-
41 lacrima
làcrima f 1) слеза lacrime dolci [amare] — сладкие [горькие] слёзы lacrime d'ira — слёзы ярости tra le lacrime — сквозь слёзы con le lacrime agli occhi — со слезами на глазах piangere a calde lacrime — плакать горючими слезами ingoiare le lacrime — глотать слёзы tenerele lacrime — сдержать слёзы asciugare [tergere] le lacrime — вытереть [осушить] слёзы strappare le lacrime — тронуть до слёз avere le lacrime a fior di pelle — чуть не плакать, быть готовым разрыдаться ha le lacrime faciliin lacrime — разразиться слезами, разрыдаться piangere tutte le lacrime degli occhi — выплакать все глаза ( разг) 2) fig капля una lacrima d'olio — капелька масла 3): lacrime di Giobbe bot — слёзник -
42 oculus
oculus, ī, m. (Demin. v. *ocus, vgl. griech. οσσε, οψομαι, οπωπα), das Auge, I) eig.: oculi acres, Cic., acriores, Sen.: acuti, Cic.: aegri, vitiosi, Sen.: aperti, Cic.: aquilini, Apul.: ardentes, Verg. u. Sen.: arguti, Cic.: attenti, Veget. u. Cael. Aur.: attentiores, Val. Max.: atroces, Gell.: avidi, Plin.: boni, Prop.: bubuli, Petron.: cadentes, Sen. rhet.: caeci, Sen.: caerulei, caesii, Cic.: caligantes, Gell.: caprini, Plin.: clari, Cato: clariores, Plin.: clausi, Sidon.: concavi, Suet: conditi, Sen. rhet.: coniventes, Cic.: contenti (gespannte), Suet.: defessi, Verg.: deficientes, Sen.: defixi, Hor.: demissi, Sen. rhet.: oculus dexter, sinister, Plin. ep.: oculi duri, starre, Plaut: eminentes, Cic.: errantes, Cic.: exstantes, Suet.: felinei, Serv. ad Verg.: flentes, Boëth.: fulgentes, Hor.: glauci, Plin.: grandes, Suet.: graves, Cic.: hebetes, hebetiores, Plin. u. Suet. (u. so uterque oculus naturā hebes, Plin.); hiantes, Plaut.: hilares, Sen.: humidi, Plin.: ignei, Solin.: immobiles, Plin., immoti, Ov.: impudentissimi, Cic.: infesti, Cic.: ingentes, Aur. Vict: intenti, Cic.: labentes, Prop.: lacrimantes, Plaut: laeti, Sen.: languidi, Quint.: limi, Plaut. u. Plin.: lippi, Plaut. u. Vitr.: loquaces, Tibull.: lyncei, Boëth.: magni, Varro: oculi igne micantes, Ov.: minaces, Sen.: mites, Val. Max.: morientes, Amm.: nigri, Plaut. u. Varro: operti, Sen.: parvi, Plin.: ravi, Varro: recti, Cic.: reducti introrsus oculi, hohle, Sen. rhet.: rigentes, Plin.: rigidi, Quint.: sicci, Hor. u. Sen.: torvi, Ov.: truces, Cic.: tumentes, Sen.: udi, Ov.: vagi, Veget.: vegeti, Suet.: vigiles, Verg. – acies oculorum, Cic.: album oculi, Cels.: ardor oculorum, Cic.: dolor oculorum, Sen. u. Aur. Vict.: fulmen oculorum tuorum, Aur. Vict.: oculorum hebetatio, Plin.: oculorum ludibrium (Täuschung). Ggstz. vera species, Curt.: lumina oculorum, Nep.: lux oculorum edita, vorstehende Augen, Amm.: oculorum magnitudo et candor, Capit.: locus oculi, die Augenhöhle, Plaut.: oculorum margo, Stat.: oculorum mendacium (Trug), Cic.: oculorum gravis morbus, Nep.: furtivi oculorum nutus (Zwinkern), der Buhldirnen, Hieron.: oculorum orbes (Ränder), Tac.: oculorum poena, die Str., die seine A. hätte treffen sollen, Cic.: oculorum atque aurium sensus (Sing.), Sen.: sensus oculorum atque aurium hebetes, Liv.: oculorum valetudo, Cic.: oculorum vigor integer, Plin. ep.: ulcera oculorum, Marc. Emp. – aeger oculis ex verna intemperie, Liv.: oculis captus, Cic.: captus altero oculo, auf einem A. blind, Suet.: oculorum dolore correptus, Aur. Vict.: corpore toto pulcher, sed magis oculis, Aur. Vict.: oculorum tabe notus, bekannt als einer, dem das Augenlicht vergangen, Tac. – abesse ab oculis et fori et curiae, entrückt sein den A. des F. u. der K., Cic.: abire ex oculis, Liv., ab oculis. Plaut. u. Sen.: adicere oculos, s. ad-iciono. I, 2, a: adicere oculum hereditati, auf die E. ein A. werfen, Cic.: advertere oculos, seine Blicke darauf richten, Plin. pan.: pretia solis oculis (nach dem Augenmaß) aestimantur, Amm.: allevare (aufschlagen) oculos, v. einem Ohnmächtigen, Curt.: amittere (verlieren) oculos, Caes., oculum, Aur. Vict. (bes. im Kampfe): amoliri (entrücken) alqm ab oculis mortalium, Curt.: aperire oculos, s. a-periono. II, a, α: aspernari oculis pulchritudinem rerum, Cic.: non haec aspicere oculis aequis, Verg.: ne rectis quidem oculis aspicere posse instructam aciem, Suet.: attollere oculos, s. at-tollono. I, 1: auferre observantibus etiam oculos, vor sichtlichen Augen betrügen, Liv.: auferri ex oculis, den Blicken entzogen werden, entschwinden (v. leb. Wesen u. Lebl.), Sen. u. Tac.: auferre se ex oculis, Sen. u. Sil.: non oculorum modo usum, sed etiam aurium auferre (v. einem Geschrei), Curt.: avertere oculos, Ov.: alqā re avertere oculos hostium, Liv.: avertere oculos ab alcis facie, Aur. Vict.: avertere ab alqo omnium in se oculos, Liv.: avertere in semet omnium oculos animosque, Curt.: avertere alqd ab oculis et naribus alcis, Cic.: se ex oculis avertere et auferre, Verg.: cadere sub oculos, Cic.: cadere oblectationi oculisque (zur Augenweide), Tac.: oculi mihi caecutiunt, Plaut. u. Varro: caligant oculi, Cels. u.a.: capessere oculis egregium spectaculum, Liv.: capere fructum oculis ex alqa re, die Augen weiden an etw., Nep.: capi altero oculo, auf einem Auge blind wer den, Liv.: captum esse oculis et auribus, Cic., auribus et oculis, Liv.: circumferre oculos, s. circum-fero no. II, b: claudere oculos, Lucan.: comedere oculis pueros molles, Mart.: comprimere oculos, Ov., Sen. u.a.: configere cornicum oculos, s. cōn-figo: conivere altero oculo, Cic.: conicere oculos, s. con-iciono. I, 2, a: contemplari intentis oculis, Cic.: contueri alqm duobus oculis, et non altero, Cic.: credere oculis magis od. amplius quam auribus, Liv. u. Sen.: oculis mihi dedit signum, Plaut.: defigere oculos in etc., s. dē-fīgono. II, a: nusquam ab alqo deflectere oculos, Liv.: deicere (niederschlagen) oculos, Sen.: deicere in terram oculos, Quint. u.a.: deicere nusquam oculos de od. ab etc., s. dē-iciono. II, A: delectare spectaculis oculos, Sen.: delectare imperitorum oculos, Plin. ep.: demittere oculos, s. dē-mittono. I, A, β: detergere oculos (v. Schlaftrunkenen), Petron.: devorare oculis, s. 1. dē-vorono. II, A, 3, a: diducere oculum, Cels.: dirigere oculos, s. dī-rigono. II, A, 1, d (Bd. 1. S. 2184): dissaviari oculos alcis, Q. Cic.: distorquere oculos, Hor.: oculi dolent, Plaut.: oculi dolent nimio fletu, Vopisc., spectando, Auson.: elabi ex oculis (v. einer Schlange), Liv.: effodere alci oculos, Cic.: elidere oculos, Plaut.: erigere oculos (bes. v. Sterbenden), Cic., cadentes iam oculos ad nomen alcis, Sen.: eruere alci oculum, Sen., sibi oculos, Lact.: eruere coturnicum oculos, Quint. – esse in oculis, vor Augen (sichtbar) sein, v. Örtl., Ov. u. Tac., u. vor Augen stehen, schweben (bildl.), Liv. u.a. (s. Fabri Liv. 22, 12, 6. Drak. Liv. 37,28, 1. Mützell Curt. 3, 6 [14], 3. p. 72, a): esse in oculis alcia od. alci, bei jmd. sehr beliebt sein, von jmd. auf den Händen getragen werden, Cic. (vgl. Kühner Cic. Tusc. 2, 63): esse ante oculos, vor Augen (sichtbar) sein, Cic., u. ante oculos esse alci, jmdm. vor Augen stsehen od. schweben (bildl.), Plin. ep.: non libenter esse ante oculos suorum civium, nicht gern unter den Augen seiner Mitbürger weilen, Nep. – ferre alqm in oculis, sehr viel auf jmd. halten, jmdm. von Herzen gut sein, Cic.: u. so ferre alqm oculis, Q. Cic.: figere oculos in terram, Sen.: figere oculos in virgine, Ov.: flectere oculos, Verg.: fugere oculos, nicht zu sehen (zu erkennen) sein, Sen.: aber oculos iuvenum fugere (v. einem Mädchen), Hieron.: nemo civis est, qui vos non oculis fugiat, auribus respuat, Cic.: felium in tenebris fulgent radiantque oculi, Plin.: oculos centum habere, Phaedr.: vellem oculos non habere! o daß ich doch blind wäre! Ps. Quint. decl.: ante oculos habere urbem latam in triumpho suo, Liv.: habere ante oculos immortalitatem (bildl.), Plin. ep.: semper alqm ante oculos habere (bildl.), Sen.: ante oculos habere (bildl.) mit folg. Acc. u. Infin., Plin. ep. 8, 24, 4: semper id in oculis habere (vor A. haben, sich vor A. stellen, bildl.), quod quaeritur, Quint.: habitare in oculis, den Leuten nicht aus den A. gehen (v. Pers.), Cic.: ähnl. haerere in oculis, sich vor unseren Augen hinpflanzen, v. Pers., Cic.: hebetare oculos, Lact., aciem oculorum, Plin.: implevit oculos, die A. gingen ihr (vor Trauer) über, Sen.:: arena magnā vi agitata ora oculosque implere solet, Sall.: implere oculos (seine A. weiden an usw.) insolito spectaculo, Plin. pan.: oculi implentur (füllen sich) lacrimis, Hieron.: incurrere in oculos u. bl. oculis, s. in-currono. II, B, 1: ingerere oculis, s. in-gerono. II, 3: inhaerere oculis u. oculis alcis, vor A. schweben (bildl.), Vell. u. Ov.: inserere oculos, s. 2. īn-sero no. I, A: oculus quoquam intenditur (wird gerichtet), Cels.: intendere oculos alci rei od. in alqd, hinrichten nach etw., Sen. u. Iustin.: omnium oculis mentibusque ad pugnam intentis, Caes.: intentere manus in alcis oculos, Petron.: intueri alqd intentis oculis, Cic. u. Sen.: iurare per oculos suos, Plaut. u. Ov.: laborare oculis, Scrib. Larg.: oculos hoc meos laedit, Sen.: librum ab oculo legit, ohne Anstoß, Petron.: liberate oculos meos (geht mir aus den A.), ingratissimi cives! Curt.: lustravi oculis totam urbem, Petron.: ut oculi aut nihil mentiantur aut non multum mentiantur, Cic.: frons, oculi, vultus persaepe mentiuntur, Cic.: flagrant et micant oculi (des Zornigen), Sen.: insectorum omnium oculi moventur, Plin.: obligare oculos, Sen. u. Curt.: obversari in oculis principum in foro, sich sehen lassen vor den usw., Iustin.: aber obversari ante oculos, vor Augen stehen (schweben), bildl., Cic.: obversari oculis, vor Augen stehen, eig. u. bildl., Liv. u. Sen.: primo aspectu occupare oculos, einnehmen, fesseln, Sen.: occurrere oculis (v. Pers.u. Lebl.), Ov., Curt. u. Colum.: occurrit alqd necopinato oculis, Liv.: offendere vehementius oculos hominum, Cic.: operire (zumachen) oculos, Petron.: operire oculos alci od. oculos alcis (eines Sterbenden), Plin. u. Sen. rhet.: opponere alternos foramini oculos, Hor.: opponere manus oculis suis, Petron., ante oculos, Ov.: opprimere oculos suos, Lact.: opprimere oculos (eines Sterbenden), Val. Max.: parcere oculis suis, seinen Augen ein schreckliches Schauspiel ersparen, Domit. bei Suet.: pascere (weiden) oculos alcis cruciatu atque supplicio, Cic., in alcis corpore lacerando, Cic.: neque oculis neque auribus percipi posse, Cic.: percurrere veloci oculo, mit raschem Blicke überfliegen, Hor.: perdere (verlieren) oculos, Cic. u. Sen., ambos oculos, Iuven.: diu perlustrare oculis, Liv.: ponere ante oculos, sibi ponere ante oculos, Cic.: alci ponere ante oculos, Sen.: ante oculos positus, vor Augen liegend = alltäglich, zB. res, Cic., u. = augenscheinlich, offenbar, zB. pestis, Cic.: in oculis cotidianoque aspectu populi Rom. positum esse (zB. v. einem Tempel), Cic.: praestringere oculos, Cic., aciem oculorum, Plaut.: premere oculos, zudrücken (einem Toten), Verg.: proponere ante ocu los, ante oculos suos, Cic., sibi ante oculos, Cornif. rhet. u. Serv. Sulpic. in Cic. ep.: proponere oculis, Cic.: prosequi alqm oculis (nachsehen) euntem, Sil., abeuntem, Tac.: prosequi alqm contentis oculis, Suet.: recedere ab oculis, dem Blicke entschwinden (v. Sterbenden), Plin. ep.: referre (zurückwenden) oculos ad terram identidem, Liv.: reflectere oculos, Ov.: removere (entrücken) ab oculis, Cic.; restituere oculos, das Gesicht (die Sehkraft) wiedergeben, Suet.: subtrahere (fernhalten) oculos suos, Tac.: retorquere oculos, wegwenden, Ov.: retorquere oculos (zurückschielen) saepe ad hanc urbem, Cic.: medicamenta, quibus sanantur oculi, Sen.: oculis non satiari posse, sich nicht satt sehen können, Sen. rhet.: non sanguine et vulneribus suis alcis mentem oculosque satiare, Cic.: non solum animis, sed etiam oculis servire civium, nicht bloß die Gesinnungen, sondern auch die Blicke der B. zu berücksichtigen haben, Cic.: in oculis situm esse, vor A. liegen (stehen), Sall.: non deest forma, quae sollicitet oculos, Sen.: stare ante oculos, Sen.: subducere alqd oculis mortalium, Curt.: subito oculis subductum esse, Curt.: subicere oculis, Liv., ante oculos, Quint.: subicere rem dicendo oculis, Cic.: urbs subiecta oculis, Liv.: alqm subtrahere oculis civitatis, Liv.: tergere pedibus oculos (v. Tieren), Plin.: tollere oculos, Cic., oculos ad proceres, Lact., oculos in caelum, Lact.: tollere ex oculis, den A. entrücken, Hor.: tollere manum supra oculos, Quint.: torquere (verdrehen) oculum, Cic.: torquere oculos (den Blick wenden) ad moenia, Verg.: tenere (fesseln) oculos artificum, Plin. ep.: adversus alqd rectos oculos tenere, nach etwas mit unverwandtem Blicke hinsehen, Sen.: teneo huic oculum, den hab ich im Auge, Plaut.: subiectos campos terminare oculis haud facile quire, Liv.: transferre oculos animumque ad alqd, Blick und Aufmerksamkeit auf etwas wenden, Cic.: oculi alci tument (sind geschwollen), Cels.: converso bacillo alci tundere oculos vehementissime, Cic.: certe oculis uteris, du hast recht gesehen, Plaut.: venire sub oculos, Sen.: versari ante oculos, vor A. stehen, schweben, Cic.: u. so versari ob oculos, Cic., in oculis animoque, Cic.: oculis meis vidi, Petron.: clare oculis video, Plaut.: rectis oculis gladios micantes videre, Sen.: vitare oculos hominum, Cic.: volitare ante oculos istorum, Cic. – in oculis alcis, vor jmds. Augen, zB. populari agros, Liv.: in oculis omnium geri, vor den Augen der Welt vorgehen, Cic. – ante oculos alcis, vor jmds. Augen, zB. perire, trucidari, Liv. – sub oculis alcis, unter jmds. Augen, zB. sub avi oculis necari, Iustin.: sub oculis omnium pugnatur, Caes.: tanto sub oculis accepto detrimento perterritus exercitus, Caes. – procul ab oculis, fern von den Augen (Blicken), zB. quae in provincia procul ab oculis facta narrabantur, Liv. – als Liebkosungswort, ocule mi! mein Augapfel! Plaut. Curc. 203. – im Doppelsinn par oculorum in amicitia M. Antonii triumviri, Augenpaar u. Freundespaar, Suet. rhet. 5.
II) übtr.: a) v. etwas Vorzüglichem, im Bilde, illos oculos orae maritimae effodere, der Meeresküste jene Augen ausgraben (= die beiden hervorragenden Städte, Korinth u. Karthago, vernichten), Cic. de nat. deor. 3, 91: u. so ex duobus Graeciae oculis (Sparta u. Athen) alterum eruere, Iustin. 5, 8, 4. – b) v. Sonne und Sternen, oculus mundi, Ov.: oculi stellarum, Plin.: sol et luna, duo mundi, ut ita dicam, clarissimi oculi, Hieron. epist. 98, 2. – c) das Auge auf dem Felle der Panther, breves macularum oculi, kleine augenförmige Flecke, Plin. 8, 62: des Pfauenschwanzes, pavonum caudae oculi, Plin. 13, 96. – d) das Auge, die Knospe, Verg., Colum. u.a. – e) die Knollen od. das Dicke an gewissen Wurzeln, des Rohres usw., Cato, Varro u. Plin. – f) eine Pflanze, sonst aizoon maius gen., Plin. 25, 160. – g) als t. t. der Baukunst, oculus volutae, das Schneckenauge, an den ionischen Säulen, eine kleine Kreisfläche, wo der umlaufende Saum der Schnecke anfängt, Vitr. 3, 5, 6.
-
43 abreiben
abreiben, I) durch Reiben entfernen: 1) im allg.: [36] exterere (herausreiben). – deicere (durch Reiben abfallen machen). – 2) prägn., durch Reiben abnutzen: atterere (z. B. manus opere). – deterere (z. B. alci talos). – conterere (z. B. librum legendo). – obterere (zerreiben, z. B. obtritae catenis manus). – durch den Gebrauch abgerieben werden. sich abreiben, usu atteri od. deteri (z. B. v. Perlen, Gold etc.); usu consumi (durch den G. ganz abgenutzt werden, z. B. vom Ring). – II) tüchtig reiben, frottierend, fricare: defricare; confricare. – reinigend, tergēre. detergēre (abwischen, abscheuern). – tüchtig a., perfricare: rings a., circumfricare. – sich a., fricari. fricare corpus (sich frottieren, z. B. mit Öl, oleo); tergeri. detergeri (sich abwischen). – Abreiben, das, - ung, die, frictio. perfrictio (das Frottieren). – fricatio (das Frottieren und das Glätten durch Reiben).
-
44 fegen
fegen, tergere. detergere (wischend reinigen, z.B. fossam: u. oblimatum vetustate alveum). – verrere (kehren, z.B. die Straßen, das Haus). – purgare. expurgare (reinigen übh., z.B. cloacam). – Fegen, das, der Kloaken, purgatio cloacarum. – Fegfeuer, ignis purgatorius (Eccl.). – als Strafe, purgatoriae poenae (Eccl.).
-
45 tergotometer
Техника: терготометр (tergo - первое лицо настоящего времени итальянского (латинского) глагола tergere - очищать, чистить т.е. этот терготометр - прибор для измерения чистящих свойств) -
46 терготометр
Engineering: tergotometer (tergo - первое лицо настоящего времени итальянского (латинского) глагола tergere - очищать, чистить т.е. этот терготометр - прибор для измерения чистящих свойств) -
47 candidus
candĭdus, a, um [st2]1 [-] d’un blanc éclatant, blanc. [st2]2 [-] pur, brillant, radieux, éclatant, beau. [st2]3 [-] vêtu de blanc. [st2]4 [-] net, clair, distinct. [st2]5 [-] qui a les cheveux blancs. [st2]6 [-] heureux, favorable, propice. [st2]7 [-] candide, franc, sincère, impartial. - candida de nigris et de candentibus atra facere, Ov. M. 11, 315: rendre blanc le noir et noir le blanc. - candida, ae, f.: robe blanche (du candidat); spectacle (donné par un candidat). - edere candidam, Ambros. Serm. 81: donner un spectacle.* * *candĭdus, a, um [st2]1 [-] d’un blanc éclatant, blanc. [st2]2 [-] pur, brillant, radieux, éclatant, beau. [st2]3 [-] vêtu de blanc. [st2]4 [-] net, clair, distinct. [st2]5 [-] qui a les cheveux blancs. [st2]6 [-] heureux, favorable, propice. [st2]7 [-] candide, franc, sincère, impartial. - candida de nigris et de candentibus atra facere, Ov. M. 11, 315: rendre blanc le noir et noir le blanc. - candida, ae, f.: robe blanche (du candidat); spectacle (donné par un candidat). - edere candidam, Ambros. Serm. 81: donner un spectacle.* * *Candidus, pen. corr. Adiectiuum. Reluisant, Resplendissant, Candide.\Candidus. Blanc.\Color candidus. Plin. Blanchastre.\Dies candidus. Ouid. Beau et cler.\Panis candidus. Quintil. Pain blanc.\Populus candida. Virgil. Un arbre qu'on appelle Tremble.\Sententia candida. Ouid. Par laquelle est absouls celuy qui estoit accusé en jugement.\Sudario candido frontem tergere. Quintil. Esuyer son front d'un mouchoir blanc.\Turba candida. Ouid. Vestue de blanc.\Candidum oui. Plin. Aubun d'oeuf, Le blanc d'un oeuf, La glaire.\Candidus, transsumitur ad animum. Horat. De bonnaire et sans malice, sans envie ou mauvais vouloir, Qui va à la bonne foy.\Vita candida. Cic. Vie innocente.\Candidus. Horat. Ami, Bien voulant, Bening.\Fauonii candidi. Horat. Doulx et gratieux.\Hora candida. Ouid. Heureuse.\Nota candidiore lux. Catul. Heureuse journee. -
48 detergeo
detergĕo, ēre, tersi, tersum - tr. - [st2]1 [-] enlever en essuyant, essuyer. [st2]2 [-] dissiper, faire disparaître, balayer, dépenser. [st2]3 [-] purger, nettoyer, purifier. - detergere mensam, Plaut.: faire table nette. - detergere lacrymas, Ov.: essuyer ses larmes. - primo anno octoginta detersimus, Cic.: la première année nous avons dépensé quatre-vingt mille sesterces.* * *detergĕo, ēre, tersi, tersum - tr. - [st2]1 [-] enlever en essuyant, essuyer. [st2]2 [-] dissiper, faire disparaître, balayer, dépenser. [st2]3 [-] purger, nettoyer, purifier. - detergere mensam, Plaut.: faire table nette. - detergere lacrymas, Ov.: essuyer ses larmes. - primo anno octoginta detersimus, Cic.: la première année nous avons dépensé quatre-vingt mille sesterces.* * *Detergeo, deterges: vel Detergo, detergis, detersi, detersum, detergere vel detergere, Idem quod Tergere. Plaut. Torcher, Nettoyer.\Detergere, per translationem: vt Detergere fastidia, pro Auferre. Columel. Oster.\Somnum detergere pollice. Claud. Se frotter les yeulx pour achever de s'esveiller.\Detergere gemmas. Columel. Abbatre les bourgeons de la vigne.\Detergere numerum aliquem. Cic. Oster, Effacer.\Remos detergere. Caes. Couper tout net.\Detergere sarmenta de arboribus putatis, et vineis. Cato. Nettoyer et esmonder le sarment. -
49 sudarium
-
50 вытереть пот
vgener. asciugare il sudore, rasciugare il sudore, tergere il sudore -
51 вытирать
-
52 полировать
lucidare, levigare* * *несов. Вbrunire vt ( металлы); levigare vt (мрамор, камень); forbire vt, pulire vt, lucidare vt ( дерево); smerigliare vt ( абразивами)* * *v1) gener. brunire, forbire, lisciare, polire, pulire, tergere, zannare, dare il liicido, levigare, lucidare, lustrare, pulimentare, spulire2) eng. satinare, sbavare (металл) -
53 слеза
1) ( из глаз) lacrima ж., lagrima ж.2) ( плач) pianto м., lacrime ж. мн.* * *ж.1) lacrima, lagrimaлицо, залитое слеза́ми — viso bagnato / solcato di lacrime
проливать слёзы — versare lacrime; lacrimare vi (a)
2) мн. ( плач) pianto mудариться в слёзы, разразиться слеза́ми — prorompere / scoppiare in <pianto / lacrime>
плакать горькими / горючими слеза́ми — piangere a calde lacrime; sciogliersi in lacrime
слёзы подступили к горлу — si sentì un nodo / groppo alla gola
говорить сквозь слёзы — parlare <piangendo / tra le lacrime>
••пустить / пролить слезу шутл. — versare una lacrimuccia
осушить слёзы поэт. — tergere le lacrime
отольются кошке мышкины слёзы — chi la fa l'aspetti; come fai, così avrai
слеза́ми горю не поможешь — inutile piangerci sopra; piangere sul latte versato
* * *ngener. lacrima, lcrimlla -
54 чистить
1) ( очищать от грязи) pulire2) ( освобождать от кожуры) sbucciare, spelare3) ( освобождать от засоряющего) sgomberare, liberare, ripulire4) (удалять, счищать) portare via, asportare5) ( обворовывать) rubare6) (организацию и т.п.) epurare* * *несов. В1) pulire vt, forbire vt, nettare vt; detergere vt ( поверхность)чи́стить щёткой — spazzolare vt
чи́стить скребницей — strigliare vt
чи́стить (себе) ботинки — lucidarsi / lustrarsi le scarpe
чи́стить зубы — pulire i denti
чи́стить колодец — spurgare il pozzo
2) (от шелухи и т.п.) spelare vt, sbucciare vt, mondare vt, sgusciare vtчи́стить яблоко — spelare / sbucciare una mela
чи́стить рыбу — squamare un pesce
чи́стить горох — sgusciare i piselli
3) ( расчищать) sgombrare vtчи́стить дорогу — sgomberare la strada
4) ( потрошить) sventrare vt, sbuzzare vtчи́стить курицу — sventrare una gallina
5) перен. ( проверять) ripulire vt, epurare vtчи́стить организацию — epurare un'organizzazione
6) прост. ( грабить) svaligiare vt, far repulisti; ripulire vt7) прост. ( ругать) ingiuriare vt, svillaneggiare vt, insultare vt•* * *v1) gener. forbire, polire, rigovernare, scorzare (фрукты, овощи), strebbiare, strubbiare, pelare, spazzolare (щёткой), carminare (шерсть и т.п.), dare una pulita, derergere, detergere, espurgare, fregare, lucidare, lustrare, mondare (овощи, фрукты), nettare, pulire, tergere2) navy. frettare3) obs. spannare -
55 oculus
oculus, ī, m. (Demin. v. *ocus, vgl. griech. οσσε, οψομαι, οπωπα), das Auge, I) eig.: oculi acres, Cic., acriores, Sen.: acuti, Cic.: aegri, vitiosi, Sen.: aperti, Cic.: aquilini, Apul.: ardentes, Verg. u. Sen.: arguti, Cic.: attenti, Veget. u. Cael. Aur.: attentiores, Val. Max.: atroces, Gell.: avidi, Plin.: boni, Prop.: bubuli, Petron.: cadentes, Sen. rhet.: caeci, Sen.: caerulei, caesii, Cic.: caligantes, Gell.: caprini, Plin.: clari, Cato: clariores, Plin.: clausi, Sidon.: concavi, Suet: conditi, Sen. rhet.: coniventes, Cic.: contenti (gespannte), Suet.: defessi, Verg.: deficientes, Sen.: defixi, Hor.: demissi, Sen. rhet.: oculus dexter, sinister, Plin. ep.: oculi duri, starre, Plaut: eminentes, Cic.: errantes, Cic.: exstantes, Suet.: felinei, Serv. ad Verg.: flentes, Boëth.: fulgentes, Hor.: glauci, Plin.: grandes, Suet.: graves, Cic.: hebetes, hebetiores, Plin. u. Suet. (u. so uterque oculus naturā hebes, Plin.); hiantes, Plaut.: hilares, Sen.: humidi, Plin.: ignei, Solin.: immobiles, Plin., immoti, Ov.: impudentissimi, Cic.: infesti, Cic.: ingentes, Aur. Vict: intenti, Cic.: labentes, Prop.: lacrimantes, Plaut: laeti, Sen.: languidi, Quint.: limi, Plaut. u. Plin.: lippi, Plaut. u. Vitr.: loquaces, Tibull.: lyncei, Boëth.: magni, Varro: oculi igne micantes, Ov.: minaces, Sen.: mites, Val. Max.: morientes, Amm.: nigri, Plaut. u. Varro: operti, Sen.: parvi, Plin.: ravi, Varro: recti, Cic.: reducti introrsus oculi,————hohle, Sen. rhet.: rigentes, Plin.: rigidi, Quint.: sicci, Hor. u. Sen.: torvi, Ov.: truces, Cic.: tumentes, Sen.: udi, Ov.: vagi, Veget.: vegeti, Suet.: vigiles, Verg. – acies oculorum, Cic.: album oculi, Cels.: ardor oculorum, Cic.: dolor oculorum, Sen. u. Aur. Vict.: fulmen oculorum tuorum, Aur. Vict.: oculorum hebetatio, Plin.: oculorum ludibrium (Täuschung). Ggstz. vera species, Curt.: lumina oculorum, Nep.: lux oculorum edita, vorstehende Augen, Amm.: oculorum magnitudo et candor, Capit.: locus oculi, die Augenhöhle, Plaut.: oculorum margo, Stat.: oculorum mendacium (Trug), Cic.: oculorum gravis morbus, Nep.: furtivi oculorum nutus (Zwinkern), der Buhldirnen, Hieron.: oculorum orbes (Ränder), Tac.: oculorum poena, die Str., die seine A. hätte treffen sollen, Cic.: oculorum atque aurium sensus (Sing.), Sen.: sensus oculorum atque aurium hebetes, Liv.: oculorum valetudo, Cic.: oculorum vigor integer, Plin. ep.: ulcera oculorum, Marc. Emp. – aeger oculis ex verna intemperie, Liv.: oculis captus, Cic.: captus altero oculo, auf einem A. blind, Suet.: oculorum dolore correptus, Aur. Vict.: corpore toto pulcher, sed magis oculis, Aur. Vict.: oculorum tabe notus, bekannt als einer, dem das Augenlicht vergangen, Tac. – abesse ab oculis et fori et curiae, entrückt sein den A. des F. u. der K., Cic.: abire ex oculis, Liv., ab oculis. Plaut. u. Sen.: adicere oculos, s. adicio no. I, 2, a: adicere oculum hereditati,————auf die E. ein A. werfen, Cic.: advertere oculos, seine Blicke darauf richten, Plin. pan.: pretia solis oculis (nach dem Augenmaß) aestimantur, Amm.: allevare (aufschlagen) oculos, v. einem Ohnmächtigen, Curt.: amittere (verlieren) oculos, Caes., oculum, Aur. Vict. (bes. im Kampfe): amoliri (entrücken) alqm ab oculis mortalium, Curt.: aperire oculos, s. aperio no. II, a, α: aspernari oculis pulchritudinem rerum, Cic.: non haec aspicere oculis aequis, Verg.: ne rectis quidem oculis aspicere posse instructam aciem, Suet.: attollere oculos, s. attollo no. I, 1: auferre observantibus etiam oculos, vor sichtlichen Augen betrügen, Liv.: auferri ex oculis, den Blicken entzogen werden, entschwinden (v. leb. Wesen u. Lebl.), Sen. u. Tac.: auferre se ex oculis, Sen. u. Sil.: non oculorum modo usum, sed etiam aurium auferre (v. einem Geschrei), Curt.: avertere oculos, Ov.: alqā re avertere oculos hostium, Liv.: avertere oculos ab alcis facie, Aur. Vict.: avertere ab alqo omnium in se oculos, Liv.: avertere in semet omnium oculos animosque, Curt.: avertere alqd ab oculis et naribus alcis, Cic.: se ex oculis avertere et auferre, Verg.: cadere sub oculos, Cic.: cadere oblectationi oculisque (zur Augenweide), Tac.: oculi mihi caecutiunt, Plaut. u. Varro: caligant oculi, Cels. u.a.: capessere oculis egregium spectaculum, Liv.: capere fructum oculis ex alqa re, die Augen weiden an etw., Nep.: capi altero oculo, auf einem Auge blind wer-————den, Liv.: captum esse oculis et auribus, Cic., auribus et oculis, Liv.: circumferre oculos, s. circumfero no. II, b: claudere oculos, Lucan.: comedere oculis pueros molles, Mart.: comprimere oculos, Ov., Sen. u.a.: configere cornicum oculos, s. configo: conivere altero oculo, Cic.: conicere oculos, s. conicio no. I, 2, a: contemplari intentis oculis, Cic.: contueri alqm duobus oculis, et non altero, Cic.: credere oculis magis od. amplius quam auribus, Liv. u. Sen.: oculis mihi dedit signum, Plaut.: defigere oculos in etc., s. defigo no. II, a: nusquam ab alqo deflectere oculos, Liv.: deicere (niederschlagen) oculos, Sen.: deicere in terram oculos, Quint. u.a.: deicere nusquam oculos de od. ab etc., s. deicio no. II, A: delectare spectaculis oculos, Sen.: delectare imperitorum oculos, Plin. ep.: demittere oculos, s. demitto no. I, A, β: detergere oculos (v. Schlaftrunkenen), Petron.: devorare oculis, s. devoro no. II, A, 3, a: diducere oculum, Cels.: dirigere oculos, s. dirigo no. II, A, 1, d (Bd. 1. S. 2184): dissaviari oculos alcis, Q. Cic.: distorquere oculos, Hor.: oculi dolent, Plaut.: oculi dolent nimio fletu, Vopisc., spectando, Auson.: elabi ex oculis (v. einer Schlange), Liv.: effodere alci oculos, Cic.: elidere oculos, Plaut.: erigere oculos (bes. v. Sterbenden), Cic., cadentes iam oculos ad nomen alcis, Sen.: eruere alci oculum, Sen., sibi oculos, Lact.: eruere coturnicum oculos, Quint. – esse in oculis, vor Augen (sichtbar)————sein, v. Örtl., Ov. u. Tac., u. vor Augen stehen, schweben (bildl.), Liv. u.a. (s. Fabri Liv. 22, 12, 6. Drak. Liv. 37,28, 1. Mützell Curt. 3, 6 [14], 3. p. 72, a): esse in oculis alcia od. alci, bei jmd. sehr beliebt sein, von jmd. auf den Händen getragen werden, Cic. (vgl. Kühner Cic. Tusc. 2, 63): esse ante oculos, vor Augen (sichtbar) sein, Cic., u. ante oculos esse alci, jmdm. vor Augen stsehen od. schweben (bildl.), Plin. ep.: non libenter esse ante oculos suorum civium, nicht gern unter den Augen seiner Mitbürger weilen, Nep. – ferre alqm in oculis, sehr viel auf jmd. halten, jmdm. von Herzen gut sein, Cic.: u. so ferre alqm oculis, Q. Cic.: figere oculos in terram, Sen.: figere oculos in virgine, Ov.: flectere oculos, Verg.: fugere oculos, nicht zu sehen (zu erkennen) sein, Sen.: aber oculos iuvenum fugere (v. einem Mädchen), Hieron.: nemo civis est, qui vos non oculis fugiat, auribus respuat, Cic.: felium in tenebris fulgent radiantque oculi, Plin.: oculos centum habere, Phaedr.: vellem oculos non habere! o daß ich doch blind wäre! Ps. Quint. decl.: ante oculos habere urbem latam in triumpho suo, Liv.: habere ante oculos immortalitatem (bildl.), Plin. ep.: semper alqm ante oculos habere (bildl.), Sen.: ante oculos habere (bildl.) mit folg. Acc. u. Infin., Plin. ep. 8, 24, 4: semper id in oculis habere (vor A. haben, sich vor A. stellen, bildl.), quod quaeritur, Quint.: habitare in————oculis, den Leuten nicht aus den A. gehen (v. Pers.), Cic.: ähnl. haerere in oculis, sich vor unseren Augen hinpflanzen, v. Pers., Cic.: hebetare oculos, Lact., aciem oculorum, Plin.: implevit oculos, die A. gingen ihr (vor Trauer) über, Sen.:: arena magnā vi agitata ora oculosque implere solet, Sall.: implere oculos (seine A. weiden an usw.) insolito spectaculo, Plin. pan.: oculi implentur (füllen sich) lacrimis, Hieron.: incurrere in oculos u. bl. oculis, s. incurro no. II, B, 1: ingerere oculis, s. ingero no. II, 3: inhaerere oculis u. oculis alcis, vor A. schweben (bildl.), Vell. u. Ov.: inserere oculos, s. 2. insero no. I, A: oculus quoquam intenditur (wird gerichtet), Cels.: intendere oculos alci rei od. in alqd, hinrichten nach etw., Sen. u. Iustin.: omnium oculis mentibusque ad pugnam intentis, Caes.: intentere manus in alcis oculos, Petron.: intueri alqd intentis oculis, Cic. u. Sen.: iurare per oculos suos, Plaut. u. Ov.: laborare oculis, Scrib. Larg.: oculos hoc meos laedit, Sen.: librum ab oculo legit, ohne Anstoß, Petron.: liberate oculos meos (geht mir aus den A.), ingratissimi cives! Curt.: lustravi oculis totam urbem, Petron.: ut oculi aut nihil mentiantur aut non multum mentiantur, Cic.: frons, oculi, vultus persaepe mentiuntur, Cic.: flagrant et micant oculi (des Zornigen), Sen.: insectorum omnium oculi moventur, Plin.: obligare oculos, Sen. u. Curt.: obversari in oculis principum in foro, sich sehen lassen vor den usw.,————Iustin.: aber obversari ante oculos, vor Augen stehen (schweben), bildl., Cic.: obversari oculis, vor Augen stehen, eig. u. bildl., Liv. u. Sen.: primo aspectu occupare oculos, einnehmen, fesseln, Sen.: occurrere oculis (v. Pers.u. Lebl.), Ov., Curt. u. Colum.: occurrit alqd necopinato oculis, Liv.: offendere vehementius oculos hominum, Cic.: operire (zumachen) oculos, Petron.: operire oculos alci od. oculos alcis (eines Sterbenden), Plin. u. Sen. rhet.: opponere alternos foramini oculos, Hor.: opponere manus oculis suis, Petron., ante oculos, Ov.: opprimere oculos suos, Lact.: opprimere oculos (eines Sterbenden), Val. Max.: parcere oculis suis, seinen Augen ein schreckliches Schauspiel ersparen, Domit. bei Suet.: pascere (weiden) oculos alcis cruciatu atque supplicio, Cic., in alcis corpore lacerando, Cic.: neque oculis neque auribus percipi posse, Cic.: percurrere veloci oculo, mit raschem Blicke überfliegen, Hor.: perdere (verlieren) oculos, Cic. u. Sen., ambos oculos, Iuven.: diu perlustrare oculis, Liv.: ponere ante oculos, sibi ponere ante oculos, Cic.: alci ponere ante oculos, Sen.: ante oculos positus, vor Augen liegend = alltäglich, zB. res, Cic., u. = augenscheinlich, offenbar, zB. pestis, Cic.: in oculis cotidianoque aspectu populi Rom. positum esse (zB. v. einem Tempel), Cic.: praestringere oculos, Cic., aciem oculorum, Plaut.: premere oculos, zudrücken (einem Toten), Verg.: proponere ante ocu-————los, ante oculos suos, Cic., sibi ante oculos, Cornif. rhet. u. Serv. Sulpic. in Cic. ep.: proponere oculis, Cic.: prosequi alqm oculis (nachsehen) euntem, Sil., abeuntem, Tac.: prosequi alqm contentis oculis, Suet.: recedere ab oculis, dem Blicke entschwinden (v. Sterbenden), Plin. ep.: referre (zurückwenden) oculos ad terram identidem, Liv.: reflectere oculos, Ov.: removere (entrücken) ab oculis, Cic.; restituere oculos, das Gesicht (die Sehkraft) wiedergeben, Suet.: subtrahere (fernhalten) oculos suos, Tac.: retorquere oculos, wegwenden, Ov.: retorquere oculos (zurückschielen) saepe ad hanc urbem, Cic.: medicamenta, quibus sanantur oculi, Sen.: oculis non satiari posse, sich nicht satt sehen können, Sen. rhet.: non sanguine et vulneribus suis alcis mentem oculosque satiare, Cic.: non solum animis, sed etiam oculis servire civium, nicht bloß die Gesinnungen, sondern auch die Blicke der B. zu berücksichtigen haben, Cic.: in oculis situm esse, vor A. liegen (stehen), Sall.: non deest forma, quae sollicitet oculos, Sen.: stare ante oculos, Sen.: subducere alqd oculis mortalium, Curt.: subito oculis subductum esse, Curt.: subicere oculis, Liv., ante oculos, Quint.: subicere rem dicendo oculis, Cic.: urbs subiecta oculis, Liv.: alqm subtrahere oculis civitatis, Liv.: tergere pedibus oculos (v. Tieren), Plin.: tollere oculos, Cic., oculos ad proceres, Lact., oculos in caelum, Lact.: tollere ex oculis, den A. entrücken,————Hor.: tollere manum supra oculos, Quint.: torquere (verdrehen) oculum, Cic.: torquere oculos (den Blick wenden) ad moenia, Verg.: tenere (fesseln) oculos artificum, Plin. ep.: adversus alqd rectos oculos tenere, nach etwas mit unverwandtem Blicke hinsehen, Sen.: teneo huic oculum, den hab ich im Auge, Plaut.: subiectos campos terminare oculis haud facile quire, Liv.: transferre oculos animumque ad alqd, Blick und Aufmerksamkeit auf etwas wenden, Cic.: oculi alci tument (sind geschwollen), Cels.: converso bacillo alci tundere oculos vehementissime, Cic.: certe oculis uteris, du hast recht gesehen, Plaut.: venire sub oculos, Sen.: versari ante oculos, vor A. stehen, schweben, Cic.: u. so versari ob oculos, Cic., in oculis animoque, Cic.: oculis meis vidi, Petron.: clare oculis video, Plaut.: rectis oculis gladios micantes videre, Sen.: vitare oculos hominum, Cic.: volitare ante oculos istorum, Cic. – in oculis alcis, vor jmds. Augen, zB. populari agros, Liv.: in oculis omnium geri, vor den Augen der Welt vorgehen, Cic. – ante oculos alcis, vor jmds. Augen, zB. perire, trucidari, Liv. – sub oculis alcis, unter jmds. Augen, zB. sub avi oculis necari, Iustin.: sub oculis omnium pugnatur, Caes.: tanto sub oculis accepto detrimento perterritus exercitus, Caes. – procul ab oculis, fern von den Augen (Blicken), zB. quae in provincia procul ab oculis facta narrabantur, Liv. – als Liebkosungswort, ocule mi!————mein Augapfel! Plaut. Curc. 203. – im Doppelsinn par oculorum in amicitia M. Antonii triumviri, Augenpaar u. Freundespaar, Suet. rhet. 5.II) übtr.: a) v. etwas Vorzüglichem, im Bilde, illos oculos orae maritimae effodere, der Meeresküste jene Augen ausgraben (= die beiden hervorragenden Städte, Korinth u. Karthago, vernichten), Cic. de nat. deor. 3, 91: u. so ex duobus Graeciae oculis (Sparta u. Athen) alterum eruere, Iustin. 5, 8, 4. – b) v. Sonne und Sternen, oculus mundi, Ov.: oculi stellarum, Plin.: sol et luna, duo mundi, ut ita dicam, clarissimi oculi, Hieron. epist. 98, 2. – c) das Auge auf dem Felle der Panther, breves macularum oculi, kleine augenförmige Flecke, Plin. 8, 62: des Pfauenschwanzes, pavonum caudae oculi, Plin. 13, 96. – d) das Auge, die Knospe, Verg., Colum. u.a. – e) die Knollen od. das Dicke an gewissen Wurzeln, des Rohres usw., Cato, Varro u. Plin. – f) eine Pflanze, sonst aizoon maius gen., Plin. 25, 160. – g) als t. t. der Baukunst, oculus volutae, das Schneckenauge, an den ionischen Säulen, eine kleine Kreisfläche, wo der umlaufende Saum der Schnecke anfängt, Vitr. 3, 5, 6. -
56 skeina
I)(-da, -dr), v. to scratch, wound slightly (hefir þú skeint þik? hann svarar: ekki em ek skeindr);refl., skeinast, to get a scratch, a slight wound.f. scratch, slight wound (kalla ek þetta skeinu ok ekki sár).* * *1.u, f. a scratch, slight wound; kalla ek þetta skeinu en ekki sár, Nj. 205, Háv. 50, Fms. ix. 497, Róm. 239; var skeinan saman hlaupin, Grett. 152.COMPDS: skeinuhættr, skeinusamr, skeinisamt.2.d, [skeini, skán, skæni], to wipe, tergere foramen. -
57 buccula
buccula ae, f dim. [bucca], the beaver, mouthpiece of a helmet: bucculas tergere, L.: fractā de cuspide pendens, Iu.* * *little cheek; mouth/cheek-piece of a helmet; part of a machine/catapult channel -
58 tergeō
tergeō sī, sus, ēre [STRAG-], to rub off, wipe off, wipe dry, wipe clean, cleanse: qui tractant ista, qui tergent: clipeos et spicula, polish, V.: arma, L.: ut tersis niteant talaria plantis, O.: gallinā palatum, to tickle the palate, H.* * *tergere, tersi, tersus Vrub, wipe; wipe off, wipe dry; clean, cleanse -
59 mop
I [mɒp]1) (for floors) (of cotton) scopa f. a filacce; (of sponge) spazzolone m. (rivestito di spugna)2) (for dishes) spazzolino m. per stoviglie3) (hair) zazzera f.II [mɒp]1) (wash) lavare, spazzare [floor, deck]2) (wipe)to mop one's face, brow — asciugarsi la faccia, la fronte
•- mop down- mop up* * *[mop] 1. noun1) (a pad of sponge, or a bunch of pieces of coarse string or yarn etc, fixed on a handle, for washing floors, dishes etc.) spazzolone, mocio; (scopetta per lavare i piatti)2) (a thick mass of hair: a mop of dark hair.) zazzera3) (an act of mopping: He gave the floor a quick mop.) spazzata2. verb1) (to rub or wipe with a mop: She mopped the kitchen floor.) spazzare2) (to wipe or clean (eg a face covered with sweat): He mopped his brow.) asciugare•- mop up* * *[mɒp]1. n(for floor) mocio m Vileda ® inv, (for dishes) spazzolino per i piatti, (fam: hair) cespuglio or testa di capelli2. vt(floor) lavare•- mop up* * *mop (1) /mɒp/n.3 (naut.) redazza, radazza5 (mecc.) disco per pulitrici● (fam.) mop top, persona zazzeruta; capellone □ (fam.) mop-up, asciugata (o lavata) con uno straccio; ultimo tocco; colpo finale; colpetto (fam.).mop (2) /mɒp/n.– (nella loc.) mops and mows, smorfie, boccacce.(to) mop (1) /mɒp/v. t.1 lavare, pulire con lo straccio, spazzare ( i pavimenti, ecc.): DIALOGO → - Chores- Can you mop the kitchen floor when you've finished the dishes?, puoi passare lo straccio in cucina quando hai finito i piatti?3 (naut.) radazzare● (fam.) to mop the floor with sb., dare una grossa batosta a q. □ to mop up, asciugare, prosciugare, raccogliere; (fam.) mangiare, bere avidamente; papparsi, scolarsi; finire, sbrigare; (fin.) ritirare ( redditi, risorse finanziarie) dalla circolazione; (mil.) rastrellare: Mop up the spilt wine, asciuga il vino versato!; (fin.) to mop up the funds, prosciugare i fondi □ (fam.) to mop up all the profits, assorbire (o prendersi) tutti gli utili □ to mop up the sauce with a piece of bread, fare la scarpetta (fam.).(to) mop (2) /mɒp/v. i.– to mop and mow, fare smorfie; far boccacce.* * *I [mɒp]1) (for floors) (of cotton) scopa f. a filacce; (of sponge) spazzolone m. (rivestito di spugna)2) (for dishes) spazzolino m. per stoviglie3) (hair) zazzera f.II [mɒp]1) (wash) lavare, spazzare [floor, deck]2) (wipe)to mop one's face, brow — asciugarsi la faccia, la fronte
•- mop down- mop up -
60 terso
terso agg. (p.p. di Vedere tergere) 1. (pulito, nitido) limpide, clair, pur: aria tersa air pur, air limpide; cielo terso ciel clair, ciel limpide. 2. ( limpido) limpide, transparent, cristallin: acque terse eaux limpides, eaux cristallines. 3. ( fig) ( forbito) châtié: stile terso style châtié.
См. также в других словарях:
tergere — / tɛrdʒere/ v. tr. [dal lat. tergĕre, tergēre ] (io tèrgo, tu tèrgi, ecc.; pass. rem. tèrsi, tergésti, ecc.; part. pass. tèrso ), lett. [pulire eliminando l umidità anche nella forma tergersi : tergersi il sudore dalla fronte ] ▶◀ asciugare,… … Enciclopedia Italiana
tergere — tèr·ge·re v.tr. (io tèrgo) CO pulire asciugando: tergere il sudore dalla fronte {{line}} {{/line}} DATA: 1374. ETIMO: dal lat. tĕrgĕre. NOTA GRAMMATICALE: per la coniugazione vd. aspergere … Dizionario italiano
tergere — {{hw}}{{tergere}}{{/hw}}v. tr. (pres. io tergo , tu tergi ; pass. rem. io tersi , tu tergesti ; part. pass. terso ) (lett.) Forbire, nettare, pulire asciugando … Enciclopedia di italiano
tergere — v. tr. (lett.) forbire, nettare, detergere, astergere, lavare, lucidare, pulire, ripulire, mondare, smacchiare □ asciugare CONTR. insudiciare, imbrattare, insozzare, macchiare, sporcare □ bagnare, inumidire. SFUMATURE ► pulire … Sinonimi e Contrari. Terza edizione
l'strè — tergere, luccicare, brillare … Dizionario Materano
manuterge — [ manytɛrʒ ] n. m. • 1790; lat. médiév. manutergium, de manus « main » et tergere « essuyer » ♦ Liturg. Linge dont se sert le célébrant pour s essuyer les mains au moment du lavabo (I, 1o) pendant la messe. ● manuterge nom masculin ( … Encyclopédie Universelle
astergere — /a stɛrdʒere/ (lett. e ant. abstergere) v. tr. [dal lat. abstergĕre, der. di tergĕre pulire , col pref. abs ] (coniug. come tergere ), non com. [togliere via le impurità lavando o asciugando leggermente] ▶◀ asciugare, detergere, nettare, pulire … Enciclopedia Italiana
detergere — /de tɛrdʒere/ v. tr. [dal lat. detergĕre, der. di tergĕre asciugare, pulire , col pref. de ] (coniug. come tergere ). [asportare impurità, secrezioni dalla superficie di un corpo, ecc.: d. il sudore della fronte ; latte per d. la pelle ]… … Enciclopedia Italiana
pulire — A v. tr. 1. nettare, detergere, tergere, forbire, mondare, lavare, sgrassare, smacchiare, lucidare, fregare, sfregare, strofinare □ rigovernare □ spazzare, scopare, spazzolare, strigliare, spolverare □ (animali) tolettare □ depurare, spurgare,… … Sinonimi e Contrari. Terza edizione
astergere — a·stèr·ge·re v.tr. (io astèrgo) 1. BU tergere, togliere le impurità lavando o strofinando Sinonimi: detergere, pulire. 2. LE fig., cancellare, rimuovere: che costui sol non accostasse al rivo | che del passato ogni memoria asterge (Ariosto)… … Dizionario italiano
detergere — de·tèr·ge·re v.tr. (io detèrgo) CO 1a. eliminare lo sporco, pulire, spec. con acqua o sostanze detersive: detergere il corpo, un oggetto Sinonimi: 2nettare, pulire, tergere. Contrari: sporcare. 1b. asciugare: detergere il sudore, il sangue… … Dizionario italiano