-
1 indicator panel
indicatie bord -
2 duration indication
indicatie van de belastbare tijd -
3 contraindication
n. contra-indicatie (tegenstrijdige regel)[ kontrəindikkeesjn] 〈 medicijnen, geneeskunde〉 -
4 indication
indication [ẽdiekaasjõ]〈v.〉1 aanduiding ⇒ vermelding, opgave2 aanwijzing ⇒ vingerwijzing, tip♦voorbeelden:f1) aanwijzing, aanduiding2) indicatie, gebruiksaanwijzing [medisch] -
5 Indikation
-
6 Indiz
Indiz〈o.; Indizes, Indizien〉♦voorbeelden: -
7 Противопоказания
nmed. Tegenaanwijzingen, Contra-indicatie -
8 показание
-
9 признак
n1) gener. aanduiding, schijn, voorbode, voorteken, blijk, kenmerk, kenteken, merkteken, spoor, teken2) med. indicatie3) law. getuigenis (чего-л.) -
10 указание
ngener. aanwijzing, opgaaf, opgave, aanduiding, indicatie, instructie, verwijzing, vingerwijzing -
11 bun
(geneeskunde) afvalproduct gevormd tijdens het metabolische proces en in bloed uitgescheiden (kan gebruikt worden ter indicatie van nierfunctie)BUN (blood urea nitrogen)[ bun]1 (krenten)bolletje ⇒ (krenten/koffie)broodje♦voorbeelden:1 〈voornamelijk mannen(taal); schertsend〉 have a bun in the oven 〈 van vrouwen〉 • een kleintje op stapel hebben staan→ hot hot/ -
12 indication
n. (het) aangeven, (het) aantonen; indikatie[ indikkeesjn]♦voorbeelden: -
13 indicator
n. wijzer; richtingaanwijzer; meter; teken; indicateur[ indikkəittə]6 informatie/mededelingenbord -
14 symptom
n. syndroom, symptoom; teken[ sim(p)təm] 〈 ook medicijnen, geneeskunde〉1 symptoom ⇒ (ziekte)verschijnsel, indicatie -
15 check sum
controle som (een gegeven cijfer als indicatie voor juistheid van een reeks cijfers door vergelijking met de optel uitkomst) -
16 indicatively
adv. Als indicatie (een teken, een hint) -
17 indication
aanduidingaanwijzingindicatieverschijnsel -
18 признак
teken, symptoom, indicatie -
19 признак
teken, symptoom, indicatie -
20 Gegenanzeige
- 1
- 2
См. также в других словарях:
indicaţie — INDICÁŢIE, indicaţii, s.f. Îndrumare, lămurire, recomandare; indiciu, informaţie. [var.: indicaţiúne s.f.] – Din fr. indication, lat. indicatio, onis. Trimis de valeriu, 28.07.2006. Sursa: DEX 98 indicáţie s. f. (sil. ţi e), art. indicá … Dicționar Român
indicáţie — s. f. (sil. ţi e), art. indicáţia (sil. ţi a), g. d. art. indicáţiei; pl. indicáţii, art. indicáţiile (sil. ţi i ) … Romanian orthography
adresă — ADRÉSĂ, adrese, s.f. 1. Indicaţie (pe scrisori, pe colet etc.) cuprinzând numele şi domiciliul destinatarului. ♦ Date care indică domiciliul unei persoane. ♢ expr. (A spune, a vorbi etc. ceva) la adresa cuiva = (a spune, a vorbi etc. ceva) cu… … Dicționar Român
antet — ANTÉT, anteturi, s.n. Indicaţie tipărită în partea de sus a unei foi de hârtie sau a unui plic, cuprinzând numele, adresa etc. unei instituţii sau ale unei persoane. – Din fr. en tête. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 antét s. n … Dicționar Român
consultaţie — CONSULTÁŢIE, consultaţii, s.f. 1. Aviz, indicaţie, lămurire dată asupra unor chestiuni de specialitate în discuţie. 2. Examinare a unui pacient de către un medic pentru punerea diagnosticului bolii şi indicarea tratamentului. 3. Îndrumare… … Dicționar Român
contraindica — CONTRAINDICÁ, contraindic, vb. I. tranz. (Rar) A interzice ceva (mai ales unui bolnav); a da o indicaţie contrară. [pr. : tra in ] – Din fr. contre indiquer. Trimis de IoanSoleriu, 12.06.2004. Sursa: DEX 98 contraindicá vb. (sil. tra in ), ind … Dicționar Român
instrucţiune — INSTRUCŢIÚNE, instrucţiuni, s.f. 1. Indicaţie dată cuiva cu privire la îndeplinirea unui lucru. 2. Instrucţie (1). 3. (La pl.) Îndrumări date de către conducerea unui organ ierarhic superior organelor administrative în subordine; textul sau… … Dicționar Român
menţiune — MENŢIÚNE, menţiuni, s.f. 1. Semnalare, pomenire, menţionare; (concr.) notă în care se dau informaţii referitoare la un eveniment, la o persoană etc. ♦ Indicaţie, specificare, 2. Distincţie onorifică (mai mică decât premiul) care se acordă… … Dicționar Român
indicaţiune — INDICAŢIÚNE s.f. v. indicaţie. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 INDICÁŢIE s. 1. v. directivă. 2. v. prevedere. 3. informaţie, îndrumare, lămurire. (A primit toate indicaţiuneiile necesare,) 4. prescripţie, regulă, (înv.) ustav.… … Dicționar Român
manşetă — MANŞÉTĂ, manşete, s.f. 1. Partea de jos a mânecii unei cămăşi (bărbăteşti) sau a unei bluze; bandă (detaşabilă) aplicată ca garnitură la partea de jos a unei mâneci. ♦ Partea de jos (răsfrântă) a pantalonilor. ♦ Porţiune de la începutul unui… … Dicționar Român
notă — NÓTĂ, note, s.f. 1. Însemnare, înregistrare în scris a unei observaţii referitoare la o anumită chestiune; text scris care conţine o scurtă însemnare, un comentariu. ♢ expr. A lua notă (de ceva) = a lua cunoştinţă (de ceva); a ţine seamă (de… … Dicționar Român