qualcosa sullo stomaco
— см. - S1778— см. - Q34— см. - Q70— см. - Q98— см. - Q106— см. - R25— см. - R26— см. - R72— см. - R73mettersi in regola (con...)
— см. - R204— см. - R205— см. - R238— см. - R295— см. - R306— см. - R327— см. - R346— см. - R373— см. - R386— см. - R397— см. - R576— см. - R580— см. - R597mettere a ruba (или a ruberia)
— см. - R603— см. - R624— см. - R633— см. - S30— см. - S49— см. - S81— см. - S94non metterci né sai né aceto (или né sai né olio, né sai né pepe)
— см. - S95— см. - S124— см. - S135— см. - S136— см. - S253— см. - S278— см. - S279— см. - S344— см. - S381— см. - S393— см. - S416— см. - S475— см. - S485— см. - S566— см. -A1218— см. - S694— см. - S695— см. - S766— см. - S754— см. - S755— см. - S769— см. - S789— см. - S797— см. - S871— см. - S861— см. - S875— см. - S891— см. - S938— см. - S952— см. - P1771— см. - S1090— см. - S1149— см. - S1150— см. - S1157— см. - S1182— см. - S1183— см. - S1184— см. - S1194— см. - S1198— см. - S1204— см. - S1266— см. - S1241— см. - S1363— см. - S1475— см. - S1508mettere una spranga alla bocca
— см. - S1522— см. - S1604— см. - S1618— см. - L758— см. - S1793— см. - S1935— см. - S1990— см. - S1990— см. - S1991— см. - B13— см. - B223— см. - B1027— см. - B1498— см. - C254— см. - C1174— см. - C1292— см. - C2984— см. - C3044— см. - F136— см. - G99— см. - G400— см. - G1115mettere su il morale (тж. mettere qd su di morale)
— см. - M1889— см. - M2135— см. - M2239— см. - P209 c)non metterci su né sai né aceto (или né sai né olio, né sai né pepe)
— см. - S95— см. - S2096— см. - T933— см. - S2006— см. - S2016mettere I sudori (freddi) a qd
— см. - S2039— см. - S2066— см. - S2068— см. - S2109— см. - S2110— см. - T39— см. - T52— см. - T72mettere i tappeti (alle finestre)
— см. - T73— см. - T74— см. - T112— см. - T152— см. - T272— см. - T273— см. - T274— см. - T421— см. - T422— см. - T572— см. - T573— см. - T574— см. -A1005mettere la testa a partito (или a posto, a segno)
— см. - T575— см. - T576mettere la testa per scommessa
— см. - T562— см. - T26— см. - T631— см. - T751— см. - T797— см. - T867mettere una tremarella in corpo
— см. - T914— см. - L824amettere troppa carne al fuoco (или a bollire, a cuocere)
— см. - C954— см. - M1002— см. - M1326— см. -A289mettersi tutto dietro le spalle
— см. - S1264— см. - M1014— см. - M2131— см. - P431— см. - P2528— см. - R206— см. - T989— см. - U41— см. - U82mettervi l'unguento e le pezze
— см. - P1438— см. - U209— см. - U222— см. - U253— см. - V39— см. - V46— см. - V47— см. - V140mettersi a veglia a (+inf.)
— см. - V147— см. - V170— см. - V190— см. - V293— см. - V434— см. - V535— см. - V491— см. - V492mettersi la vipera nella manica
— см. - V616— см. - V694— см. - V786mettersi con voga a...
— см. - V865— см. - V866— см. - V897— см. - V951— см. - Z10— см. - Z11mettere una zanzara nella testa
— см. - Z19— см. - Z25— см. - Z31— см. - Z32mettere gli zipoli colle mannaie
— см. - Z58— см. - Z109non avere da mettersi le scarpe
— см. - S335— см. - I185— см. - P2551non sapere dove mettere le mani
— см. - M658— см. - P1184da mettergli e cavargli il basto
— см. - B319— см. - V588amici di buon giorno, son da mettere in forno
— см. -A616cava e non metti, ogni gran monte scema
— см. - M1874chi ha del pepe, ne mette anche sul cavolo
— см. - P1260chi si lascia mettere in spalla la capra, indi a poco è sforzato a portar la vacca
— см. - S1280chi mette all'asino la sella, la cigna va per terra
— см. -A1236chi più ne ha, più ne metta
— см. -A1379chi promette, in debito si mette
— см. - D70— см. -A232ci ha messo lo zampino il diavolo
— см. - Z13— см. - C2952il diavolo ci ha messo la coda (или le corna, la coda e il capo, la coda e le corna)
— см. - D364— см. -A381dove non vedi, non ci metter le mani
— см. - M700è come mettere l'olio nel lume
— см. - O306— non è mica come metter l'olio nel lume
— см. - O307— см. -A1173leva e non metti, ogni gran monte scema
— см. - M1874— см. - B469— см. - M2016non c'è dove mettere uno spillo
— см. - S1419— см. - E121ogni bugiardo si mette in caffo
— см. - C58quattrini di gioco mettili in tasca, ci stanno poco
— см. - G511 -
69 SAPERE
I см. тж. SAPERE IIv— см. -A19— см. -A51— см. -A338non sapere che acqua bere (или in che acqua pescare, in che acqua si naviga)
— см. -A190— см. -A367— см. -A464— см. -A963— см. - B832— см. - B951— см. - B754— см. - B1208— см. - B1461— см. - G928— см. - C797— см. - C1527— см. - S447— см. - C1909— см. - C2558— см. - C2855sapere il diritto e il rovescio
— см. - D571— см. - D741— см. - C798— см. - T592non sapere dove il calzare prema
— см. - C229— см. - F617non sapere dove mettere le mani
— см. - M658— см. - S282— см. - F193— см. - F287— см. - L689— см. - G45— см. - G929— см. - G928— см. - G930— см. - I166— см. - I388— см. - S1904— см. - L97— см. - L238— см. - L325— см. - L836— см. - L950— см. - M295— см. - F1383— см. - M1099sapere a mente come l'avemmaria
— см. - M1158— см. - P1184— см. - M1501— см. -A191— см. - M1800— см. - F62— см. - N121— см. -A19— см. -A192— см. - N126sapere il netto di...
— см. - N256— см. - N433— см. - N558— см. - C2833— см. - P327— см. - P383— см. - P568— см. - S229— см. - C909— см. - D348— см. - L19— см. - P1966— см. - P568— см. - P1966saperne un punto più del diavolo
— см. - D348non sapere a qual santo votarsi
— см. - S216— см. -A190— см. -A52— см. -A51— см. - P1552— см. - R3— см. - R19— см. - R39— см. - R237— см. - R340— см. - R357non sapere né di sale né di pepe
— см. - S98— см. - S446— см. - S806non saper spiccicarsi dall'uscio
— см. - U228— см. - B1097— см. - S1816anon sapere che strada prendere
— см. - S1870— см. - S1904— см. - M361— см. -A380sapere tenere la penna in mano
— см. - P1184non sapere tenere il suo posto
— см. - P2177— см. - V502— см. - T991sapere ventitré parole in latino
— см. - L222sapere vita' (, morte) e miracoli di qd
— см. - V754sapere vita (, morte) e miracoli di qc
— см. - V755— см. - V799— см. - M2260essere come il piovano Arlotto che sapeva leggere solamente nel suo libro (или breviario)
— см. -A1079- S231 —non volere più sapere di...
non volerne sapere più del doge
— см. - D734- S232 —assai sa chi non sa, se tacer sa
— см. - T295casa fatta e vigna posta, nessun sa quanto la costa (или non si sa quel che la costa)
— см. - C1193chi cerca far impiastro, sa dove lo vuol porre
— см. - I108chi cerca sapere quel che bolle nella pentola altrui, ha leccate le sue
— см. - P1243chi non sa dir qualche volta di no, cosa buona oprar non può
— см. - N318chi non sa legger la (или nella) sua scrittura è (un) asino di (или per) natura
— см. - S492chi non sa scorticare, intacca la pelle
— см. - P1069chi non sa tacere, non sa godere
— см. - T18chi piglia moglie, e non sa l'uso, assottiglia le gambe e allunga il muso
— см. - M1688chi sa, è padrone degli altri
— см. - P48— см. - F1547chi di venti non è, di trenta non sa, di quaranta non ha, né mai sarà, né mal saprà, ne mai avrà
— см. - V231chi vuol sapere la verità, la domandi alla purità
— см. - V349come asino sape, così (s)minuzza rape
— см. -A1239come la minestra sciocca: non sa di nulla
— см. - M1473— см. - F293dov'è stato il fuoco, ci sa sempre di bruciaticcio
— см. - F1549dove stringe la scarpa, non lo sa altro che chi l'ha in piede
— см. - S354— см. - G306molto sa il ratto, ma più il gatto
— см. - R130— см. - M1937— см. - N26non sa donare chi tarda a dare
— см. - D772— см. - M138non sa molto chi vive di molto; sa molto chi viaggia di molto
— см. - M1719— см. -A1059non sa se ha il naso, se non se lo tasta
— см. - N79ognun sa navigare col buon vento
— см. - V283prete Peo, di trent'anni disse messa, e di quaranta non la sapeva più dire
— см. - P1252quando la palla balza, ciascun sa darle
— см. - P162— см. - D764mi sa mill'anni…
— см. -A893— см. - C504— см. - C590— см. - P1784sa meglio i fatti a casa sua un matto, che un savio a casa d'altri (тж. sa meglio il matto или il pazzo i fatti suoi, che il savio quelli degli altri)
— см. - F299sa più il papa e un contadino, che il papa solo
— см. - P358— см. - P1368— см. - L202— см. - M1095— см. - D928sanno più un saio e un matto, che un sav.o solo
— см. - S266se il lupo sapesse come sta la pecora, pover' a lei
— см. - L1016se lo strumento non è tocco, non si sa che voce abbia
— см. - S1966— см. - D541— см. -A726 -
70 STARE
v- S1640a —starci (тж. stare su qc)
— см. - A292a— см. -A398— см. -A430— см. -A453— см. -A524— см. - Q73— см. - P283stare in amore (или sull'amore, sugli amori)
— см. -A657— см. - S1124— см. -A928— см. -A948— см. -A983— см. -A996— см. -A1071— см. -A1114— см. -A1320— см. -A1321— см. - B53— см. - B59— см. - B89— см. - B118— см. - B172— см. - B178stare in barba di micia (или di micio, di gatta)
— см. - B253— см. - B303— см. - B471— см. - B522— sta bene
— см. - B523— см. - B524— ben ti sta
— см. - B525— см. -A1125— см. - C974— см. - G149— см. - G1197— см. - P1956stare a bere tutte le ore legali
— см. - O427— см. - B727— см. - B745— см. - L892— см. - C24— см. - C68— см. - C95— см. - C166— см. - C468— см. - C469— см. - C433astare da (или com'un) canonico
— см. - C536— см. - C575— см. - C660— см. - C668— см. - C801— см. - C728— см. - S580— см. - C845— см. - C1024— см. - C1181— см. - C1158— non sapere (nemmeno) dove stia (или sta) di casa qc
— см. - C1159— см. - C1182stare in casa di...
— см. - C1183— см. - B298— см. - C1128— см. - C1129— см. - L892— см. - C1351— см. - C1445— см. - C1546— см. - C1590— см. - C1654stare chiaro e d'accordo con qd
— см. - C1674— см. - C1757— см. - C1758— см. - C2010— см. - C2078— см. - C2088stare sul collo a...
— см. - C2125— см. - C2362stare in concio di...
— см. - C2397— см. - T906— см. - C2502— см. - C2661— см. - C2662— см. - C2837— см. - C2971— см. - C2986— см. - C3075— см. - C3095— см. - C3159— см. - C3203— см. -A1320— см. -A1321— см. - D77— см. - D221stare dentro a...
— см. - D222— см. -A430— см. - D277— см. - D444— см. - O212— см. - D489— см. - D584— см. - D743— см. - D776— см. - D902— см. - D898stare fra (или tra, intra) (le) due
— см. - D918— см. -A130— см. - P1621— см. - D944— см. - E264— см. - F88— см. - F139— см. - F283 b)— см. - F287a— см. - F346— см. - C1747— см. - F516— см. - F547— см. - F792— см. - F848a— см. - F939— см. - O213— см. - F1227— см. - F1314 b)— см. - F1315— см. - F1367— см. - F1352— см. - F1469— см. - F1563— см. - G5— см. - G38— см. - G40— см. - G59— см. - O304— см. - G62— см. - G201— см. - G220— см. - G221— см. - G311— см. - G500— см. - G527— см. - G584— см. - G588stare in giorno col calendario
— см. - G591— см. - G695— см. - G739— см. - G970— см. - G1152— см. - G1160— см. - G1198— см. - N351— см. - I90— см. - I115— см. - I148— см. - I186— см. - I251— см. - I318— см. - I351— см. - I358— см. - L178— см. - L484— см. - L497— см. - L470stare lì lì (per + inf.)
— см. - L532— см. - L774— см. - L912— см. - M14a— см. - M23— см. - M107— см. - S567— см. - M278— см. - M279— см. - M280— см. -A1125— см. - F993— см. - G149— см. - P690— см. - Q74— см. - S1480stare tra la mannaia e il ceppo
— см. - C1510— см. - C2837— см. - M675— см. - M764— см. - M873— см. - M1162— см. - M1359— см. - M1435— см. - M1507— см. - V504— см. - M1606— см. - M1802— см. - M1756— см. - M2082— см. - M2072— см. - M2102— см. - M2123— см. - M2207— см. - M2247— см. - N107— см. - N141— см. - N340— см. - O214stare come l'olio sopra l'acqua
— см. - O304stare all'ombra (или nell'ombra)
— см. - O347starsene all'ombra della legge
— см. - O348— см. - O363— см. - O364— см. - O412— см. - O486— см. - O522stare in orecchi (или in orecchio; тж. stare con gli orecchi tesi или aperti, ritti)
— см. - O579— см. - O633— см. - P37— см. - N61— см. - P213— см. - P284— см. - P331— см. - P354— см. - P355— см. - P384— см. - P398— см. - P405— см. - P465— см. - P657— см. - P717— см. - P889— см. - P890— см. - P956— см. - P1059stare a un pelo di...
— см. - P1103— см. - P1140stare in pena per...
— см. - P1141— см. - P1155— см. - P1193— см. - P1223— см. - P1300— см. - P1305— см. - P1385stare a petto di...
— см. - P1409— см. - P1587— см. - P1593— см. - P1795— см. - P1797— см. - P1852— см. - P1059— см. - P1879— см. - P1957— см. - P1968— см. - P1995— см. - P2039— см. - P2056— см. - P2161— см. - P2162— см. - P2163— см. - P2178— см. - P2179— см. - P2304— см. - P2344— см. - P2353— см. - P2369— см. - P2380— см. - P2464— см. - P2469— см. - P2504— см. - Q27— см. - Q64stare a quel che dà il convento
— см. - C2590— см. - P1553— см. - Q119— см. - Q121— см. - R147— см. - R167— см. - R180— см. - R184— см. - R207— см. - R295— см. - R350— см. - R351— см. - R454— см. - R455— см. - F793— см. - S79— см. - M24— см. - S349— см. - S399- S1641 —- S1641a —- S1641b —non stare in sé (da...)
— см. - L497— см. - S585— см. - S612— см. - S748— см. - S756— см. - S782 a)— см. - S864— см. - M24— см. - S883— см. - S903— см. - S925stare al sole come le lucertole
— см. - L839— см. - S1066— см. - S1067— см. - O304— см. - S1124— см. - S1146— см. - S1189— см. - S1276— см. - S1316— см. - S1509— см. - S1671— см. - S1748— см. - S1758stare nello (или sullo) stomaco
— см. - S1782— см. - S1837— см. - S1884stare sulle sue (или sulla sua)
— см. - S2072— см. - S2080— см. - S2115— см. - T31— см. - N61stare nei (или dentro i) termini
— см. - T386— см. - T387— см. - T661— см. - T664— см. - T711— см. - T733— см. - T811— см. - T834— см. - T842— см. - T757— см. - L546— см. - O556stare come l'uccello sulla frasca
— см. - U12— см. - O362— см. - C1128— см. - U232— см. - V119— staremo a vedere
— см. - V120— см. - V135— см. - V136— см. - V180— см. - V294— см. - V540— см. - V598— см. - V670— см. - Z64— см. - Z111— см. - D891— см. - G1008— см. - U218- S1642 —- S1642a —lasciamo stare che...
— см. - F1367non poter stare in nave in agio
— см. - N115poter stare a petto di...
— см. - P1409— см. - B1097— см. - D517— см. - D520— см. -A947— см. - P495— см. - V-M-860— см. -A297— см. - T143- S1643 —chi non sta con noi, sta contro di noi
chi sta fermo in casi avversi, buon amico può tenersi
— см. - C1246chi sta col lupo, impara a urlare
— см. - L1004— см. - C2060— см. - C2295— см. - L301- S1643a —non mi sta...
— см. - C1477— см. - L917— см. - F563— см. - B1489— см. - N378— см. - P2544— см. - C493per star bene si fa delle miglia
— см. - B537— см. - B1468— см. - C1873— см. - C2330— см. - D894sto per dire...
— см. - D542— см. - F300— см. - F1247— см. - G749tutto sta nel... (или in...)
— см. - T993— см. - T994— см. - U99— см. - V626— см. - V627 -
71 acerbus
ăcerbus, a, um - ăcerbior, Cic. Verr. 4, 134 ; ăcerbissimus Cic. Clu. 10. [st1]1 [-] aigre, aigu (son). - vox acerba, Quint. 11, 3, 169, voix aigre. - plur. n. acerba sonans, Virg. G. 3, 149: avec un bruit strident. - acerbus serrae horror, Lucr.: l'horrible grincement de la scie. [st1]2 [-] qui n'est pas à maturité, acerbe, âpre au goût, vert (fruit). - acerba uva, Phaedr. 4, 3, 4: raisin âpre (vert). - cf. Cato, Agr. 65, 1; Varr. R. 1, 44, 4. - acerbus odor, Val. Flac. 4, 493: odeur âcre. - res acerbae, Cic. Prov. 34: affaires inachevées. - virgo acerba, Varr. Men. 11: jeune fille qui n'est pas nubile. - acerbum funus, Plaut. As. 595 ; Virg. En. 6, 429: mort prématurée. - Neptuni corpus acerbum, Lucr.: l'onde amère (le corps salé de Neptune). - sapor acerbus, Plin.: goût âpre. - acerbum pirum, Varr.: poire verte. [st1]3 [-] imparfait, prématuré. - acerba virgo, Ov.: jeune fille qui n'est pas nubile. - acerbus partus, Ov.: enfant né avant terme. - acerbum funus, Virg.: mort prématurée. - acerba mors: mort prématurée. - res acerbae, Cic.: ouvrage inachevé. [st1]4 [-] âpre, rude, dur, impitoyable, cruel. - possunt acerbi e Zenonis schola exire, Cic.: il peut sortir des bourrus de l'école de Zénon. - res acerbae, Lucr.: le malheur. - acerba in partus, Ov.: (mère) dure pour ses enfants. - acerbum habuimus Curionem, Cic.: Curion nous a été hostile. - acerbus recitator, Hor.: lecteur importun. - acerbissimi feneratores, Cic.: usuriers impitoyables. - in Massiliensis es acerbus, Cic. Phil. 8, 18: tu es impitoyable à l'égard des Marseillais. - acerbae linguae fuit, Liv. 39, 40, 10: il eut une langue acerbe, mordante. [st1]5 [-] amer, fâcheux, triste, morose (en parl. de choses). - recordatio acerba, Cic. Br. 266: souvenir amer. - acerba fortuna, Cic.Verr. 5, 119: cruelle destinée. - acerba, ōrum, n.: choses pénibles. - multa acerba habuit ille annus, Cic. Sest. 27, 58: cette année a vu bien des malheurs. - acerbus delectus, Liv.: levée rigoureuse. - acerba cavillatio, Suet.: plaisanterie amère. - res acerbae, Lucr.: le malheur. - acerbum, i, n.: le malheur. --- Ov. Tr. 5, 2, 21; Virg. En. 12, 500. - acerba gemens, Ov.: poussant un douloureux gémissement. - acerbum est + inf.: il est pénible de. --- Cic. Quinct. 95.* * *ăcerbus, a, um - ăcerbior, Cic. Verr. 4, 134 ; ăcerbissimus Cic. Clu. 10. [st1]1 [-] aigre, aigu (son). - vox acerba, Quint. 11, 3, 169, voix aigre. - plur. n. acerba sonans, Virg. G. 3, 149: avec un bruit strident. - acerbus serrae horror, Lucr.: l'horrible grincement de la scie. [st1]2 [-] qui n'est pas à maturité, acerbe, âpre au goût, vert (fruit). - acerba uva, Phaedr. 4, 3, 4: raisin âpre (vert). - cf. Cato, Agr. 65, 1; Varr. R. 1, 44, 4. - acerbus odor, Val. Flac. 4, 493: odeur âcre. - res acerbae, Cic. Prov. 34: affaires inachevées. - virgo acerba, Varr. Men. 11: jeune fille qui n'est pas nubile. - acerbum funus, Plaut. As. 595 ; Virg. En. 6, 429: mort prématurée. - Neptuni corpus acerbum, Lucr.: l'onde amère (le corps salé de Neptune). - sapor acerbus, Plin.: goût âpre. - acerbum pirum, Varr.: poire verte. [st1]3 [-] imparfait, prématuré. - acerba virgo, Ov.: jeune fille qui n'est pas nubile. - acerbus partus, Ov.: enfant né avant terme. - acerbum funus, Virg.: mort prématurée. - acerba mors: mort prématurée. - res acerbae, Cic.: ouvrage inachevé. [st1]4 [-] âpre, rude, dur, impitoyable, cruel. - possunt acerbi e Zenonis schola exire, Cic.: il peut sortir des bourrus de l'école de Zénon. - res acerbae, Lucr.: le malheur. - acerba in partus, Ov.: (mère) dure pour ses enfants. - acerbum habuimus Curionem, Cic.: Curion nous a été hostile. - acerbus recitator, Hor.: lecteur importun. - acerbissimi feneratores, Cic.: usuriers impitoyables. - in Massiliensis es acerbus, Cic. Phil. 8, 18: tu es impitoyable à l'égard des Marseillais. - acerbae linguae fuit, Liv. 39, 40, 10: il eut une langue acerbe, mordante. [st1]5 [-] amer, fâcheux, triste, morose (en parl. de choses). - recordatio acerba, Cic. Br. 266: souvenir amer. - acerba fortuna, Cic.Verr. 5, 119: cruelle destinée. - acerba, ōrum, n.: choses pénibles. - multa acerba habuit ille annus, Cic. Sest. 27, 58: cette année a vu bien des malheurs. - acerbus delectus, Liv.: levée rigoureuse. - acerba cavillatio, Suet.: plaisanterie amère. - res acerbae, Lucr.: le malheur. - acerbum, i, n.: le malheur. --- Ov. Tr. 5, 2, 21; Virg. En. 12, 500. - acerba gemens, Ov.: poussant un douloureux gémissement. - acerbum est + inf.: il est pénible de. --- Cic. Quinct. 95.* * *Acerbus, Adiectiuum, vt Fructus acerbus, Fruict verd qui n'est point encore meur, qui agace les dents, Sur, Aigre.\Acerbum dicitur per translationem, durum, molestum, triste, austerum. Cic. Dur, Moleste, Fascheux et ennuyeux.\Homo acerbus, cui Lenis opponitur, siue mansuetus. Cic. Fascheux, A qui on ne peult durer, Aigre.\Acerbum est, ab aliquo circunueniri: acerbius, a propinquo. Cic. C'est chose aigre et difficile à porter, C'est chose qui greve beaucoup.\Acerba amatio. Plaut. Dure et fascheuse.\Animis acerbis saeuire. Virg. De cueur courroucé et mal content, ou Despiteusement et courageusement.\Casu acerbo concuti. Virgil. Estre agité et esmeu d'une fortune dure à porter.\Dies acerbus. Virg. Jour triste et plein d'ennuy.\Dissensus acerbus. Claudianus. Aigre et aspre dissension.\Acerbis facetiis Tiberium irridere solitus. Tacit. Broquarts aigres et poignants.\Fata acerba. Horat. Dure destinee.\Fatu acerba poscere. Senec. Choses dures et fascheuses ou ennuyeuses à dire ou nommer.\Frigus acerbum. Horat. Aspre froidure, ou rude.\Acerbum funus, pro Morte immatura: ideoque grauiore, atque amariore. Virg. Mort amere et regrettee, Dure à porter.\Horror serrae acerbus. Lucret. Le cry d'une scie rude et fascheux à ouir.\Ictus acerbus. Ouid. Rude coup.\Acerbissimus inimicus. Cic. Ennemi mortel.\Interitus acerbissimus. Plancus Ciceroni. Mort dure à porter.\Irae acerbae. Lucret. Courroux amer.\Liuor acerbus. Claud. Envie cruelle.\Lux acerba. Id est dies. Seneca. Dure et fascheuse journee.\Mater acerba in suos partus. Ouidius. Rude ou cruelle à ses enfants.\Odium acerbum. Virg. Haine mortelle.\Pectus acerbum. Ouid. Poictrine ou cueur triste et ennuyé.\Recitator acerbus Horat. Fascheux et mal plaisant.\Res acerbae. Lucret. Adversitez.\Impolitae res et acerbae. Cic. Imparfaictes, Non parachevees.\Rumor acerbus. Tibul. Fascheux bruit.\Spectaculum acerbum. Cic. Chose dure et horrible à veoir.\Vita acerba. Cic. Vie desplaisante.\Vulnus acerbum. Virg. Cruelle playe.\Vultus acerbus. Ouid. Rude visage et rigoureux.\Acerbum, acerbi, Substantiuum, n. g. Ouid. Cic. Fascherie, Tristesse, Ennuy. -
72 affectus
I.Affectus, Participium ab Afficior: vt Affectus poena. Cic. Qui est puni.\Quonam modo nunc te offendam affectam? Terent. En quel estat et disposition.\Quomodo sim affectus. Cic. En quel estat je suis, et comment je me porte.\Affectus ad munus fungendum. Cic. Disposé à faire son office.\Animo. Cic. Qui ha quelques passions en son esprit, comme joye, douleur, ennuy, etc. Passionné.\Artibus affectus animus. Cui opponitur, Inertiis affectus animus. Cic. Esprit qui ha des arts et du scavoir.\Beneficio. Cic. Qui a receu quelque plaisir ou bienfaict.\Magna desperatione affectus. Cic. Qui est en grand desespoir.\Difficultatibus. Cic. Qui ha des ennuis ou empeschements dont il ne se peult bonnement desmesler.\Honore. Cic. A qui on a faict quelque honneur.\Imperio. Cic. A qui on a baillé quelque magistrat ayant puissance de commander.\Inertiis affectus animus. Cui opponitur, Animus artibus affectus. Cic. Esprit ignorant de toutes bonnes arts.\Laetitia. Brutus Ciceroni. Resjouy.\Molestia ex aliqua re. Cic. Qui est molesté et fasché pour, ou de quelque chose.\Morbo. Cic. Malade, Vexé de maladie, Ohié par maladie.\Morte. Seruius Ciceroni. Tué.\Munere deorum. Cic. Qui a receu quelque bien de Dieu.\Pestilentia. Liu. Affligé de peste.\Praemiis. Cic. A qui on a donné quelque guerdon, loyer, ou remuneration.\Senectute. Cic. Vieil.\Solicitudine. Caes. Qui est en grand soulci.\Affecta sterilitate terra. Colu. Faicte sterile, Affligee de sterilité.\Valetudine optima. Cic. Qui est en bonne santé.\Virtutibus affectus animus. Cic. Garni de vertus, ou Addonné à vertus.\Vitiis. Cic. Vitieux, Subject à vices.\Affecta ac prostrata respublica. Cic. Si affligee et si basse, qu'elle n'en peult plus.\Bellum affectum videmus, et pene confectum. Cic. Presque mis à fin, presque achevé.\AEstas affecta. Cic. L'este presque fini.\Affecta aetas. Cic. Aage passe, Vieillesse.\Animos affectos recreare. Liu. Les courages affoiblis et faillis.\Quomodo caelo affecto animal oriatur. Cic. En quelle disposition estant le ciel.\Corpus affectum. Liu. Mal disposé, Debilité, Travaillé, Interessé, Ohié.\Affectum malis medicamentis corpus. Cels. Corrompu et gasté.\Corpora sic affecta. Cic. Ainsi disposez.\Affecta tabo corpora. Liu. Infectez de corruption.\Affecta fides. Tacit. Le credit et la foy d'aucun fort esbranlee, et en grand danger d'estre perdue.\Hyems affecta. Sil. Ital. L'yver presque fini.\Opes affectae. Tacit. Richesses fort diminuees.\Res affectae. Li. Les affaires biens malades, Qui sont en mauvais estat.\Spes affecta. Valer. Flac. Esperance rompue et cassee.\Vires corporis affectae. Liu. Diminuees, Debilitees.\Auide sum affectus de fano. Cic. J'ay prins cela fort à cueur.\Grauiter affectus. Cic. En tres mauvais estat.\Male affectus. Cic. Mal disposé, Qui est en mauvais estat, Ohié, Interessé de sa personne.\Varie sum affectus tuis literis. Cic. J'ay eu plusieurs et diverses passions, imaginations, et fantasies en l'esprit à cause de tes lettres.\Affectus quum absolute ponitur, fere accipitur pro Languente. Propert. Languissant.II.Affectus, huius affectus, Verbale. Affection, Passion.\Falsi affectus. Quintil. Affections contrefaictes.\Sani affectus. Senec. Affections temporees et modestes.\Tacito affectu laetari. Ouid. S'esjouir en secret, en soymesme.\Veri affectus. Quintil. Non point faincts et contrefaicts.\Aduocare affectum. Quintil. User de langage esmouvant les cueurs.\Assumere affectus. Quintil. Prendre en soy, Se revestir des passions et accidents d'esprit qui sont en un autre, comme de joye, douleur, etc.\Ficti et imitati affectus. Quintil. Faincts et contrefaicts.\Mollire affectus. Stat. Addoulcir.\Mouere affectus. Quintil. Esmouvoir.\Occupari affectibus. Quintil. Estre surprins.\Soluere affectus tristes. Quintil. Dissouldre, Desfaire, Rompre.\Tenere affectus. Senec. Contenir, Reprimer. -
73 repulsa
rĕpulsa, ae [repello] [st1]1 [-] échec (d'une candidature). - repulsam accipere (ferre, referre) a populo: essuyer un échec auprès du peuple. - aegre tulisse P. Rupilium fratris repulsam consulatus scriptum apud Fannium est, Cic. Tusc. 4: on apprend, d'après ce qu'a écrit Fannius, que P. Rupilius supporta mal l'échec de son frère au consulat. [st1]2 [-] échec, refus, affront. - Liv. 37, 7, 4; Sen. Ir. 2, 6, 2; Apul. M. 10, p. 255, 35. - deus 'elige!' ait 'nullam patiere repulsam', Ov.: choisis ! dit le dieu, tu n'essuieras aucun refus. - sint tua vota licet secura repulsae, Ov. M. 12: forme ton voeu sans avoir à craindre un refus.* * *rĕpulsa, ae [repello] [st1]1 [-] échec (d'une candidature). - repulsam accipere (ferre, referre) a populo: essuyer un échec auprès du peuple. - aegre tulisse P. Rupilium fratris repulsam consulatus scriptum apud Fannium est, Cic. Tusc. 4: on apprend, d'après ce qu'a écrit Fannius, que P. Rupilius supporta mal l'échec de son frère au consulat. [st1]2 [-] échec, refus, affront. - Liv. 37, 7, 4; Sen. Ir. 2, 6, 2; Apul. M. 10, p. 255, 35. - deus 'elige!' ait 'nullam patiere repulsam', Ov.: choisis ! dit le dieu, tu n'essuieras aucun refus. - sint tua vota licet secura repulsae, Ov. M. 12: forme ton voeu sans avoir à craindre un refus.* * *Repulsa, repulsae. Refus. Dicimus Accipere repulsam, et Ferre repulsam. Cic. Estre refusé.\Post tres repulsas. Plin. iunior. Apres avoir esté trois fois refusé.\Grauior mihi morte repulsa est. Ouidius. J'aimeroye mieulx mourir, qu'estre refusé.\Pati repulsam. Ouid. Estre refusé. -
74 cerchio
m (pl -chi) circle* * *cerchio s.m.1 circle, ring, round: danzare in cerchio, to dance in a ring; girare in cerchio, to turn round; (aer.) cerchio della morte, loop, ( di motociclisti) wall of death; gli aerei descrivono dei cerchi nel cielo, the planes are circling overhead // fare cerchio, to stand in a circle: fare cerchio intorno a qlcu., to make a circle round s.o. // cerchio vizioso, vicious circle; fare dei cerchi viziosi, to argue in circles (o to go round in circles) // avere un cerchio alla testa, to have a headache // si stringe il cerchio intorno al terrorista, the noose is tightening around the terrorist2 circle: cerchio circoscritto, circumscribed circle (o circumcircle); cerchio inscritto, inscribed circle (o incircle); cerchio exinscritto, escribed circle; cerchio massimo ( di sfera), great circle3 ( di botte) hoop // dare un colpo al cerchio e uno alla botte, to run with the hare and hunt with the hounds (o to keep in with both sides)4 ( cerchione di ruota) rim* * *1) mat. circle2) (circolo) circle, ringstare in cerchio attorno a — to form a circle o a ring around
fare cerchio attorno a qcn. — to gather around sb.
3) (anello) ring; (attrezzo ginnico) hoop-chi, orecchini a cerchio — hoop earrings
4) (di ruota) rim- chi in lega — aut. alloy rims o wheels
5) (di botte) hoop6) fig. (mal di testa)* * *cerchiopl. - chi /'t∫erkjo, ki/sostantivo m.1 mat. circle2 (circolo) circle, ring; stare in cerchio attorno a to form a circle o a ring around; fare cerchio attorno a qcn. to gather around sb.; danzare in cerchio to dance in a circle5 (di botte) hoop -
75 guardare
1. v/t look at(osservare, stare a vedere) watch( custodire) watch, look after( esaminare) check2. v/i look( controllare) checkdi finestra overlook (su something)di porta lead (su to)guardare a sud face south* * *guardare v.tr.1 (anche intr.) to look at (s.o., sthg.); (osservare) to watch, to look, to observe: guarda!, look!; guardatemi, look at me; guardate a destra, look to the right; guardate quella casa, quel bambino, look at that house, at that child; molti guardavano il paesaggio, many people were looking at the view; guarda che luna!, look at the moon!; guardare l'orologio, to look at the time (o at one's watch); guardare la televisione, un film, to watch television, a film; guardate come faccio io, watch how I do it; invece di stare a guardare, aiutami, instead of standing and looking (o watching), come and give me a hand; hai guardato se abbiamo preso tutto?, have you looked to see if we've taken everything? // guardare avanti, to look ahead // guardare dentro, to look in; guardare dentro a qlco., to look into sthg.; guardare fuori, to look out; guardava (fuori) dalla finestra, he was looking out of the window; guardare in un telescopio, to look through a telescope // guardare qlcu. con diffidenza, to look at s.o. with distrust // guardare qlcu. dall'alto in basso, to look s.o. up and down, (disprezzare) to look down on s.o. // guardare qlcu. di buon occhio, di mal occhio, to look favourably, unfavourably on s.o. // guardare qlcu. di traverso, to scowl (o frown) at s.o. // guardare qlcu. in faccia, to look s.o. in the face: guardò la morte in faccia, he looked death in the face // non guardare in faccia a nessuno, not to worry about other people: quando si tratta di denaro, non guarda in faccia a nessuno, when it's a question of money, he doesn't have any regard for anyone // tutti per strada guardavano come era vestita, everybody in the street looked at the way she was dressed; nessuno lo guarda, nobody takes any notice to him; farsi guardare, to attract attention (o notice) // guardare e non toccare è una cosa da imparare, (prov.) children must learn to look and not to touch2 (fissamente) to gaze at, (up)on (s.o., sthg.); to stare: la madre guardava il suo bimbo con grande tenerezza, the mother was gazing on her child with great tenderness; smettila di guardarmi così, stop staring at me like that3 (di sfuggita) to glance at (s.o., sthg.); to send* a glance (at sthg.)4 (furtivamente) to peep; to peep at; (dall'interno) to peep out; (dall'esterno) to peep in: lo vidi guardare dal buco della serratura, I saw him peeping through the keyhole5 (con bramosia) to ogle6 (scrutare) to eye: mi guardarono sospettosamente, they eyed me with suspicion7 (cercare) to search, to look: ho guardato dappertutto, per tutta la casa, I looked (o searched) everywhere, all over the house; guarda nella borsa, take a look in the bag8 (custodire, sorvegliare) to watch over (s.o., sthg.), to look after (s.o., sthg.), to mind: chi guarderà il bambino mentre sarò fuori?, who will look after (o mind) the baby while I am out?; guardare qlcu. a vista, to keep a close watch on s.o.; guarda il latte, keep an eye on the milk9 (proteggere) to protect; (difendere) to defend, to guard: i soldati guardavano il ponte, the soldiers defended the bridge // guardare le spalle a qlcu., to watch (o protect) s.o.'s rear // guardare qlcu. da un pericolo, to protect s.o. against a danger // dagli amici mi guardi Iddio che dai nemici mi guardo io, (prov.) God defend me from my friends and I'll look after my enemies10 (considerare) to consider, to view, to look at (s.o., sthg.): cercate di guardare la questione dal nostro punto di vista, try to consider (o to look at) the question from our point of view11 (esaminare) to look over (sthg.), to have a look at (sthg.): l'insegnante guardò la traduzione, the teacher looked over the translation // guardare qlco. per il sottile, to be particular about sthg.◆ v. intr.1 → v.tr. 12 (essere orientato) to face; (aprirsi) to look out on (sthg.): guarda a sud, it faces south; la casa guarda a mezzogiorno, the house faces (to the) south; la mia finestra guarda sul cortile, my window looks out on the courtyard3 (considerare) to look (up)on (s.o., sthg.); to regard (s.o., sthg.): non guardiamo a ciò come all'unica via d'uscita, don't let us look upon it as the only way out; tutti guardavano a lui come al nuovo presidente, everyone looked on him as the next president4 (cercare) to try: guarda di accontentarlo, try to please him; guarda di studiare, try to study5 (badare) to see* to (sthg.), to look to (sthg.), to take* care, to mind; (fare attenzione) to be careful: guarda bene che ciò non accada più, take care (o mind) that this does not happen any more; non guardare a spese, to spare no expense; guarda di non farti male, be careful not to hurt yourself; ma perché non guardi dove vai?, why don't you look where you are going?; guarda che il tavolo è bagnato!, mind, the table is wet! // guarda anche al tuo interesse, oltre che al suo!, look after your own interests, as well as his! // guarda solo ai risultati, he's only interested in results // a guardare bene, on second thoughts.◘ guardarsi v.rifl.1 to look at oneself: egli continuava a guardare intorno, he kept looking about him; si guardò allo specchio, she looked at herself in the mirror2 (stare in guardia) to beware (of s.o., sthg.); (fare attenzione) to mind (sthg.): guardatevi bene dal perderlo!, mind you don't lose it!; guardatevi dai borsaioli, beware of pickpockets; guardati dai cattivi compagni, beware of bad company; guardati dall'offenderlo!, be careful not to offend him! // me ne guardo bene!, I shall do no such thing! (o I wouldn't dream of it!)3 (astenersi) to forbear*; (da cibo o bevande) to abstain: guardatevi dal fare troppe domande, forbear from asking too many questions; guardare dalle parole inutili, to refrain from useless words◆ v.rifl.rec. to look at each other (one another); to gaze at each other (one another): si guardavano negli occhi, they looked each other in the eyes // non si guardano più!, (fig.) they cut each other dead!* * *[ɡwar'dare]1. vt1) (oggetto, paesaggio) to look at, (persona, cosa in movimento) to watchguarda chi c'è o chi si vede! — look who's here!
e guarda caso... — as if by coincidence...
2) (rapidamente) to glance at, (a lungo) to gaze atguardare di traverso — to scowl o frown at
guardare qc di buon/mal occhio — to look on o view sth favourably Brit o favorably Am /unfavourably Brit o unfavorably Am
3) (esaminare) to (have a) look at, checkguardare una parola sul dizionario — to look sth up o check a word in the dictionary
4) (custodire) to look after, take care of, (proteggere) to guardguardare a vista qn — (prigioniero) to keep a close watch on sb
1)2)guardare a — to mind, be careful about, pay attention toper il matrimonio di sua figlia non ha guardato a spese — he spared no expense when his daughter got married
3)guardare a — to faceguardare su — to give o look onto
4)guardare dalla finestra — to look out of the windowguarda un po' lì — (cerca) take a look over there
3. vr (guardarsi)1) (uso reciproco) to look at each other2) (in vetrina, specchio) to look at o.s.guardarsi allo specchio — to look at o.s. in the mirror
3)guardarsi da — (astenersi) to refrain from, (stare in guardia) to be wary of, beware of
PAROLA CHIAVE: guardare non si traduce mai con la parola inglese guardguardarsi dal fare qc — to take care o be careful not to do sth
* * *[gwar'dare] 1.verbo transitivoguardare qcn., qcs. — to look at sb., sth.
guardare qcs. dalla finestra — to look out of the window at sth.
guardare male qcn. — to frown at sb.
2) (osservare con attenzione) to watch, to look at [persona, scena]; to look at [quadro, diapositive, paesaggio]; to watch [film, televisione]; (fisso) to stare at; (a lungo) to gaze atguardare qcn. fare — to watch sb. doing
guardare qcn. negli occhi — to look sb. in the eye
3) (sorvegliare) to look after, to take* care of; (proteggere) [soldati, guardie] to keep* watch on [confine, edificio]4) (esaminare, considerare) to take* a (close) look at [statistiche, situazione]2.guarda Sara, non si lamenta mai — take Sara, she never complains
1) (dirigere lo sguardo) to lookguardare dalla finestra — to look out of o through the window
guardare al futuro con ottimismo — to look to o to view the future with optimism
2) (cercare) to look; (in libro, dizionario) to look up4) (badare) to mind, to look to; (fare attenzione)guardare su — [casa, stanza] to look onto, to overlook, to face (towards) [mare, strada]
3.guardare a — [ finestra] to face [ nord]
verbo pronominale guardarsi1) (se stesso)2) (reciprocamente) to look at each other, one another- rsi da — to beware of
4) (astenersi)mi guarderò bene dal farlo — I'll be careful o I'll take good care not to do it
••guarda, guarda! — well, well, well!
guarda,... — look here,...
••guarda caso, quel giorno il tempo era brutto — strangely enough, the weather that day was bad
Note:v. la nota della voce 1. vedere* * *guardare/gwar'dare/ [1]v. la nota della voce 1. vedere.1 (volgere lo sguardo su) guardare qcn., qcs. to look at sb., sth.; guardare qcs. dalla finestra to look out of the window at sth.; guarda chi arriva! look who's coming! guardare male qcn. to frown at sb.; guarda che disordine! look at this mess!2 (osservare con attenzione) to watch, to look at [persona, scena]; to look at [quadro, diapositive, paesaggio]; to watch [film, televisione]; (fisso) to stare at; (a lungo) to gaze at; guardare qcn. fare to watch sb. doing; cos'hai da guardare? what are you staring at? guardare qcn. negli occhi to look sb. in the eye3 (sorvegliare) to look after, to take* care of; (proteggere) [soldati, guardie] to keep* watch on [confine, edificio]4 (esaminare, considerare) to take* a (close) look at [statistiche, situazione]; guarda Sara, non si lamenta mai take Sara, she never complains; le ragazze non lo guardano girls take no notice of him5 (fare attenzione a) guarda dove metti i piedi look where you're walking(aus. avere)1 (dirigere lo sguardo) to look; guardare dalla finestra to look out of o through the window; guarda dietro di te look behind you; guardare al futuro con ottimismo to look to o to view the future with optimism; guardare al passato to look back; stare a guardare to look on2 (cercare) to look; (in libro, dizionario) to look up3 (considerare) tutti guardano a lui come a un eroe everyone looks on him as a hero5 (essere rivolto) guardare su [ casa, stanza] to look onto, to overlook, to face (towards) [ mare, strada]; guardare a [ finestra] to face [ nord]III guardarsi verbo pronominale1 (se stesso) - rsi allo specchio to look at oneself in the mirror; - rsi le mani to look at one's hands; guardare attorno to look around2 (reciprocamente) to look at each other, one another; - rsi dritto negli occhi to look into each other's eyes3 (stare in guardia) - rsi da to beware of4 (astenersi) me ne guardo bene! Heaven forbid! mi guarderò bene dal farlo I'll be careful o I'll take good care not to do itma guarda (un po')! fancy that! guarda, guarda! well, well, well! guarda,... look here,...; guarda caso, quel giorno il tempo era brutto strangely enough, the weather that day was bad. -
76 riprendere
riprendere v. (pres.ind. riprèndo; p.rem. riprési; p.p. ripréso) I. tr. 1. reprendre, prendre: riprese il cappello e se ne andò il prit son chapeau et s'en alla. 2. ( prendere ancora) reprendre. 3. ( prendere indietro) reprendre: se il regalo non ti piace me lo riprendo si le cadeau ne te plaît pas, je le reprends. 4. ( andare a prendere) reprendre, prendre, chercher: devo andare a riprendere mio figlio a scuola je dois aller chercher mon fils à l'école. 5. ( acchiappare) attraper, rattraper: riprendere la palla rattraper le ballon. 6. ( assumere di nuovo) reprendre, rengager, réembaucher: l'azienda riprese gli operai licenziati l'entreprise réembaucha les ouvriers licenciés. 7. ( raggiungere di nuovo) rattraper, rejoindre: il corridore è riuscito a riprendere il gruppo le coureur a réussi à rejoindre le peloton. 8. ( catturare nuovamente) reprendre, rattraper: la polizia ha ripreso l'evaso la police a repris l'évadé. 9. ( riconquistare) reprendre: riprendere una città reprendre une ville. 10. ( fig) ( riacquistare) reprendre, recouvrer, récupérer: riprendere vigore recouvrer des forces. 11. ( fig) (contrarre di nuovo: rif. ad affezioni fisiche) attraper de nouveau: riprendere l'influenza attraper de nouveau la grippe. 12. (utilizzare di nuovo: rif. a idee e sim.) reprendre. 13. ( ricominciare) reprendre, recommencer: riprendere un lavoro recommencer un travail; riprendere le trattative reprendre les pourparlers; riprendere la seduta reprendre la séance. 14. ( rimproverare) reprendre, réprimander: l'ha ripreso per la sua negligenza il l'a repris pour sa négligence. 15. ( Fot) prendre en photo: riprendere qcu. prendre qqn en photo, prendre une photo de qqn. 16. ( Cin) tourner, filmer: riprendere una scena tourner une scène. 17. ( Sart) ( restringere) reprendre. 18. (nel lavoro a maglia: rif. a punto) reprendre, relever: riprendere una maglia reprendre une maille. 19. ( Mus) reprendre. II. intr. (aus. avere) 1. ( ricominciare) reprendre, recommencer: lo spettacolo riprenderà fra dieci minuti le spectacle reprendra dans dix minutes. 2. ( ricominciare a parlare) reprendre. 3. ( ritornare) revenir (aus. être), recommencer: mi è ripreso il mal di testa mon mal de tête recommence. III. prnl. riprendersi 1. ( riaversi) se remettre, se reprendre, se redresser ( anche fig): riprendersi da una crisi se remettre d'une crise; dopo la morte della moglie non si è più ripreso il ne s'est jamais remis de la mort de sa femme; il mercato si è ripreso le marché a repris. 2. (riaversi: rif. a piante e fiori) reprendre intr. 3. ( correggersi) se reprendre. -
77 ALTRO
agg e m-A552 —— см. - D599— см. - M1312— см. - M1757cosa (или cose, roba) dell'altro mondo
— см. - M1758— gente dell'altro mondo
— см. - M1759— andar(sene) all'altro mondo (ш. partire per l'altro mondo)
— см. - M1760— essere più nell'altro mondo che in questo
— см. - M1761— mandare (или spacciare, spedire,tirare) all'altro mondo
— см. - M1762— см. - P56— см. - V706— andare nell'altra vita (тж. passare all'altra vita)
— см. - V707- A552a —-A553 —-A554 —-A555 —-A556 —senz’altro
— см. -A889— см. - C371— см. - C1838— см. - C2882— см. - G563— см. - M1437— см. - P1618— см. - P1906— см. - V386— см. -A559— см. - B971— см. - C697— см. - C2513per un conto.., per un altro...
— см. - C2514— см. - D601— см. - D758— см. - G555— см. - G556— см. - G831in un modo o nell'altro...
— см. - M1639— см. - M1724— см. - M1646— см. - S560— см. - M1569-A557 —— см. - D291-A558 —— см. - S104— см. -A1021— см. - P2225— см. - D520-A559 —[tutt'altro | ben altro]
— см. - V389— см. - C1729— см. - C724-A560 —avere altro [che fare | da grattarsi]
— см. - T96— см. - T517avere una gamba in un posto, una in un altro
— см. - G140— см. - C543non capire altro latino che...
— см. - L213— см. - M574— см. - C2892— см. - D168— см. - M1272dire un giorno pane, l'altro vino
— см. - G582non lasciare il poco per l'assai, che forse l'uno e l'altro perderai
— см. - P1925— см. - T270mangiare a modo suo, vestire a mo' degli altri
— см. - M1676— см. - M1113— см. - G1138— см. - P1154prendere il volo per altri lidi
— см. - V912prestarsi il sale l'un l'altro
— см. - S96— см. -A519— см. - C334— см. - P334— см. - S957vedere un bruscolo (или la festuca) nell'occhio degli altri e non sentire le travi (или non accorgersi della trave) nell'occhio proprio (или nel suo, nei propri)
— см. - T891non veder lume per altri occhi
— см. - L874— см. -A296altro cacio bisogna a tal lasagna
— см. - C40-A561 —altra cosa il dire, altra il fare; altro è dire, altro è fare
-A562 —altro è correre, altro è arrivare
-A563 —altro è parlar di [morte | morire], altro è morire
altro (è) la pratica, altro (è) la grammatica
— см. - P2222altri tempi, altre cure
— см. - T290-A564 —altro è tendere, altro è pigliare
— см. - B270-A565 —chi altri agghiaccia, se stesso infredda
-A566 —chi d'altri è sospettoso, è di sé mal mendoso
chi altri tribola, sé non posa
— см. - T929chi lo becca in un modo, chi in un altro
— см. - B383chi dà retta al cervello degli altri, butta via il suo
— см. - C1620chi due lepri caccia, l'una non piglia e l'altra lascia
— см. - L397chi per piacere a uno dispiace a un altro, perde cento per cento
— см. - P1469chi pon suo naso a consiglio, l'un dice bianco e l'altro vermiglio
— см. - N72chi ride del mal degli altri, ha il suo dietro l'uscio
— см. - M230-A568 —chi ruba per altri è impiccato [per | da] sé; chi ruba per altri è va alle forche per sé
chi sa, è padrone degli altri
— см. - P48chi scava (a fossa agli altri, vi cade dentro egli stesso
— см. - F1194chi spera in quello d'altri, perde il suo
— см. - S1361— см. - C1760— см. - C1827— см. - C1901— le bugie sono come ciliege che una tira l'altra
— см. - C1902— le disgrazie sono come (le) ciliege che una tira l'altra
— см. - D632colpita una guancia, si porge l'altra
— см. - G1139— см. - D368— см. - D370una disgrazia ne tira un'altra
— см. - D632-A569 —— см. - C2570— см. - M2220è sordo da un orecchio, e in quell'altro ci ha un pennecchio
— см. - S1099— см. - T712— см. - M1476un giorno si stenta, e quell'altro si digiuna
— см. - G600— см. - M248— см. - M250— см. - M326una mano lava l'altra (e tutt'e due lavano il viso или e tutt'e due grattano il fil delle reni)
— см. - M705morto un papa, se ne fa un altro
— см. - P357-A570 —— см. - P610quando salta una capra, saltano tutte le altre
— см. - C883quel che non fa a uno, fa a un altro
— см. - F208con quella misura che misuri gli altri, misureranno te
— см. - M1594il sapere ha un piede in terra, e l'altro in mare
— см. - S234se uno dice pera, e quell'altro dice pera e mela
— см. - P1280uno dice pari, l'altro caffo
— см. - P446una ne pensa il ghiotto, un'altra il taverniere
— см. - G407uno semina e un altro raccoglie
— см. - U108— см. - R21— см. - V624-A571 —-A572 —— см. -A384 -
78 MEDICINA
-
79 SEMINARE
v— см. -A1011— см. - B1366— см. - F1235— см. - M1977— см. - S6chi mal semina, mal raccoglie
— см. - M227chi ha paura di passere, non semini panico
— см. - P742— см. -A1377chi parla semina, e chi tace raccoglie
— см. - P460chi semina vento, raccoglie tempesta
— см. - V278chi teme le passere, non semini biade
— см. - P742uno semina e un altro raccoglie
— см. - U108 -
80 TROVARE
v— см. -A196— см. -A197— см. -A598— см. -A961— см. -A1056— см. -A906trovare il bandolo della matassa
— см. - B215non trovare (il) basto che entri
— см. - B328— см. - V567— см. - G149— см. - B632— см. - B724— см. - B1000— см. -A106trovarsi in un brutto frangente
— см. - F1216— см. - B1326— см. - B1350— см. - L892— см. - C293non trovarsi capo a (или da) (+ inf.)
— см. - C807— см. - C1188— см. -A106— см. - L892trovarsi a cavallo per...
— см. - C1350— см. - C1504— см. - C2055— см. - C2132— см. - C2707— см. - D117trovare il diavolo nel piatto (или nel fiasco, nel cati ю)
— см. - D350— см. - D406— см. - D510— см. - D584— см. - D619— см. - D842— см. -A130— см. - E15— см. - F100— см. - F274— см. - F276— см. - F447trovare fiato di (или da) (+ inf.)
— см. - F578trovare de' fichi fiori per qd
— см. - F635— см. - F786— см. - F801— см. - F802— см. - G318— см. - G1039— см. - G1134— см. - C1365— см. - L203— см. - L499trovare la lucertola a due code
— см. - L838— см. - L879— см. - L985— см. -A106— см. - C1352— см. - G149— см. - P690— см. - M410— см. - M761trovarsi ai margini delia vita
— см. - M831— см. - M1021— см. - M1483trovare (il) modo di...
— см. - M1668— см. - M2177trovare il nodello (или il nodo, i nodi) nel giunco
— см. - G756— см. - N468— см. - L985 b)— см. - P315— см. - P435 b)— см. - P1101— см. - P1395— см. - P1579— см. - P1667— см. - P2113trovarsi alle prese con...
— см. - P2251— см. - P2332— см. - E50— см. - E191— см. - Q12— см. - Q41— см. - Q64— см. - S1317— см. - S1890— см. - S1323— см. - S1934— см. -A1261— см. - T459— см. - T460— см. - P2114— см. - C2156— см. - U181— см. - U234— см. - V199— см. - V409non trovare la via a...
— см. - V511trovare la via del cuore di qd
— см. - V512— см. - V459andare a trovare i nostri nonni
— см. - N448— см. -A191— см. - T963volere trovare Maria per Ravenna
— см. - M833 a)abbi pur fiorini, che troverai cugini
— см. - F921— см. -A673— см. - B494chi cambia la vecchia per la nuova, peggio trova
— см. - V90— см. - C1532chi si contenta al poco, trova pasto in ogni loco
— см. - P860chi ha a rompere il colio, trova la scala al buio
— см. - C2133chi s'impaccia col vento, si trova colle mani piene d'aria
— см. - V277chi lascia la via vecchia per la nuova, spesse volte ingannato si trova
— см. - V517chi moglie non ha, moglie si trova
— см. - M1686chi più boschi cerca, più lupi trova
— см. - B1051chi tiene il piede in due staffe, spesso si trova fuori
— см. - P1722(è) meglio aspettare l'arrosto, che trovare il diavolo nel catino
— см. -A1150fatta la legge, trovato l'inganno (или trovata la malizia)
— см. - L319ha trovato il fiore al suo naso
— см. - F918— см. - N76— см. - T764— см. - T307malanno e donna senza ragione, si trovano in ogni luogo e d'ogni stagione
— см. - M156i morti non si movono, e i vivi si trovano
— см. - M2019non trova un cane che ci abbai
— см. - C502— см. - U238non trova terreno che lo regga
— см. - T462ogni difforme trova.il suo conforme
— см. - D414paese che vai, usanza che trovi
— см. - P66la predica fa come la nebbia, lascia il tempo che trova
— см. - P2230quando si ha a rompere il collo, si trova la scala
— см. - C2133quando Panbianco non vuol lavorare, trova la scusa che non ha farina
— см. - P197se non è vero, è ben trovato
— см. - V381se ti trovi dal bisogno stretto, prima che da altri vai dal poveretto
— см. - B784se viene la morte, non lo trova
— см. - M1989tardi s'avvede il ratto (или il topo), quando si trova in bocca al gatto
— см. - T86— см. - M1689
См. также в других словарях:
Mal de morte não tem jeito e o que não é, se cura com água de pote — Mal de morte não tem jeito e o que não é, se cura com água de pote. (MG) … Provérbios Brasileiras
MAL — Le propre du mal tient en ceci qu’il ne peut être nommé, pensé, vécu qu’en relation avec une certaine idée du bien. Qu’il n’y ait pas de bien en soi, que ce que les hommes appellent le bien soit relatif aux situations et aux cultures, et le mal… … Encyclopédie Universelle
Mal Vu Mal Dit — est un récit en français de Samuel Beckett publié en 1981 aux éditions de Minuit. Il relève de sa dernière période, marquée par des œuvres minimales, courtes et denses. Sommaire 1 Introduction à la lecture 1.1 Le principe d écriture … Wikipédia en Français
Mal vu mal dit — est un récit en français de Samuel Beckett publié en 1981 aux éditions de Minuit. Il relève de sa dernière période, marquée par des œuvres minimales, courtes et denses. Sommaire 1 Introduction à la lecture 1.1 Le principe d écriture … Wikipédia en Français
morte — ● mort, morte nom (de mort) Être humain qui a cessé de vivre : Cet accident a fait trois morts. Dépouille mortelle d un être humain : Incinérer un mort. Littéraire. Esprit d une personne morte : Le royaume des morts. Jeux Au bridge, celui des… … Encyclopédie Universelle
Mal du siècle — Grands thèmes romantiques Cet article spécialisé liste les grands thèmes romantiques en Art et littérature. Voir sur Wikisource … Wikipédia en Français
Morte a Venezia — Mort à Venise Pour les articles homonymes, voir La Mort à Venise. Mort à Venise (Death in Venice selon sa langue de tournage, Morte a Venezia selon sa langue de production) est un film franco italien réalisé par Luchino Visconti, sorti sur les… … Wikipédia en Français
Morte — Mort Cet article concerne le sens commun du mot « mort » (fin de la vie). Pour les autres significations, voir Mort (homonymie). La Faucheuse, une allégorie de l … Wikipédia en Français
Morte a Venezia — Filmdaten Deutscher Titel: Tod in Venedig Originaltitel: Death in Venice / Morte a Venezia Produktionsland: Italien Erscheinungsjahr: 1971 Länge: 130 Minuten Originalsprache: Englisch … Deutsch Wikipedia
NATURE MORTE — Quelle expression moins appropriée, pour désigner la représentation d’objets usuels, de denrées alimentaires, d’animaux ou de fleurs, toutes choses qui ont à voir avec les sens, le plaisir, bref la vie même, que celle de «nature morte» forgée,… … Encyclopédie Universelle
Zone morte — Privés d oxygène, des organismes meurent, et leur décomposition amplifie le déficit en O2. Ici un fond marin en mer Baltique occidentale. Une zone morte est une zone hypoxique (déficitaire en oxygène dissous) située dans un environnement… … Wikipédia en Français