-
81 (to) loosen
(to) loosen /ˈlu:sn/A v. t.1 allentare; slacciare; slegare; snodare; sciogliere; liberare: We loosened the nut, abbiamo allentato il bullone; to loosen sb. 's tongue, sciogliere (o snodare) la lingua a q.5 (naut.) allascare; lascareB v. i.1 allentarsi; slacciarsi; slegarsi; sciogliersi; liberarsi: The bolt has loosened, la chiavarda s'è allentata● to loosen up, rilassarsi, calmarsi; (med., sport) sciogliere i muscoli; (fam. USA) cominciare a parlare, aprire bocca; sganciare soldi: We were loosening up before the race, stavamo sciogliendo i muscoli prima della corsa □ a medicine that loosens the bowels, una medicina che fa andare di corpo. -
82 ♦ wool
♦ wool /wʊl/A n. [u]1 (ind. tess.) lana; vello ( delle pecore, capre, ecc.): pure wool, pura lana; long-stapled wool, lana a fibra lunga; We get wool from Australia, importiamo lana dall'Australia; Wool keeps you warmer than cotton, la lana tiene più caldo del cotone4 (bot.) lanugine; lana; peloB a. attr.● wool carder, cardatrice □ wool carding, cardatura della lana □ (tecn.) wool clip, produzione annuale di lana ( di un allevamento di pecore) □ wool cloth, panno di lana □ wool combing, pettinatura della lana □ wool-dyed = dyed in the wool ► sotto □ (fin.) the wool exchange, la Borsa della lana □ wool fat, grasso di lana; lanolina □ (arc.) wool fell, vello di pecora; pelle di pecora con la lana attaccata □ wool grease = wool fat ► sopra □ wool hall, mercato della lana □ wool merchant, commerciante di lana □ wool shop, negozio della lana □ wool stapler, cernitore della lana; ( anche) chi vende lana grezza □ the wool trade, il commercio della lana; l'industria laniera □ wool waste, cascami di lana □ (fig.) against the wool, contropelo □ carding wool (o short wool), lana da carda; lana corta □ combing wool (o long wool), lana da pettine; lana lunga □ dyed in the wool, ( di fibre tessili) tinto prima della filatura; (fig.) connaturato, inveterato, radicato; ( di sportivo e sim.) fanatico, appassionato; ( di politico, ecc.) dalla testa ai piedi, tutto d'un pezzo; ( di uno scapolo, ecc.) impenitente □ (fig.) to go for wool and come home shorn, andare per suonare ed essere suonati; tornare con le pive nel sacco □ (fam.) to keep one's wool on, restare calmo; non arrabbiarsi □ (fig.) to pull the wool over sb. 's eyes, gettar fumo negli occhi a q.; ingannare q. -
83 count ****
I [kaʊnt]1. n1) conteggio, (of votes at election) spoglioto be out for the count Boxing — essere fuori combattimento, fam essere K.O.
2) Law2. vt1) (gen) contare, (one's change etc) controllaredon't count your chickens before they're hatched — non vendere la pelle dell'orso prima di averlo ucciso, non dir quattro se non l'hai nel sacco
to count the cost of — calcolare il costo di, fig valutare il prezzo di
2) (include) contareto count sb among — annoverare qn traI count it an honour (to do/that) — mi ritengo onorato (a fare/che + sub)
3. vi1) contarecounting from today — a partire da oggi, oggi compreso
2) (be considered, be valid) valere, contareit counts for very little — non conta molto, non ha molta importanza
•- count in- count on- count upII [kaunt] n(nobleman) conte m -
84 next *****
[nɛkst]1. adj1) (immediately adjoining: house, street, room) vicino (-a), accanto inv, (immediately following: bus stop, turning: in future) prossimo (-a), (in past) successivo (-a), (subito) dopo"turn to the next page" — "vedi pagina seguente"
next year — l'anno prossimo or venturo
the next month — il mese dopo or successivo
(the) next time you come — quando vieni la prossima volta, la prossima volta che vieni
the next day — il giorno dopo, l'indomani
the next morning — l'indomani mattina, la mattina dopo or seguente
2. adv1) (in time) dopo, poifirst he opened his letters and next he read the paper — prima ha aperto la corrispondenza e dopo or poi ha letto il giornale
when you next see him — quando lo vedi la prossima volta, la prossima volta che lo vedi
when next I saw him — quando l'ho visto la volta dopo or una seconda volta
what next? — e poi?, (expressing surprise etc) e che altro mai?
the next best thing would be... — la migliore alternativa sarebbe...
2)we got it for next to nothing — non ci è costato quasi niente, l'abbiamo comprato per una sciocchezza
3. prepI don't like wearing synthetics next to the skin — non mi piacciono le fibre sintetiche a contatto della pelle
4. n -
85 cuoio
sm ['kwɔjo] cuoio (-oi)1) (pelle di animale) leather, (prima della concia) hidein o di cuoio — leather attr
2) Anat3)cuoia sfpl; tirare le cuoia fam — to kick the bucket
-
86 contego
I.In gen.A.Lit., aliquem or aliquid aliquā re:B.coria centonibus,
Caes. B. C. 2, 10; so,locum linteis,
Liv. 10, 38, 5: capita scutis, Auct. B. Afr. 47 fin.; cf.:caput glauco amictu,
Verg. A. 12, 885:se corbe,
Cic. Sest. 38, 82:spoliis contectum juvenis corpus,
Liv. 8, 7, 22; cf.:pelle contectus,
Suet. Ner. 29:corpus ejus (tumulus),
Cic. Arch. 10, 24; cf.thus of burying: eos uno tumulo,
Liv. 26, 25, 13; Curt. 7, 9, 21; Val. Fl. 5, 58:humo,
Ov. H. 16, 274:corpus Galbae humili sepulturā,
Tac. H. 1, 49:in privatis ejus hortis, omnia nebulā,
Liv. 40, 22, 4; Suet. Ner. 31.—Rarely with in and abl.:in aliquo ramorum contexu contegi,
Tac. G. 46; cf. id. H. 1, 49 supra.—Trop.:II.quidam servili habitu, alii fide clientium contecti,
covered, protected, Tac. H. 3, 73.—In partic.A.With the access. idea of preservation (cf. condo), to preserve, keep:B.cum arma omnia reposita contectaque essent,
Caes. B. C. 2, 14.—More freq.,With the access. idea of concealment, to conceal by covering, to cover, hide, conceal.1.Of corporeal objects:2.eas partes corporis contexit atque abdidit, etc.,
Cic. Off. 1, 35, 126.—Of abstr. objects:factam injuriam illi miserae,
Ter. Hec. 3, 3, 41:libidines fronte et supercilio, non pudore et temperantiā,
Cic. Prov. Cons. 4, 8:aperire et recludere contecta victricium partium vulnera,
Tac. H. 2, 77:contegendis quae prima aetas et summa fortuna expeterent,
id. A. 13, 13; Cod. Th. 7, 4, 21. -
87 gero
1.gĕro, gessi, gestum ( Part. gen. plur. sync. gerentum, Plaut. Truc. 2, 1, 13; imper. ger, like dic, duc, fac, fer, Cat. 27, 2), 3, v. a. [root gas-, to come, go; Zend, jah, jahaiti, come; gero (for geso), in caus. sense, to cause to come; cf. Gr. bastazô, from bastos = gestus], to bear about with one, to bear, carry, to wear, have (in the lit. signif. mostly poet., not in Cic., Cæs., Sall., or Quint.; but instead of it ferre, portare, vehere, sustinere, etc.; but in the trop. signif. freq. and class.).I.Lit.A.In gen.:b.(vestem ferinam) qui gessit primus,
Lucr. 5, 1420; so,vestem,
Ov. M. 11, 276 (with induere vestes), Nep. Dat. 3; cf.:coronam Olympiacam capite,
Suet. Ner. 25:ornamenta,
id. Caes. 84:angues immixtos crinibus,
Ov. M. 4, 792:clipeum (laeva),
id. ib. 4, 782; cf.:galeam venatoriam in capite, clavam dextra manu, copulam sinistra,
Nep. Dat. 3:ramum, jaculum,
Ov. M. 12, 442:spicea serta,
id. ib. 2, 28:vincla,
id. ib. 4, 681:venabula corpore fixa,
id. ib. 9, 206; cf.:tela (in pectore fixus),
id. ib. 6, 228:Vulcanum (i. e. ignem) in cornu conclusum,
Plaut. Am. 1, 1, 185:spolia ducis hostium caesi suspensa fabricato ad id apte ferculo gerens,
Liv. 1, 10, 5; cf.:Horatius trigemina spolia prae se gerens,
id. 1, 26, 2:onera,
Varr. L. L. 6, § 77 Müll.: uterum or partum gerere, to be pregnant, be with young; so, gerere partum, Plin. 8, 47, 72, § 187:uterum,
id. 8, 40, 62, § 151:centum fronte oculos centum cervice gerebat Argus,
Ov. Am. 3, 4, 19:lumen unum media fronte,
id. M. 13, 773:cornua fronte,
id. ib. 15, 596:virginis os habitumque gerens et virginis arma,
Verg. A. 1, 315:virginis ora,
Ov. M. 5, 553; cf.:quae modo bracchia gessit, Crura gerit,
id. ib. 5, 455 sq.:Coae cornua matres Gesserunt tum,
i. e. were turned into cows, id. ib. 7, 364:principio (morbi) caput incensum fervore gerebant,
Lucr. 6, 1145:qui umbrata gerunt civili tempora quercu,
Verg. A. 6, 772:tempora tecta pelle lupi,
Ov. M. 12, 380:(Hector) squalentem barbam et concretos sanguine crines Vulneraque illa gerens, quae, etc.,
Verg. A. 2, 278:capella gerat distentius uber,
Hor. S. 1, 1, 110.—Of inanimate things:B.semina rerum permixta gerit tellus discretaque tradit,
Lucr. 6, 790; cf.:(terram) multosque lacus multasque lacunas In gremio gerere et rupes deruptaque saxa,
id. ib. 6, 539; Enn. ap. Non. 66, 26 (Sat. 23, p. 157 Vahl.); and:quos Oceano propior gerit India lucos,
Verg. G. 2, 122:speciem ac formam similem gerit ejus imago,
Lucr. 4, 52.—In partic. (very rare).1.With respect to the term. ad quem, to bear, carry, bring to a place:2.(feminae puerique) saxa in muros munientibus gerunt,
Liv. 28, 19, 13:neque eam voraginem conjectu terrae, cum pro se quisque gereret, expleri potuisse,
id. 7, 6, 2; cf. id. 37, 5, 1. — Absol.:si non habebis unde irriges, gerito inditoque leniter,
Cato, R. R. 151, 4; Liv. 7, 6, 2 Drak.—Prov.:non pluris refert, quam si imbrem in cribrum geras,
Plaut. Ps. 1, 1, 100.—With the accessory idea of production, to bear, bring forth, produce:II.quae (terra) quod gerit fruges, Ceres (appellata est),
Varr. L. L. 5, § 64 Müll.; cf. Tib. 2, 4, 56:violam nullo terra serente gerit,
Ov. Tr. 3, 12, 6:arbores (Oete),
id. M. 9, 230:malos (platani),
Verg. G. 2, 70: frondes (silva), Ov. M. 11, 615:terra viros urbesque gerit silvasque ferasque Fluminaque et Nymphas et cetera numina ruris,
Ov. M. 2, 16.Trop.A.In gen., to bear, have, entertain, cherish: vos etenim juvenes animum geritis muliebrem, illa virago viri, Poët. ap. Cic. Off. 1, 18, 61; cf.:B.fortem animum gerere,
Sall. J. 107, 1:parem animum,
id. ib. 54, 1 Kritz.:animum invictum advorsum divitias,
id. ib. 43, 5:animum super fortunam,
id. ib. 64, 2:mixtum gaudio ac metu animum,
Liv. 32, 11, 5; cf. also Verg. A. 9, 311; and v. infra B. 3.: aeque inimicitiam atque amicitiam in frontem promptam gero, Enn. ap. Gell. 19, 8, 6 (Trag. v. 8 Vahl.):personam,
to support a character, play a part, Cic. Off. 1, 32, 115; cf.:est igitur proprium munus magistratus, intelligere, se gerere personam civitatis debereque ejus dignitatem et decus sustinere,
id. ib. 1, 34, 132; Aug. Doctr. Christ. 4, 29 init.;id. Civ. Dei, 1, 21 al.: mores, quos ante gerebant, Nunc quoque habent,
Ov. M. 7, 655:et nos aliquod nomenque decusque Gessimus,
Verg. A. 2, 89:seu tu querelas sive geris jocos Seu rixam et insanos amores Seu facilem, pia testa (i. e. amphora), somnum,
Hor. C. 3, 21, 2:in dextris vestris jam libertatem, opem... geritis,
Curt. 4, 14 fin.:plumbeas iras,
Plaut. Poen. 3, 6, 18:iras,
Ter. Hec. 3, 1, 30: M. Catonem illum Sapientem cum multis graves inimicitias gessisse accepimus propter Hispanorum injurias, Cic. Div. ap. Caecil. 20, 66:veteres inimicitias cum Caesare,
Caes. B. C. 1, 3, 4:muliebres inimicitias cum aliqua,
Cic. Cael. 14, 32:inimicitias hominum more,
id. Deiot. 11, 30: simultatem cum aliquo pro re publica, Anton. ap. Cic. Att. 14, 13, A, 3; cf. Suet. Vesp. 6; and Verg. A. 12, 48:de amicitia gerenda praeclarissime scripti libri,
Cic. Fam. 3, 8, 5:amicitiam,
Nep. Dat. 10 fin.:praecipuum in Romanos gerebant odium,
Liv. 28, 22, 2:cum fortuna mutabilem gerentes fidem,
id. 8, 24, 6:utrique imperii cupiditatem insatiabilem gerebant,
Just. 17, 1 fin. —Absol.:ad ea rex, aliter atque animo gerebat, placide respondit,
Sall. J. 72, 1.—In partic.1.Gerere se aliquo modo, to bear, deport, behave, or conduct one's self, to act in any manner:b.in maximis rebus quonam modo gererem me adversus Caesarem, usus tuo consilio sum,
Cic. Fam. 11, 27, 5; cf. id. Off. 1, 28, 98:ut, quanto superiores sumus, tanto nos geramus summissius,
id. ib. 1, 26, 90; so,se liberius (servi),
id. Rep. 1, 43:se inconsultius,
Liv. 41, 10, 5:se valde honeste,
Cic. Att. 6, 1, 13:se perdite,
id. ib. 9, 2, A, 2:se turpissime (illa pars animi),
id. Tusc. 2, 21, 48:se turpiter in legatione,
Plin. Ep. 2, 12, 4:sic in provincia nos gerimus, quod ad abstinentiam attinet, ut, etc.,
Cic. Att. 5, 17, 2:sic me in hoc magistratu geram, ut, etc.,
id. Agr. 1, 8, 26; cf.:nunc ita nos gerimus, ut, etc.,
id. ib. 2, 22, 3:uti sese victus gereret, exploratum misit,
Sall. J. 54, 2:se medium gerere,
to remain neutral, Liv. 2, 27, 3.—In a like sense also post-class.: gerere aliquem, to behave or conduct one's self as any one (like agere aliquem):c.nec heredem regni sed regem gerebat,
Just. 32, 3, 1; Plin. Pan. 44, 2:tu civem patremque geras,
Claud. IV. Cons. Hon. 293:aedilem,
App. M. 1, p. 113:captivum,
Sen. Troad. 714.—Gerere se et aliquem, to treat one's self and another in any manner:d.interim Romae gaudium ingens ortum cognitis Metelli rebus, ut seque et exercitum more majorum gereret,
Sall. J. 55, 1:meque vosque in omnibus rebus juxta geram,
id. ib. 85, 47.—Pro aliquo se gerere, to assume to be:2.querentes, quosdam non sui generis pro colonis se gerere,
Liv. 32, 2, 6:eum, qui sit census, ita se jam tum gessisse pro cive,
Cic. Arch. 5, 11 dub.—Gerere prae se aliquid (for the usual prae se ferre), to show, exhibit, manifest:3.affectionis ratio perspicuam solet prae se gerere conjecturam, ut amor, iracundia, molestia, etc.,
Cic. Inv. 2, 9, 30; cf.:prae se quandam gerere utilitatem,
id. ib. 2, 52, 157: animum altum et erectum prae se gerebat, Auct. B. Afr. 10 fin.; Aug. de Lib. Arbit. 3, 21, 61 al.;so gerere alone: ita tum mos erat, in adversis voltum secundae fortunae gerere, moderari animo in secundis,
to assume, Liv. 42, 63, 11.—With the accessory idea of activity or exertion, to sustain the charge of any undertaking or business, to administer, manage, regulate, rule, govern, conduct, carry on, wage, transact, accomplish, perform (cf.: facio, ago).—In pass. also in gen., to happen, take place, be done (hence, res gesta, a deed, and res gestae, events, occurrences, acts, exploits; v. the foll.): tertium gradum agendi esse dicunt, ubi quid faciant;4.in eo propter similitudinem agendi et faciundi et gerundi quidam error his, qui putant esse unum. Potest enim aliquid facere et non agere, ut poëta facit fabulam et non agit: contra actor agit et non facit.... Contra imperator quod dicitur res gerere, in eo neque facit neque agit, sed gerit, id est sustinet, translatum ab his qui onera gerunt, quod hi sustinent,
Varr. L. L. 6, § 77 Müll.:omnia nostra, quoad eris Romae, ita gerito, regito, gubernato, ut nihil a me exspectes,
Cic. Att. 16, 2, 2:gerere et administrare rem publicam,
id. Fin. 3, 20, 68; cf. id. Rep. 2, 1 and 12:rem publicam,
id. ib. 1, 7; 1, 8; id. Fam. 2, 7, 3 et saep.:magistratum,
id. Sest. 37, 79; cf.potestatem,
id. Verr. 2, 2, 55, § 138:consulatum,
id. Agr. 1, 8, 25; id. Sest. 16, 37:duumviratum,
id. ib. 8, 19:tutelam alicujus,
Dig. 23, 2, 68; 27, 1, 22 al.: multi suam rem bene gessere et publicam patria procul, Enn. ap. Cic. Fam. 7, 6, 1 (Trag. v. 295 Vahl.); so,rem, of private affairs,
Plaut. Pers. 4, 3, 34; Cic. de Sen. 7, 22 al.:aliquid per aes et libram gerere,
to transact by coin and balance, Gai. Inst. 3, 173; cf. Weissenb. ad Liv. 6, 14.—Of war: etsi res bene gesta est, Enn. ap. Cic. de Or. 3, 42, 168 (Ann. v. 512 Vahl.): vi geritur res, id. ap. Gell. 20, 10 (Ann. v. 272 ib.); cf.:gladiis geri res coepta est,
Liv. 28, 2, 6:ubi res ferro geratur,
id. 10, 39, 12: qui rem cum Achivis gesserunt statim, Enn. ap. Non. 393, 14 (Trag. v. 39 Vahl.); cf. Plaut. Am. 1, 1, 84:Alexander... passurus gestis aequanda pericula rebus,
exploits, Juv. 14, 314:miranda quidem, sed nuper gesta referemus,
id. 15, 28.—Of public affairs, affairs of government:magnae res temporibus illis a fortissimis viris summo imperio praeditis, dictatoribus atque consulibus, belli domique gerebantur,
Cic. Rep. 2, 32 fin.; 2, 24:a rebus gerendis senectus abstrahit,
id. de Sen. 6, 15; cf. § 17: quid quod homines infima fortuna, nulla spe rerum gerendarum ( public business), opifices denique, delectantur historia? maximeque eos videre possumus res gestas ( public events or occurrences) audire et legere velle, qui a spe gerendi absunt, confecti senectute, id. Fin. 5, 19, 52:sin per se populus interfecit aut ejecit tyrannum, est moderatior, quoad sentit et sapit et sua re gesta laetatur,
their deed, id. Rep. 1, 42:ut pleraque senatus auctoritate gererentur,
id. ib. 2, 32; cf. id. ib. 1, 27:haec dum Romae geruntur,
id. Quint. 6, 28:ut iis, qui audiunt, tum geri illa fierique videantur,
id. de Or. 2, 59, 241:susceptum negotium,
id. Fam. 13, 5, 1; cf.:si ipse negotium meum gererem, nihil gererem, nisi consilio tuo,
id. Att. 13, 3, 1:negotium bene, male, etc.,
id. Rosc. Com. 11, 32; id. Cat. 2, 10, 21; Caes. B. G. 3, 18, 5 et saep.; cf.:quid negotii geritur?
Cic. Quint. 13, 42: annos multos bellum gerentes summum summā industriā, Enn. ap. Non. 402, 3 (Trag. v. 104 Vahl.); cf.:bello illo maximo, quod Athenienses et Lacedaemonii summa inter se contentione gesserunt,
Cic. Rep. 1, 16; so,bella,
id. ib. 5, 2: pacem an bellum gerens, v. Andrews and Stoddard's Gram. § 323, 1 (2); Sall. J. 46 fin.:bella multa felicissime,
Cic. Rep. 2, 9:bellum cum aliquo,
id. Sest. 2, 4; id. Div. 1, 46, 103; Caes. B. G. 1, 1, 4 et saep.:bello gesto,
Liv. 5, 43, 1: mea mater de ea re gessit morem morigerae mihi, performed my will, i. e. complied with my wishes, gratified, humored me, Plaut. Cist. 1, 1, 87; cf.:geram tibi morem et ea quae vis, ut potero, explicabo,
Cic. Tusc. 1, 9, 17: morem alicui (in aliqua re), Enn. ap. Non. 342, 24 (Trag. v. 241 Vahl.):sine me in hac re gerere mihi morem,
Ter. Heaut. 5, 1, 74; Plaut. Capt. 2, 3, 44; id. Men. 5, 2, 37; id. Mil. 2, 1, 58; Cic. Rep. 3, 5; id. N. D. 2, 1, 3; Ov. Am. 2, 2, 13 et saep.; also without dat., Plaut. Most. 3, 2, 36; Ter. Ad. 3, 3, 77.— Pass.:ut utrique a me mos gestus esse videatur,
Cic. Att. 2, 16, 3; Plaut. Most. 1, 3, 69; Ter. Eun. 1, 2, 108; id. Ad. 2, 2, 6; Nep. Them. 7, 3 al.—With a play upon this meaning and that in II. A.: magna, inquit, [p. 813] bella gessi:magnis imperiis et provinciis praefui. Gere igitur animum laude dignum,
Cic. Par. 5, 2, 37.— Absol.:cum superiores alii fuissent in disputationibus perpoliti, quorum res gestae nullae invenirentur, alii in gerendo probabiles, in disserendo rudes,
Cic. Rep. 1, 8; cf.the passage,
id. Fin. 5, 19, 52 supra:Armeniam deinde ingressus prima parte introitus prospere gessit,
Vell. 2, 102, 2 (where others unnecessarily insert rem), Liv. 25, 22, 1; cf.also: sive caesi ab Romanis forent Bastarnae... sive prospere gessissent,
id. 40, 58 fin.:cum Persis et Philippus qui cogitavit, et Alexander, qui gessit, hanc bellandi causam inferebat, etc.,
Cic. Rep. 3, 9.—Of time, to pass, spend (mostly post-Aug.; not in Cic.): ut (Tullia) cum aliquo adolescente primario conjuncta aetatem gereret, Sulp. ap. Cic. Fam. 4, 5, 3; cf.:2.pubertatis ac primae adolescentiae tempus,
Suet. Dom. 1:vitam,
Petr. 63; Val. Fl. 6, 695:annum gerens aetatis sexagesimum et nonum,
Suet. Vesp. 24.—Hence, gĕrens, entis, P. a. (acc. to II. B. 3.), managing, conducting, etc.; with gen.:rei male gerentes,
Plaut. Truc. 1, 2, 43:sui negotii bene gerens,
Cic. Quint. 19, 62.gĕro, ōnis, m. [1. gero], a carrier; connected per hyphen with foras:ite, ite hac, simul eri damnigeruli, foras gerones, Bonorum hamaxagogae,
that carry off, ravishers, Plaut. Truc. 2, 7, 1. -
88 refero
rĕ-fĕro, rettŭli (also written retuli), rĕlātum (rēlātum or rellatum, Lucr. 2, 1001), rĕferre, v. a. irr., to bear, carry, bring, draw, or give back (very freq. and class.; cf.: reduco, reporto, retraho).I.Lit.A.Ingen.: zonas, quas plenas argenti extuli, eas ex provinciā inanes rettuli, C. Gracchus ap. Gell. 15, 12 fin.:b.arma,
Plaut. Ep. 2, 2, 25:vasa domum,
id. Poen. 4, 2, 25; cf.:pallam domum,
id. Men. 5, 7, 59; 4, 2, 97; 98; cf.:anulum ad me,
id. Cas. 2, 1, 1;and simply pallam, spinther,
id. Men. 3, 3, 16; 5, 1, 5; 5, 2, 56:secum aurum,
id. Aul. 4, 5, 4:exta,
id. Poen. 2, 44:uvidum rete sine squamoso pecu,
id. Rud. 4, 3, 5:aestus aliquem in portum refert,
id. As. 1, 3, 6:Auster me ad tribulos tuos Rhegium rettulit,
Cic. Fam. 12, 25, 3: ut naves eodem, unde erant profectae, reterrentur, Caes. B. G. 4, 28:me referunt pedes in Tusculanum,
Cic. Att. 15, 16, B; cf.:aliquem lecticae impositum domum,
Suet. Caes. 82; and:in Palatium,
id. Vit. 16: intro referre pedem, to turn one ' s feet back, to return, Plaut. Merc. 5, 4, 50; cf.:incertus tuum cave ad me rettuleris pedem,
id. Ep. 3, 4, 3:caelo rettulit illa pedem,
Ov. H. 16, 88; 15, 186:fertque refertque pedes,
id. F. 6, 334 (for a different use of the phrase, v. infra B. 2.):in decimum vestigia rettulit annum (victoria),
Verg. A. 11, 290:in convivia gressum,
Sil. 11, 355:in thalamos cursum,
id. 8, 89:ad nomen caput ille refert,
turns his head, looks back, Ov. M. 3, 245:suumque Rettulit os in se,
drew back, concealed, id. ib. 2, 303:ad Tuneta rursum castra refert,
Liv. 30, 16:corpus in monumentum,
Petr. 113:relatis Lacedaemona (ossibus),
Just. 3, 3, 12:gemmam non ad os, sed ad genas,
Ov. Tr. 5, 4, 5: digitos ad os referre, to draw back (v. digitus), Quint. 11, 3, 103:digitos ad frontem saepe,
Ov. M. 15, 567:manum ad capulum,
Tac. A. 15, 58 fin.:rursus enses vaginae,
Sil. 7, 508:pecunias monumentaque, in templum,
Caes. B. C. 2, 21:caput ejus in castra,
id. B. G. 5, 58:vulneratos in locum tutum,
id. B. C. 2, 41:cornua (urorum) in publicum,
id. B. G. 6, 28:frumentum omne ad se referri jubet,
id. ib. 7, 71:signa militaria, scutum, litteras ad Caesarem,
id. ib. 7, 88; id. B. C. 3, 53; 3, 99; id. B. G. 1, 29; 5, 49:Caesaris capite relato,
id. B. C. 3, 19 fin. —Esp.: referre se, to go back, return:c.Romam se rettulit,
Cic. Fl. 21, 50:sese in castra,
Caes. B. C. 1, 72 fin.:se huc,
id. ib. 2, 8, 2:domum me Ad porri catinum,
Hor. S. 1, 6, 115:sese ab Argis (Juno),
Verg. A. 7, 286:se ab aestu,
Ov. M. 14, 52; cf.:se de Britannis ovans,
Tac. A. 13, 32:causam Cleanthes offert, cur se sol referat,
Cic. N. D. 3, 14, 37.—Pass. in mid. sense, to return, arrive:d.sin reiciemur, tamen eodem paulo tardius referamur necesse est,
Cic. Tusc. 1, 49, 119:classem relatam,
Verg. A. 1, 390:nunc Itali in tergum versis referuntur habenis,
Sil. 4, 317; 7, 623.—To withdraw, remove:B.fines benignitatis introrsus referre,
to narrow, Sen. Ben. 1, 14, 5:Seleucia ab mari relata,
remote, Plin. 5, 27, 22, § 93. —In partic.1.To give back something due; to give up, return, restore, pay back, repay (= reddere):2.scyphos, quos utendos dedi Philodamo, rettuleritne?
Plaut. As. 2, 4, 34; cf. id. Aul. 4, 10, 29; 37; 38;and, pateram (surreptam),
Cic. Div. 1, 25, 54:argentum,
Plaut. Ps. 2, 2, 29; so (with reddere) id. Curc. 5, 3, 45:mercedem (with reddere),
id. As. 2, 4, 35; cf.:octonis idibus aera,
to pay the money for tuition. Hor. S. 1, 6, 75 (v. idus):si non Rettuleris pannum,
id. Ep. 1, 17, 32; 1, 6, 60:verum, si plus dederis, referam,
Plaut. Ep. 2, 2, 112.—Referre pedem or gradum, as a milit. t. t., to draw back, retire, withdraw, retreat (different from the gen. signif., to return, and the above passages):b.vulneribus defessi pedem referre coeperunt,
Caes. B. G. 1, 25; cf.:ut paulatim cedant ac pedem referant,
id. B. C. 2, 40; Liv. 7, 33; so,referre pedem,
Caes. B. C. 1, 44 (with loco excedere); Cic. Phil. 12, 3 (opp. insistere); Liv. 3, 60 (opp. restituitur pugna);21, 8 al.— For the sake of euphony: referre gradum: cum pedes referret gradum,
Liv. 1, 14. —And, in a like sense, once mid.: a primā acie ad triarios sensim referebatur,
Liv. 8, 8, 11.—Transf., out of the milit. sphere:II. A.feroque viso retulit retro pedem (viator),
Phaedr. 2, 1, 8; cf.:viso rettulit angue pedem,
Ov. F. 2, 342; 6, 334:rettulit ille gradus horrueruntque comae,
id. ib. 2, 502:(in judiciis) instare proficientibus et ab iis, quae non adjuvant, quam mollissime pedem oportet referre,
Quint. 6, 4, 19.In gen.: (Saxum) ejulatu... Resonando mutum flebiles voces refert, Att. ap. Cic. Fin. 2, 29, 94 (Trag. Rel. p. 176 Rib.); cf. Cic. Q. Fr. 1, 1, 14, § 42:B.sonum,
id. N. D. 2, 57, 144; id. Or. 12, 38; Hor. Ep. 2, 1, 201 al.:voces,
Ov. M. 12, 47; cf.:Coëamus rettulit Echo,
id. ib. 3, 387: cum ex CXXV. judicibus reus L. referret, restored to the list, i. e. retained, accepted (opp. quinque et LXX. reiceret), Cic. Planc. 17:o mihi praeteritos referat si Juppiter annos!
Verg. A. 8, 560; cf.: tibi tempora, Hor. C. 4, 13, 13:festas luces (sae culum),
id. ib. 4, 6, 42:dies siccos (sol),
id. ib. 3, 29, 20 et saep.:hoc quidem jam periit: Ni quid tibi hinc in spem referas,
Plaut. Ep. 3, 2, 3:ad amicam meras querimonias referre,
id. Truc. 1, 2, 65:hic in suam domum ignominiam et calamitatem rettulit,
Cic. Off. 1, 39, 138; cf.:pro re certā spem falsam domum rettulerunt,
id. Rosc. Am. 38, 110:rem publicam sistere negat posse, nisi ad equestrem ordinem judicia referantur,
id. Verr. 2, 3, 96, § 223:servati civis decus referre,
Tac. A. 3, 21:e cursu populari referre aspectum in curiam,
to turn back, turn towards, Cic. Prov. Cons. 16, 38; cf.:oculos animumque ad aliquem,
id. Quint. 14, 47:animum ad studia,
id. de Or. 1, 1, 1:animum ad veritatem,
id. Rosc. Am. 16, 48:animum ad firmitudinem,
Tac. A. 3, 6 et saep.:multa dies variique labor mutabilis aevi Rettulit in melius,
brought to a better state, Verg. A. 11, 426:uterque se a scientiae delectatione ad efficiendi utilitatem refert,
Cic. Rep. 5, 3, 5; so,se ad philosophiam referre,
to go back, return, id. Off. 2, 1, 4:ut eo, unde digressa est, referat se oratio,
id. ib. 2, 22, 77.—In partic.1.(Acc. to I. B. 1.) To pay back, give back, repay (syn. reddo):2.denique Par pari referto,
Ter. Eun. 3, 1, 55; cf.:quod ab ipso adlatum est, id sibi esse relatum putet,
id. Phorm. prol. 21:ut puto, non poteris ipsa referre vicem,
pay him back in his own coin, Ov. A. A. 1, 370; Sen. Herc. Fur. 1337. — Esp. in the phrase referre gratiam (rarely gratias), to return thanks, show one ' s gratitude (by deeds), to recompense, requite (cf.:gratiam habeo): spero ego mihi quoque Tempus tale eventurum, ut tibi gratium referam parem,
Plaut. Merc. 5, 4, 39:parem gratiam,
Ter. Eun. 4, 4, 51:et habetur et refertur, Thais, a me ita, uti merita es, gratia,
id. ib. 4, 6, 12; cf.:meritam gratiam debitamque,
Cic. de Or. 3, 4, 14:justam ac debitam gratiam,
id. Balb. 26, 59:pro eo mihi ac mereor relaturos esse gratiam,
id. Cat. 4, 2, 3; 1, 11, 28; id. Off. 2, 20, 69:fecisti ut tibi numquam referre gratiam possim,
Plaut. Capt. 5, 1, 12; id. Most. 1, 3, 57; id. Pers. 5, 2, 71; id. Ps. 1, 3, 86; id. Rud. 5, 3, 36 al.; Cic. Lael. 15, 53; Caes. B. G. 1, 35:alicui pro ejus meritis gratiam referre,
id. ib. 5, 27 fin.; id. B. C. 2, 39; 3, 1, fin.:gratiam emeritis,
Ov. P. 1, 7, 61:gratiam factis,
id. Tr. 5, 4, 47.— Plur.:pro tantis eorum in rem publicam meritis honores ei habeantur gratiaeque referantur,
Cic. Phil. 3, 15, 39; 10, 11, 1:dis advenientem gratias pro meritis agere,
Plaut. Am. 1, 1, 27; v. gratia.—To bring back any thing; to repeat, renew, restore, = repetere, retractare, renovare, etc.:b.(Hecyram) Iterum referre,
to produce it again, Ter. Hec. prol. 7; id. ib. prol. alt. 21 and 30; cf. Hor. A. P. 179.— So, to bring up for reconsideration:rem judicatam,
Cic. Dom. 29, 78:ludunt... Dictaeos referunt Curetas,
Lucr. 2, 633:Actia pugna per pueros refertur,
Hor. Ep. 1, 18, 62: institutum referri ac renovari, Civ. Div. in Caecil. 21, 68; cf.:consuetudo longo intervallo repetita ac relata,
id. ib. 21, 67:te illud idem, quod tum explosum et ejectum est, nunc rettulisse demiror,
Cic. Clu. 31, 86:cum ad idem, unde semel profecta sunt, cuncta astra redierint eandemque totius caeli descriptionem longis intervallis retulerint,
id. Rep. 6, 22, 24:mysteria ad quae biduo serius veneram,
id. de Or. 3, 20, 75:quasdam caerimonias ex magno intervallo,
Liv. 3, 55:antiquum morem,
Suet. Caes. 20:consuetudinem antiquam,
id. Tib. 32 et saep.:cum aditus consul idem illud responsum rettulit,
repeated, Liv. 37, 6 fin.:veterem Valeriae gentis in liberandā patriā laudem,
to restore, Cic. Fl. 1, 1:hunc morem, hos casus atque haec certamina primus Ascanius Rettulit,
Verg. A. 5, 598:O mihi praeteritos referat si Juppiter annos,
id. ib. 8, 560.—To represent, set forth anew, reproduce, etc.:3.referre Naturam, mores, victum motusque parentum,
to reproduce, Lucr. 1, 597:majorum vultus vocesque comasque,
id. 4, 1221:mores, os vultusque ejus (sc. patris),
Plin. Ep. 5, 16, 9:parentis sui speciem,
Liv. 10, 7; cf.:(Tellus) partim figuras Rettulit antiquas, partim nova monstra creavit,
Ov. M. 1, 437:faciem demptā pelle novam,
Tib. 1, 8, 46:temporis illius vultum,
Ov. M. 13, 443: si quis mihi parvulus aulā Luderet Aeneas, qui te tamen ore [p. 1545] referret, might represent, resemble thee, Verg. A. 4, 329; cf.:nomine avum referens, animo manibusque parentem,
id. ib. 12, 348:Marsigni sermone vultuque Suevos referunt,
Tac. G. 43:neque amissos colores lana refert,
Hor. C. 3, 5, 28.—To convey a report, account, intelligence, by speech or by writing; to report, announce, relate, recite, repeat, recount; to mention, allege (class.;b.in late Lat. saepissime): certorum hominum sermones referebantur ad me,
Cic. Fam. 1, 9, 10 Orell. N. cr.:tales miserrima fletus Fertque refertque soror (sc. ad Aeneam),
Verg. A. 4, 438:pugnam referunt,
Ov. M. 12, 160:factum dictumve,
Liv. 6, 40:si quis hoc referat exemplum,
Quint. 5, 11, 8:in epistulis Cicero haec Bruti refert verba,
id. 6, 3, 20:quale refert Cicero de homine praelongo, caput eum, etc.,
id. 6, 3, 67 et saep.:quaecunque refers,
Hor. Ep. 1, 7, 60; 2, 1, 130:sermones deorum,
id. C. 3, 3, 71:multum referens de Maecenate,
Juv. 1, 66. —With obj.-clause, Suet. Caes. 30; Ov. M. 1, 700; 4, 796:Celso gaudere et bene rem gerere refer,
Hor. Ep. 1, 8, 2 al.; cf. poet. by Greek attraction:quia rettulit Ajax Esse Jovis pronepos,
Ov. M. 13, 141; and:referre aliquid in annales,
Liv. 4, 34 fin., and 43, 13, 2:ut Proetum mulier perfida credulum Falsis impulerit criminibus, refert,
Hor. C. 3, 7, 16.— Absol.:quantum, inquam, debetis? Respondent CVI. Refero ad Scaptium,
I report, announce it to Scaptius, Cic. Att. 5, 21, 12:in quo primum saepe aliter est dictum, aliter ad nos relatum,
reported, stated, id. Brut. 57, 288:(Hortensius) nullo referente, omnia adversariorum dicta meminisset,
id. ib. 88, 301:abi, quaere, et refer,
Hor. Ep. 1, 7, 53. —Poet. (mostly in Ovid), to repeat to one ' s self, call to mind:c.tacitāque recentia mente Visa refert,
Ov. M. 15, 27:si forte refers,
id. Am. 2, 8, 17:haec refer,
id. R. Am. 308:saepe refer tecum sceleratae facta puellae,
id. ib. 299:mente memor refero,
id. M. 15, 451:foeda Lycaoniae referens convivia mensae,
id. ib. 1, 165; cf.:illam meminitque refertque,
id. ib. 11, 563.—Pregn., to say in return, to rejoin, answer, reply (syn. respondeo):d.id me non ad meam defensionem attulisse, sed illorum defensioni rettulisse,
Cic. Caecin. 29, 85:ego tibi refero,
I reply to you, id. ib. 29, 85, §84: ut si esset dictum, etc., et referret aliquis Ergo, etc.,
id. Fat. 13, 30:quid a nobis autem refertur,
id. Quint. 13, 44: retices;nec mutua nostris Dicta refers,
Ov. M. 1, 656; 14, 696:Musa refert,
id. ib. 5, 337; id. F. 5, 278:Anna refert,
Verg. A. 4, 31:talia voce,
id. ib. 1, 94:pectore voces,
id. ib. 5, 409:tandem pauca refert,
id. ib. 4, 333 et saep. —Publicists' t. t.(α).To bring, convey, deliver any thing as an official report, to report, announce, notify, = renuntiare:(β).legati haec se ad suos relaturos dixerunt,
Caes. B. G. 4, 9; cf.:cujus orationem legati domum referunt,
id. B. C. 1, 35: responsa (legati), Cic. Fragm. ap. Non. 380, 31:legationem Romam,
Liv. 7, 32:mandata ad aliquem,
Caes. B. C. 3, 57:responsa,
id. B. G. 1, 35; cf.:mandata alicui,
id. ib. 1, 37:numerum capitum ad aliquem,
id. ib. 2, 33 fin.:rumores excipere et ad aliquem referre,
Cic. Deiot. 9, 25; cf. Caes. B. G. 1, 47:Ubii paucis diebus intermissis referunt, Suevos omnes, etc.,
id. ib. 6, 10; Liv. 3, 38, 12.—Ad senatum de aliquā re referre (less freq with acc., a rel.-clause, or absol.), to make a motion or proposition in the Senate; to consult, refer to, or lay before the Senate; to move, bring forward, propose: VTI L. PAVLVS C. MARCELLVS COSS... DE CONSVLARIBVS PROVINCIIS AD SENATVM REFERRENT, NEVE QVID PRIVS... AD SENATVM REFERRENT, NEVE QVID CONIVNCTVM DE EA RE REFERRETVR A CONSVLIBVS, S. C. ap. Cic. Fam. 8, 8, 5 sq.: de legibus abrogandis ad senatum referre. Cic. Cornel. 1, Fragm. 8 (p. 448 Orell.); cf.:(γ).de quo legando consules spero ad senatum relaturos,
id. Imp. Pomp. 19, 58:de ejus honore ad senatum referre,
id. Phil. 8, 11, 33:de eā re postulant uti referatur. Itaque consulente Cicerone frequens senatus decernit, etc.,
Sall. C. 48, 5, 6:rem ad senatum refert,
id. ib. 29, 1; cf.:tunc relata ex integro res ad senatum,
Liv. 21, 5:rem ad senatum,
id. 2, 22:consul convocato senatu refert, quid de his fieri placeat, qui, etc.,
Sall. C. 50, 3: ut ex litteris ad senatum referretur, impetrari (a consulibus) non potuit. Referunt consules de re publicā, Caes. B. C. 1, 1; cf.:refer, inquis, ad senatum. Non referam,
Cic. Cat. 1, 8, 20.—Of other bodies than the Senate (cf.: defero, fero): C. Cassium censorem de signo Concordiae dedicando ad pontificum collegium rettulisse,
Cic. Dom. 53, 136: eam rem ad consilium cum rettulisset Fabius. Liv. 24, 45, 2; 30, 4, 9:est quod referam ad consilium,
id. 30, 31, 9; 44, 2, 5; Curt. 4, 11, 10.— Per syllepsin: DE EA RE AD SENATVM POPVLVMQVE REFERRI, since referre ad populum was not used in this sense (for ferre ad populum); v. fero, and the foll. g:de hoc (sc. Eumene) Antigonus ad consilium rettulit,
Nep. Eum. 12, 1.— Transf., to make a reference, to refer (class.): de rebus et obscuris et incertis ad Apollinem censeo referendum;ad quem etiam Athenienses publice de majoribus rebus semper rettulerunt,
Cic. Div. 1, 54, 122; cf. Nep. Lys. 3; Cic. Quint. 16, 53.— Different from this is, *Referre ad populum (for denuo ferre), to propose or refer any thing anew to the people (cf. supra, II. B. 2.;e.v. Krebs, Antibarb. p. 1006): factum est illorum aequitate et sapientiā consulum, ut id, quod senatus decreverat, id postea referendum ad populum non arbitrarentur,
Cic. Clu. 49, 137; cf. Att. ap. Non. p. 512, 29; Liv. 22, 20; Val. Max. 8, 10, 1.—A mercantile and publicists' t. t., to note down, enter any thing in writing; to inscribe, register, record, etc.:4.cum scirem, ita indicium in tabulas publicas relatum,
Cic. Sull. 15, 42:in tabulas quodcumque commodum est,
id. Fl. 9, 20:nomen in tabulas, in codicem,
id. Rosc. Com. 1, 4:quod reliquum in commentarium,
id. Att. 7, 3, 7:quid in libellum,
id. Phil. 1, 8, 19:tuas epistulas in volumina,
i. e. to admit, id. Fam. 16, 17 init.; cf.:orationem in Origines,
id. Brut. 23, 89 al.:in reos, in proscriptos referri,
to be set down among, id. Rosc. Am. 10, 27:absentem in reos,
id. Verr. 2, 5, 42, § 109; cf.:aliquem inter proscriptos,
Suet. Aug. 70:anulos quoque depositos a nobilitate, in annales relatum est,
Plin. 33, 1, 6, § 18:senatūs consulta falsa (sc. in aerarium),
enter, register, Cic. Fam. 12, 1, 1; id. Phil. 5, 4, 12. —Entirely absol.:ut nec triumviri accipiundo nec scribae referundo sufficerent,
Liv. 26, 36 fin. —Here, too, belongs referre rationes or aliquid (in rationibus, ad aerarium, ad aliquem, alicui), to give, present, or render an account:rationes totidem verbis referre ad aerarium,
Cic. Fam. 5, 20, 2;and rationes referre alone: in rationibus referendis... rationum referendarum jus, etc.,
id. ib. 5, 20, 1; id. Pis. 25, 61; id. Verr. 2, 1, 30, § 77; 2, 3, 71, § 167:referre rationes publicas ad Caesarem cum fide,
Caes. B. C. 2, 20 fin.:si hanc ex fenore pecuniam populo non rettuleris, reddas societati,
Cic. Verr. 2, 3, 71, § 167:(pecuniam) in aerarium,
Liv. 37, 57, 12; cf.: pecuniam operi publico, to charge to, i. e. to set down as applied to, Cic. Fl. 19, 44.— So, too, acceptum and in acceptum referre, to place to one ' s credit, in a lit. and trop. sense (v. accipio).— Hence, transf.: aliquem (aliquid) in numero (as above, in rationibus), in numerum, etc., to count or reckon a person or thing among:Democritus, qui imagines eorumque circuitus in deorum numero refert,
Cic. N. D. 1, 12, 29:(Caesar, Claudius) in deorum numerum relatus est,
Suet. Caes. 88; id. Claud. 45:Ponticus Heraclides terram et caelum refert in deos,
Cic. N. D. 1, 13, 34:nostri oratorii libri in Eundem librorum numerum referendi videntur,
id. Div. 2, 1, 4: hoc nomen in codicem relatum, id. Rosc. Com. B. and K. (al. in codice).—With inter (postAug. and freq.):ut inter deos referretur (August.),
Suet. Aug. 97:diem inter festos, nefastos,
Tac. A. 13, 41 fin.:hi tamen inter Germanos referuntur,
id. G. 46; Suet. Claud. 11; id. Tib. 53:dumque refert inter meritorum maxima, demptos Aesonis esse situs,
Ov. M. 7, 302:intellectum est, quod inter divos quoque referretur,
Lampr. Alex. Sev. 14:inter sidera referre,
Hyg. Fab. 192:inter praecipua crudelitatis indicia referendus,
Val. Max. 9, 2, ext. 5:inter insulas,
Plin. 5, 9, 9, § 48:dicebat quasdam esse quaestiones, quae deberent inter res judicatas referri,
Sen. Contr. 2, 11, 12:eodem Q. Caepionem referrem,
I should place in the same category, Cic. Brut. 62, 223.—Referre aliquid ad aliquid, to trace back, ascribe, refer a thing to any thing:5.qui pecudum ritu ad voluptatem omnia referunt,
Cic. Lael. 9, 32:omnia ad igneam vim,
id. N. D. 3, 14, 35:omnia ad incolumitatem et ad libertatem suam,
id. Rep. 1, 32, 49; 1, 26, 41:in historiā quaeque ad veritatem, in poëmate pleraque ad delectationem,
id. Leg. 1, 1, 5; id. Off. 1, 16, 52 et saep. al.:hunc ipsum finem definiebas id esse, quo omnia, quae recte fierent, referrentur, neque id ipsum usquam referretur,
id. Fin. 2, 2, 5; cf.nusquam,
id. ib. 1, 9, 29:ad commonendum oratorem, quo quidque referat,
id. de Or. 1, 32, 145:hinc omne principium, huc refer exitum,
Hor. C. 3, 6, 6.— With dat.:cujus adversa pravitati ipsius, prospera ad fortunam referebat,
Tac. A. 14, 38 fin. — In Tac. once with in:quidquid ubique magnificum est, in claritatem ejus (sc. Herculis) referre consensimus,
Tac. G. 34.—Rarely of persons;as: tuum est Caesar, quid nunc mihi animi sit, ad te ipsum referre,
Cic. Deiot. 2, 7.— Absol.: ita inserere oportet referentem ad fructum, meliore genere ut sit surculus, etc., one who looks to or cares for the fruit, Varr. R. R. 1, 40, 6.—Culpam in aliquem referre, to throw the blame upon, accuse, hold responsible for, etc. (post-Aug.):hic, quod in adversis rebis solet fieri, alius in alium culpam referebant,
Curt. 4, 3, 7; Aug. contr. Man. 2, 17, 25 Hier. Epp. 1, 9 fin.: cf.:augere ejus, in quem referet crimen, culpam,
Cic. Inv. 2, 28, 83:causa ad matrem referebatur,
Tac. A. 6, 49:causam abscessus ad Sejani artes,
id. ib. 4, 57. -
89 amico
1. agg.дружеский, приятельский; (favorevole) дружественный, дружественно настроенный (расположенный); (bonario) доброжелательный2. m.1) друг; приятель; знакомый; (compagno) товарищ (m. e f.); (gerg.) кирюха, кореш, френд (f. френда)da amico — дружеский (agg.)
amico fraterno (intimo, del cuore) — близкий (закадычный) друг
2) (tale)ehi, amico, sai che ora è? — a) послушай, который час?; b) послушай, мы с тобой засиделись (уже поздно)
sentilo, l'amico! — ты только послушай что он говорит!
3) (amante) любовник, возлюбленный, друг4) (appassionato) любитель3.•◆
telefono amico — телефон доверияci sono vocaboli "internazionali" falso amico del traduttore — есть "интернациональные" слова - мнимые друзья переводчика
4.•chi trova un amico, trova un tesoro — не имей сто рублей, а имей сто друзей
dagli amici mi guardi Iddio, che dai nemici mi guardo io — от врагов я как-нибудь отобьюсь, упаси меня, Боже, от друзей!
-
90 caro
1. agg.1) (amato) дорогой, милый; любимый; роднойquei ricordi mi sono cari — эти воспоминания мне дороги (милы моему сердцу, я дорожу этими воспоминаниями)
2) (affettuoso) милый, славный, симпатичныйcari saluti... — с наилучшими пожеланиями...
3) (costoso) дорогой, дорогостоящий, ценный; (colloq.) накладный, накладистый, не по карману2. avv.(anche fig.) дорого3. m.(pl.) (genitori) родители; (parenti) родные, близкиеgli mancano i suoi cari — он скучает по своим (по родителям, по родным)
4.•◆
caro mio — (colloq.) братокdovevi pensarci prima, cara te! — надо было думать раньше, дорогуша! (моя дорогая!)
gliel'avevo detto, caro lei! — я вас, дорогуша (дорогой мой), предупреждал!
-
91 vendere
1. v.t. e i.1) продать; (gerg.) загнать, толкнуть2) (commerciare, anche fig.) торговать + strum.2. vendersi v.i.(anche fig.) продаваться, торговать собой, проституироватьсяvendersi al miglior offerente — предпочесть того, кто больше заплатит
3.•◆
da vendere — хоть пруд пруди (сколько угодно, gerg. навалом)ha pazienza da vendere — чего-чего, а терпения ей хватает
vendere fumo — a) водить за нос + acc.; b) (spacciare droga) спекулировать наркотиками
ti vendo la notizia per come l'ho avuta! — за что купил, за то и продаю
vendere sottobanco — торговать чем-л. из под прилавка (из под полы)
4.• -
92 делить
[delít'] v.t. impf. (делю, делишь; pf. разделить - разделю, разделишь)1.1) dividere, suddividere"Все произведения я делю на два сорта: те, которые мне нравятся и те, которые мне не нравятся" (А. Чехов) — "Suddivido tutte le opere in due categorie: quelle che mi piacciono e quelle che non mi piacciono" (A. Čechov)
2) (с + strum.) spartire; condividereон делил с нами и радости, и печали — divideva con noi gioie e dolori
3) (mat., pf. поделить, разделить) dividere4) делитьсяa) на + acc. essere diviso inb)(pf. поделиться) чем-л. с кем-л. — scambiarsi, trasmettere
d) dividersi, essere divisibili2.◆3.◇ -
93 медведь
[medvéd'] m.1.2.◆3.◇делить шкуру неубитого медведя — vender la pelle dell'orso prima di averlo preso (non dire quattro se non l'hai nel sacco)
-
94 -S1455
сословный, корпоративный дух; солидарность; чувство локтя:Ma davano chiaramente a vedere di essere quanto mai determinati a vendere cara la pelle. In essi operava prima di tutto lo spirito di corpo. (E. Corradi, «La ritirata di Russia»)
Но они давали ясно понять, что как никогда полны решимости дорого продать свою жизнь. В них больше всего говорил дух солидарности. -
95 ASINO
m-A1191 —asino [bardato | bendato | risalito]
-A1192 —asino calzato (e vestito); asino vestito e calzato
-A1193 —— см. -A1191— см. - S966-A1194 —— см. -A1192-A1195 —— см. - B88— см. - B1474-A1196 —-A1197 —— см. - B160— см. - B414— см. - C119— см. - C914— см. - M1244— см. - P1016— см. - P1441— см. - P2027— см. - S1579— см. - T483— см. - T700trotto d'asino (или dell'asino)
— см. - T958— essere come il trotto dell'asino
— см. - T959— см. - B318— см. - S408-A1198 —-A1199 —[andare | essere condotto] sull'asino
— см. - B1376— см. -A1217-A1201 —— см. - P133-A1202 —credere che [un asino voli | gli asini volino]
— см. - B638disputare dell'ombra dell'asino
— см. - O336durare come il trotto dell'asino
— см. - D934-A1203 —-A1204 —essere l'asino alla lira; [essere | fare] come l'asino al suon [della lira | della cetra]
-A1205 —— см. -A1199-A1206 —-A1207 —-A1208 —-A1210 —far come l'asino [alla secchia | al catino | al corbello]
— см. -A1204— см. - F820-A1212 —-A1213 —lavare [il capo | la schiena | le orecchie | la testa] all'asino
-A1214 —-A1215 —lavorare [come un | quant'un] asino
-A1216 —legare l'asino (a buone caviglie); legare l'asino a buona caviglia
-A1217 —[legare | attaccare] l'asino dove vuole il padrone
-A1218 —mettere l'asino a cavallo; mettere la sella all'asino
-A1219 —— см. -A259-A1220 —-A1221 —asino che ha fame, mangia d'ogni strame
-A1223 —-A1224 —asino duro, baston duro
-A1225 —dall'asino non cercare la tana
— см. - L118-A1227 —-A1228 —-A1229 —[l'asino quando c'è cascato | dove l'asino è cascato] una volta non ci casca più
-A1230 —l'asino, quand'ha mangiato la biada, tira calci al corbello
-A1231 —-A1232 —-A1233 —cercava l'asino, e c'era sopra
-A1234 —chi asino è, e cervo (esser) si crede, al saltar della fossa se n'avvede
-A1235 —chi asino nasce, asino more
chi lava la testa all'asino, butta via il ranno e il sapone
— см. -A1242-A1236 —chi mette all'asino la sella, la cigna va per terra
chi non capisce sua scrittura, asino di natura (тж. quell'è asino di natura chi non capisce la sua scrittura; chi non intende nella sua scrittura è un asino per natura; chi non sa leggere la или nella sua scrittura, è (un) asin di или per natura)
— см. - S492— см. - C1985-A1239 —come asino sape, così (s)minuzza rape
— см. -A1229è come cercar la lana all'asino
— см. - L118-A1240 —è meglio un asino oggi, che un barbero a San Giovanni
-A1242 —a lavare la testa all'asino si perde ranno e sapone; chi lava la testa all'asino, butta via il ranno e il sapone
in mancanza di cavalli, gli asini trottano
— см. - C1392l'orzo non è fatto per gli asini
— см. - O663-A1244 —piuttosto un asino che porti, che un cavallo che butti (in terra)
alla prova si scortica l'asino
— см. - P2370-A1245 —qual asin dà in parete, tal riceve
-A1246 —raglio d'asino non arriva al cielo (или non sale al cielo; тж. i ragli di asini non arrivano al cielo)
— см. - R90il re non letterato, è un asin coronato
— см. - R150-A1247 —-A1248 —viene asin di monte, caccia cavai di sorte
-
96 CONVENIRE
-
97 MUTARE
v— см. -A37— см. -A1037— см. -A1049— см. - B199— см. - C283— см. - C1209— см. - C2194— см. - C2184— см. - D603— см. - F51— см. - F1226— см. - G2— см. - L492— см. - L493— см. - L760— см. - L869— см. - M717— см. - P425— см. - P702— см. - P1048— см. - P1117— см. - P1178— см. - P1208— см. - R187— см. - R579— см. - S463— см. - S1963— см. - T124— см. - T730— см. - U51— см. - V402— см. - V621— см. - V656— см. - S801il buon nocchiero muta vela, ma non tramontana
— см. - N328— см. - P64chi va di là dal mare, muta il cieloy ma non muta l'animo
— см. - M814il lupo muta il pelo, ma non il vizio (или ma il vizio mai)
— см. - L1012— см. - M2255ti muto nome, se...
— см. - N437— см. - S1340tempo e volontà si muta spesso
— см. - T347 -
98 OCCHIO
m- O28 —- O29 —- O31 —- O33 —— см. - O30— см. - N196- O34 —— см. -A1018- O35 —- O36 —- O37 —avere gli occhi di bove (тж. vedere или guardare tutto con occhi di bove)
— см. - O35 a)- O39 —— см. - F900a- O42 —- O44 —— см. - O48- O46 —- O47 —— см. - O45- O48 —- O50 —— см. - B441— см. - C997— см. -A1018— см. - B1029— см. - C2018— con la (или colla) coda dell'occhio
— см. - C2019— см. - C2229— a colpo d'occhio
— см. - C2230— см. - D671— darsi del (или un, il) dito nell'occhio
— см. - D672— essere (или andare) come un dito nell'occhio
— см. - D673— tornare zoppo col dito nell'occhio
— см. - D674— perdere la luce (или il lume) degli occhi
— см. - O195— см. - P1333— см. - P1442— см. - P1997— custodire (или tenere, amare, voler bene) come la pupilla dell'occhio
— см. - P2548— см. - S1426- O55 —- O56 —— armato fino agli occhi
— см. -A1119— pieno (или carico) di debiti (или immerso ne' debiti) sino agli occhi
— см. - D63- O57 —- O60 —- O61 —con l'occhio aperto (тж. con gli occhi aperti)
— см. - O74— см. - O73- O64 —a occhi chiusi (тж. a chius'occhi)
- O65 —a occhio e croce (тж. a occhi e croci)
— см. - O68- O70 —- O71 —con gli occhi tra (i) peli (тж. con gli occhi pelosi)
- O77 —— см. - O64— см. -A1144— amare come (или quanto) il fumo negli occhi
— см. - F1437— avere (или aversela, pigliare, prendere) a noia come (или più che) il fumo negli occhi
— см. - F1438— см. - L53— avere le lagrime agli occhi
— см. - L54- O78 —— см. - V899— см. - P1288- O79 —- O80 —— см. - V681— crescere (или ingrossare) a vista d'occhio
— см. - V682- O83 —non alzare gli occhi da...
- O86 —appagare (или beare, contentare, soddisfare) l'occhio (тж. essere grato или gradito all'occhio)
- O87 —avere un bruscolo in un occhio (или nell'occhio, negli occhi)
— см. - B1275— см. - C2353— см. - G438non avere lingua, né occhi, né orecchi
— см. - L668— см. - F1438— см. - O92a- O95 —- O96 —avere occhi per...
— см. - O100- O109 —avere gli occhi impeciati (тж. impeciarsi gli occhi)
- O113 —non avere né occhi, né orecchi
— см. - O99 c)— см. - P206— см. - P954a— см. - S691— см. - O86— см. - F1443cacciare gli occhi addosso a...
— см. - O171— см. - O183- O129 —cavare prima la trave dell'occhio proprio che la festuca dall'occhio altrui
— см. - T887- O135 —chiudere un occhio (или l'occhio, gli occhi) su qc
— см. - O86— см. - F1443- O144 —dare i suoi occhi per...
- O145 —- O146 —dare nell'occhio (или all'occhio, negli occhi)
— см. - O185- O151 —dormire a occhi aperti come la lepre (тж. dormire con un occhio solo come il gatto)
essere a qd come un bruscolo in un occhio (тж. essere un bruscolo negli occhi per или a qd)
— см. - B1276— см. - S947— см. -A159— см. - F1523- O157 —- O158 —fare d'occhio (тж. farci l'occhio)
- O160 —fare gli occhi a...
— см. - O102— см. - N213— см. - R556— см. - O341- O171 —ficcare (или cacciare, mettere, piantare, tenere) gli occhi addosso a...
— см. - F1443- O174 —gettare l'occhio su...
- O177 —guardare (или vedere) di buon [mal, cattivo] occhio
guardare la pagliuzza nell'occhio altrui e non vedere la trave nel proprio
— см. - T891— см. - O109— см. - O185levarsi un bruscolo dall'occhio
— см. - B1277levarsi i bruscoli dagli occhi
— см. - B1277a- O184 —non levare (или non togliere) gli occhi di dosso (тж. non levare gli occhi d'addosso a...)
— см. - P2379— см. - F323- O185 —mangiare (или divorare, ingoiare) con gli occhi
— см. - F1443mettere gli occhi addosso a...
— см. - O171- O192 —- O194 —- O195 —perdere la luce (или il lume) degli occhi (тж. perdere il lume dell'intelletto или della ragione)
- O196 —piantare gli occhi addosso a...
— см. - O171portare il compasso negli occhi
— см. - C2353- O200 —rendere occhio per occhio, dente per dente
— см. - O209— см. - F323schizzare il grasso dagli occhi
— см. - G1002— см. - O209— см. - O86- O209 —spalancare (или sbarrare, sgranare) gli occhi
— см. - F323- O218 —tenere gli occhi addosso a...
— см. - O171- O219 —tenere gli occhi (или occhio) a... (или su...)
— см. - O99— см. - V195non togliere gli occhi di dosso
— см. - O184vedere un bruscolo (или la festuca) nell'occhio altrui (или degli altri, del prossimo) e non sentire le travi (или non accorgersi della trave) nell'occhio proprio (или nel suo, nei propri)
— см. - T891vedere di buon [cattivo] occhio
— см. - O177non vedere lume per altri occhi
— см. - L874— см. - O177- O232 —- O235 —volgere gli occhi a...
gli cadde la benda dagli occhi
— см. - B479- O240 —a chi compra non bastano cent'occhi, a chi vende ne basta uno solo
chi soffia nella polvere, se n'empie gli occhi
— см. - P2017- O242 —chi troppo frena gli occhi, è segno che gli sono scappati
corvi con corvi non si cavano (или non si mangian) gli occhi (тж. corbo con corbo non si cava mai occhio)
— см. - C2867— см. -A218- O243 —lontan dagli occhi, lontan dal cuore (тж. occhio che non vede, cuore che non desidera; occhio non vede, cuore non duole или non crede; occhio non vede e cuor non s'arrabatta; se occhio non mira, cor non sospira)
i micini hanno aperto gli occhi
— см. - M1384- O245 —né occhi in lettere, né mani in tasca, né orecchi in segreti altrui
- O246 —occhio che non vede, cuore che non desidera (тж. occhio non vede, cuore non duole или non crede; occhio non vede e cuor non s'arrabatta)
— см. - O243- O248 —occhio per occhio, dente per dente
le ragazze piangon con un occhio, le maritate con due
— см. - R34se occhio non mira, cor non sospira
— см. - O243in terra di ciechi beato chi ha un occhio (solo) (тж. in terra di ciechi chi ha un occhio solo è re)
— см. - C1834il velo gli è caduto dagli occhi
— см. - V196- O255 — -
99 PAGARE
v— см. -A396— см. - B991— см. - M1835— см. - C105— см. - C1002— см. - C2488— см. - D111— см. - B751— см. - D733— см. - D241— см. - F864pagare il fio della troppa bontà
— см. - F865— см. - G24— см. - M1835— см. - M855— см. - N523— см. - C1006— см. - O192— см. - M1836— см. - P981— см. - P1322— см. - P1374— см. - F1049— см. - R510pagare salato (тж. pagarla salata)
— см. - S76— см. - S174— см. - S482— см. - S1130— см. - S1537— см. - M1836— см. - T57— см. - T75— см. - N100— см. - M1835— см. - U208— см. - U260pagare nella valle di Giosafat
— см. - G613fare i'asino (или l'indiano, lo scemo) per non pagare dazio
— см. - D60fare da gobbo (или il gonzo, il minchione) per non pagar gabella (или l'oste)
— см. - G23fare pagare la lira ventun soldo
— см. - L730— см. -A659chi mangia la torta del comune, paga lo scotto in piazza
— см. - T779chi rompe, paga (e i cocci son suoi)
— см. - R515— см. - D368Dio non paga il (или ali sabato (тж. Dio non paga ogni sabato sera, ma quando paga dà moneta intera)
— см. - D476— см. - E162— см. - M1742— см. - G828al mangiare gaudeamus, al pagare suspiramus
— см. - M384non paga il consumo delle scarpe
— см. - S358— см. - R87paga Pantalone (тж. Pantalone paga per tutti)
— см. - P346parole fan mercato, e i denari pagano
— см. - P599— см. - P606— см. - P1228a pigliar non esser lente, a pagar non esser corrente
— см. - L369la poco diligenza paga il frodo
— см. - D435— см. - S273— см. - C1503- P73 — -
100 PIGLIARE
v- P1801 —— см. -A10— см. -A30— см. -A38— см. -A309— см. -A633— см. -A750— см. -A859— см. -A1050— см. -A1328— см. - B119— см. - M858— см. - B610— см. - B787— см. -A1050— см. - B705— см. - B1289— см. - B1304— см. - B1438— см. - C2489— см. - C163— см. - C586— см. - C611— см. - C642— см. - C646— см. - C856— см. - C1461— см. - C1852— см. - C2003— см. - C2119— см. - C2196— см. - C2313— см. - C2475— см. - C2489pigliare il coraggio a due mani
— см. - C2627— см. - C2991— см. - C3048— см. - C3049— см. - C3105— см. - C3157— см. - C3275— см. - C3313— см. - D9— см. - D58— см. - D61pigliarsi il dazio degl'impacci
— см. - I86pigliare qc per denaro contante
— см. - C2489— см. - D112— см. - D185— см. - D186pigliare il diavolo per la coda
— см. - D346— см. - D443pigliare il (или un) dirizzone
— см. - D577— см. - D583— см. - D883pigliare due rigogoli a un fico
— см. - R359— см. - E170— см. - E180— см. - E224— см. - F100— см. - F236— см. - F276— см. - F452— см. - F475— см. - F514— см. - F593— см. - F1010— см. - F1379— см. - F1479— см. - F1536pigliare fuoco come l'esca (или come zolfino, come la polvere, come un solfanello, come Io zolfo)
— см. - F1537pigliarsi la gabella degl'impacci
— см. - I86— см. - G22— см. - G173— см. - G172— см. - G194— см. - G208— см. - G233— см. - G251— см. - G313pigliarsi gioco di...
— см. - G496— см. - G692— см. - G781— см. - G814— см. - G951pigliare un granchio (a secco)
— см. - G961— см. - G1066pigliare il gusto di., (или a...)
— см. - G1215— см. - I51— см. - I70— см. - I174— см. - I181— см. - L176— см. - P2228— см. - L363— см. - L371— см. - L394pigliare lucciole per lanterne
— см. - L142pigliare il luogo alla predica
— см. - P2228— см. - M118— см. - M505pigliare mantello di...
— см. - M718— см. - M858— см. - M860— см. - M1797pigliare qc per moneta contante (или corrente, buona)
— см. - C2489— см. - M1841— см. - M2036pigliare la mossa (или le mosse) da...
— см. - M2075— см. - M2076— см. - M2133— см. - N54— см. - N393— см. - O646— см. - P19— см. - P147— см. - P368pigliare in (реже sulla) parola
— см. - P555— см. - P587— см. - P653— см. - P705pigliare il passo (или 1 passi)
— см. - P818— см. - P819— см. - P2534— см. - P1119— см. - P1145pigliarsi pena di...
— см. - P1138— см. - P1153— см. - P1222— см. - P1273— см. - P1429— см. - P1519— см. - P1686— см. - P1615— см. - P1845— см. - P2066— см. - P2107— см. - P2461— см. - P2535— см. - R283pigliare a rodere un osso duro
— см. - O700rose e lasciar stare le spine)
— см. - R531pigliare il sacco per i pellicini
— см. - S33— см. -A931— см. - P19— см. - S287pigliare una scalmana per...
— см. - S312— см. - S320— см. - S389— см. - S403— см. - S669pigliarsela a un soldo la calata
— см. - C79— см. - S955— см. - S1011— см. - S1229— см. - S1235pigliarsi spasso di...
— см. - S1314— см. - S1804— см. - S1808— см. - S1867pigliarsela a un tanto la calata
— см. - C79— см. - T424— см. - T879— см. - T904— см. - T925— см. - T946— см. - U7pigliare qc per valuta corrente
— см. - C2489— см. - V148— см. - V268— см. - V269pigliare il verso di (или in) qc
— см. - V403pigliare per (или da, su) un (или qualche) verso
— см. - V404— см. - V405— см. - T109— см. - C3118— см. - M1699— sproposito da pigliare colle molle
— см. - S1532— см. - O645altro è tendere, altro è pigliare
— см. -A564la buona via si piglia dal canto
— см. - V515— см. - M2048— см. - S65chi per amore si piglia, per rabbia si scompiglia (или si scapiglia)
— см. -A678— см. - A1284a— см. - P1358chi due lepri caccia, l'una non piglia e l'altra lascia
— см. - L397chi di gatta nasce, sorci piglia, e se non gli piglia non è sua figlia
— см. - G270chi nasce di gatta, piglia I topi al buio
— см. - G271chi non piglia (или non può pigliare) uccelli, mangi la civetta
— см. - U13si piglia d'amore, di rabbia si lascia)
— см. -A678chi piglia l'anguilla per la coda e la donna per la parola, può dire di non tener nulla
— см. -A754chi piglia la lancia per la punta, la spezza, o non la leva di terra
— см. - L134chi piglia moglie per denari, spesso sposa liti e guai
— см. - M1687chi piglia moglie, e non sa l'uso, assottiglia le gambe e allunga il muso
— см. - M1688- P1804 —chi piglia, piglia!
chi si somiglia, si piglia
— см. - S1003chi vuol vivere e star bene, pigli il mondo come viene
— см. - M1816— см. - I227— см. - L384— см. -A936— см. - O639— см. -A76— см. - B743a pigliar non esser lente, a pagar non esser corrente
— см. - L369— см. - E231si pigliano più mosche con un cucchiaio di miele che con un bigoncio di aceto
— см. - M2062— см. - T313pigliar vantaggio, cosa da saggio
— см. - V69qual vuoi la figlia, tal moglie piglia
— см. - F677quando puoi aver del bene, pigliane
— см. - B505tal piglia leone in assenza, che teme un topo in presenza
— см. - L386
См. также в других словарях:
sbucciarsi — sbuc·ciàr·si v.pronom.tr. e intr. CO 1. v.pronom.tr., ferirsi superficialmente una parte del corpo: mi sono sbucciato il gomito; anche v.pronom.intr.: «Ti sei fatto male?» «No, mi sono solo sbucciato» Sinonimi: escoriarsi, pelarsi, spellarsi,… … Dizionario italiano
sbucciare — [der. di buccia, col pref. s (nel sign. 4)] (io sbùccio, ecc.). ■ v. tr. 1. [liberare dalla buccia un tubero, un frutto e sim.: s. una mela ] ▶◀ (roman.) capare, (lett.) mondare, pelare, pulire, [un legume] sbaccellare, [un legume] (roman.)… … Enciclopedia Italiana
Hana Zagorová discography — The following recordings are attributed to Hana Zagorová:1968 Hana Zagorová SPSupraphon, SU 430 489 # Svatej kluk # Jsem bláhová (Marie Rottrová only)1968 Hana Zagorová SPSupraphon, SU 430 488 # Prý jsem zhýralá # Dinda1968 Hana Zagorová… … Wikipedia
Noemi (singer) — Noemi Background information Birth name Veronica Scopelliti Also known as Noemi Born … Wikipedia
testa — / tɛsta/ s.f. [dal lat. tardo testa cranio, testa , in origine guscio, vaso ]. 1. [parte del corpo animale e umano in cui si apre la bocca e che contiene il cervello e gli organi di senso specifico: t. piccola, grossa ; sollevare, girare, voltare … Enciclopedia Italiana
primo — [lat. primus, superl. dell avv. e prep. ant. pri davanti , da cui anche il compar. prior ]. ■ agg. num. ord. 1. [che, in una serie ordinata, si trova nella posizione iniziale, sia nello spazio, sia nel tempo: la p. fila di poltrone ; il p. giorno … Enciclopedia Italiana
fare — fà·re v.tr. e intr., s.m. FO I. v.tr. I 1a. compiere, eseguire: fare un gesto, un passo; fare una risata, un viaggio; fare un sogno; unito a sostantivi forma costrutti verbali: fare compere, acquisti; fare colazione, merenda; fare la doccia, fare … Dizionario italiano
Noemi (EP) — Noemi EP by Noemi Released April 24, 2009 Recorded … Wikipedia
Haut — 1. A junge Haut schreit überlaut. (Schwäb.) 2. Alt heut bedörffen vil gerbens. – Franck, II, 36b; Eyering, I, 48; Egenolff, 47b; Petri, II, 10; Henisch, 1507, 43; Gruter, I, 4; Schottel, 1113; Gaal, 926; Körte, 2691. Lat.: Senem erigere durum.… … Deutsches Sprichwörter-Lexikon
Romance languages — Romance Geographic distribution: Originally Southern Europe and parts of Africa; now also Latin America, Canada, parts of Lebanon and much of Western Africa Linguistic classification: Indo European Italic … Wikipedia
Franco Rossi — est un réalisateur et scénariste italien né le 28 avril 1919 à Florence et décédé le 5 juin 2000 à Rome. Sommaire 1 Biographie 2 Filmographie 2.1 comme Réalisateur … Wikipédia en Français