-
1 gara
gara s.f. 1. épreuve, compétition, concours m.: gara poetica concours de poésie. 2. ( Sport) épreuve; ( corsa) course; ( fra due contendenti o squadre) match m., partie. 3. ( concorso) adjudication, concours m. 4. ( fig) épreuve, compétition. -
2 gara
(n.f.)Fr gare -
3 femminile
femminile I. agg.m./f. 1. féminin, de femme, des femmes: sesso femminile sexe féminin; voce femminile voix de femme; psicologia femminile psychologie des femmes; astuzia femminile ruse féminine; una ragazza molto femminile une jeune fille très féminine; la condizione femminile la condition féminine, la condition de la femme; personaggio femminile personnage féminin. 2. ( per donne) féminin, de femmes, de filles: gara femminile course féminine, course femmes; rivista femminile revue féminine. 3. ( per ragazze) de filles, féminin: scuola femminile école de filles. 4. ( femmineo) féminin, efféminé: lineamenti femminili traits féminins. 5. ( Gramm) féminin: genere femminile genre féminin. II. s.m. 1. ( Gramm) (genere, sostantivo) féminin. 2. ( Sport) ( gara femminile) compétition f. féminine: il femminile di scherma le tournoi féminin d'escrime; il femminile di slalom le slalom féminin. 3. ( Edit) magazine féminin. -
4 iscrivere
iscrivere v. (pres.ind. iscrìvo; p.rem. iscrìssi; p.p. iscrìtto) I. tr. 1. inscrire: iscrivere i figli in una scuola inscrire ses enfants à l'école; iscrivere qcu. a una gara inscrire qqn à une compétition. 2. ( registrare) enregistrer, inscrire: iscrivere un'ipoteca inscrire une hypothèque, constituer une hypothèque. 3. ( incidere un'iscrizione) inscrire. 4. ( Geom) ( inscrivere) inscrire. II. prnl. iscriversi 1. s'inscrire (a à): mi sono iscritto alla facoltà di chimica je me suis inscrit en faculté de chimie; iscriversi a un corso di inglese s'inscrire à un cours d'anglais; iscriversi a una gara s'inscrire à une compétition; iscriversi a un partito s'inscrire à un parti. 2. ( fig) ( inserirsi) s'inscrire (in dans): progetto che si iscrive in una riforma generale projet qui s'inscrit dans une réforme générale. -
5 palio
palio s.m. 1. ( gara equestre) course f. de chevaux: correre il palio participer à une course de chevaux. 2. ( drappo) fanion. 3. ( estens) ( gara) compétition f. -
6 agone
I. agone s.m. 1. (Stor.gr) agôn. 2. ( lett) ( gara) concours, compétition f.: agone poetico concours de poésies. 3. (estens,lett) ( campo di battaglia) arène f. II. agone s.m. ( Itt) alose f. -
7 arena
I. arena s.f. (lett,rar) ( sabbia) sable m.: ( fig) costruire sull'arena bâtir sur le sable. II. arena s.f. 1. ( Archeol) arènes pl.: l'arena di Verona les arènes de Vérone. 2. ( campo da gara) stade m. 3. ( per le corride) arènes pl. 4. ( fig) arène: arena politica arène politique; entrare nell'arena entrer dans l'arène. 5. ( estens) ( cinema all'aperto) cinéma m. en plein air. -
8 certame
-
9 ciclistico
-
10 concorrente
concorrente I. agg.m./f. 1. ( che tende a uno stesso fine) concourant, convergent: cause concorrenti causes concourantes; forze concorrenti forces concourantes. 2. ( Comm) ( in competizione) concurrent: imprese concorrenti entreprises concurrentes. 3. ( Mat) ( convergente) concourant, convergent. 4. ( Inform) concurrent. II. s.m./f. 1. ( Comm) concurrent m. 2. ( chi partecipa a un concorso) candidat m., concurrent m.: concorrente per un posto statale candidat à un poste dans la fonction publique; per venti posti ci sono cinquecento concorrenti il y a cinquante candidats pour vingt places. 3. ( chi partecipa a una gara) concurrent m. ( anche Sport). -
11 concorrere
concorrere v.intr. (pres.ind. concórro, concórri; p.rem. concórsi, concorrésti; p.p. concórso; aus. avere) 1. ( contribuire) concourir (a à), contribuer (a à): molte cause hanno concorso alla sua rovina de multiples causes ont concouru à sa ruine; concorrere al buon esito di qcs. concourir au succès de qqch. 2. ( partecipare) participer: concorrere a una spesa participer aux frais. 3. (partecipare a un concorso, una gara) concourir: voglio concorrere a quella cattedra je veux concourir pour cette chaire; concorrere per un premio concourir pour un prix. 4. ( Mat) ( convergere) converger, concourir: le due rette concorrono in un punto les deux droites convergent vers un même point. -
12 crollare
crollare v. ( cròllo) I. intr. (aus. essere) 1. s'écrouler, s'effondrer: il vecchio castello sta crollando le vieux château est en train de s'effondrer; il ponte è crollato sotto il peso della valanga le pont s'est écroulé sous le poids de l'avalanche. 2. ( accasciarsi) s'écrouler, s'effondrer: è crollato esausto sul divano exténué, il s'est écroulé sur le divan. 3. ( fig) s'écrouler, s'effondrer: tutte le mie speranze sono crollate tous mes espoirs se sont écroulés. 4. ( fig) (rif. a persona) s'écrouler, s'effondrer, craquer (aus. avoir): dopo un anno di lavoro troppo intenso è crollato au bout d'un an de travail trop intense, il s'est effondré; il ciclista è crollato prima della fine della gara le cycliste a craqué avant la fin de la course. 5. ( Econ) s'effondrer: i prezzi crollano les prix s'effondrent. II. tr. (scuotere, agitare) secouer, hocher: crollare il capo hocher la tête. -
13 cronometro
cronometro I. s.m. 1. ( orologio di precisione) chronomètre. 2. ( Sport) chronomètre. II. s.f. ( Sport) (nel ciclismo: gara a cronometro) course contre la montre, contre-la-montre m.inv. -
14 disputare
disputare v. ( dìsputo/ ant dispùto) I. intr. (aus. avere) 1. ( discutere) débattre (di, su qcs. qqch., de qqch.), discuter (di, su de): disputare su un argomento débattre d'un sujet. 2. ( competere) rivaliser, concourir. II. tr. 1. ( contendere) disputer: disputare il premio all'avversario disputer le prix à son adversaire. 2. ( Sport) ( giocare) disputer, jouer: disputare una partita disputer une rencontre. 3. ( Sport) ( gareggiare) disputer, prendre part à: disputare una gara disputer une épreuve. III. prnl. disputarsi ( contendersi) se disputer, se battre pour: si disputavano il titolo di campione ils se disputaient le titre de champion; disputarsi il pallone se battre pour la balle; i locali notturni si disputavano il nuovo cantante les boîtes de nuit s'arrachaient le nouveau chanteur. -
15 eliminazione
eliminazione s.f. élimination (anche Sport,Mat,Fisiol): gara a eliminazione compétition à élimination; eliminazione diretta élimination directe; ( eufem) eliminazione in massa extermination. -
16 equilibrato
equilibrato agg. 1. équilibré (anche Mecc,Econ): ben equilibrato bien équilibré; un sistema equilibrato un système équilibré; un'alimentazione equilibrata une alimentation équilibrée. 2. ( fig) ( assennato) sensé, équilibré, raisonnable: una persona equilibrata une personne équilibrée. 3. ( estens) ( equanime) impartial, juste, équitable: un giudizio equilibrato un jugement équitable. 4. (di gara, partita) équilibré. 5. ( Mar) ballasté: scafo equilibrato coque équilibrée. -
17 equitazione
equitazione s.f. 1. (arte, tecnica del cavalcare) équitation: fare dell'equitazione faire de l'équitation, ( colloq) faire du cheval; scuola di equitazione école d'équitation. 2. ( Sport) hippisme m.: gara di equitazione compétition hippique, concours hippique. -
18 equivalere
equivalere v. (pres.ind. equivàlgo, equivàli; p.rem. equivàlsi; p.p. equivàlso; aus. essere/avere) I. intr. 1. ( avere lo stesso valore) équivaloir (a à; aus. avoir), être équivalent (a à), valoir tr. (a qcs. qqch.): l'euro equivale a 1936,27 lire l'euro vaut 1936,27 lires. 2. ( corrispondere) équivaloir (a à; aus. avoir), être équivalent (a à), revenir (a à; aus. être): il tuo silenzio equivale a un consenso ton silence équivaut à un accord. II. prnl.recipr. equivalersi 1. se valoir, s'équivaloir: il valore delle squadre in gara si equivale les deux équipes en compétition se valent. 2. (bilanciarsi, equilibrarsi) s'équilibrer, se compenser: i profitti e le perdite si equivalgono les pertes et profits s'équilibrent. 3. (rif. a denaro) avoir la même valeur. 4. (di parole, espressioni) être équivalent. 5. ( fig) se valoir: i due metodi di insegnamento si equivalgono les deux méthodes d'enseignement se valent. -
19 favorito
favorito I. agg. 1. ( prediletto) favori, préféré. 2. ( avvantaggiato) favori: partire favorito partir favori; cavallo favorito cheval favori. II. s.m. 1. (f. -a) ( prediletto) favori, préféré, ( colloq) chouchou: il favorito degli dei le favori des dieux. 2. (f. -a) ( di un potente) favori: il favorito dell'imperatore le favori de l'empereur. 3. (f. -a) ( Sport) favori: il favorito della gara le favori de la compétition. 4. al pl. ( fedine) favoris. -
20 fioretto
I. fioretto s.m. 1. ( lett) ( piccolo fiore) fleurette f. 2. ( ornamento del discorso) fleur f.: fioretti retorici fleurs de la rhétorique. 3. (Rel.catt) ( piccolo sacrificio fatto per devozione) petit sacrifice, promesse f. 4. al pl. ( rar) florilège sing. II. fioretto s.m. 1. ( Sport) fleuret: gara di fioretto compétition de fleuret. 2. ( Minier) foret.
- 1
- 2
См. также в других словарях:
gara — gara … Dictionnaire des rimes
gară — GÁRĂ, gări, s.f. Ansamblu de construcţii, instalaţii, amenajări etc. situat pe o linie ferată, unde opresc trenurile pentru urcarea şi coborârea călătorilor şi pentru încărcarea şi descărcarea mărfurilor. ♢ Gară maritimă (sau fluvială) = ansamblu … Dicționar Român
Gara — (Basque: We are ) is a bilingual (Basque/Spanish) Spanish newspaper published in the city of San Sebastián in the Basque Autonomous Region (Spain). The newspaper s target market comprises the area of the Basque Country, while it largely… … Wikipedia
gara — GARÁ, garez, vb. I. tranz. A pune la adăpost într un garaj, într un depou etc. un autovehicul, un tramvai etc. ♦ A manevra un tren, o locomotivă etc. pe o linie de garaj. – Din fr. garer. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 GARÁ vb. v.… … Dicționar Român
gara — s.f. [etimo incerto]. [il competere di due o più persone che cercano di superarsi l un l altra: g. automobilistica, ciclistica, elettorale ] ▶◀ (lett.) agone, (lett.) certame, competizione, confronto, contesa, (lett.) disfida, disputa, duello,… … Enciclopedia Italiana
Gåra — Administration Pays Norvege !Norvège … Wikipédia en Français
Gara — (Baskisch für Wir sind ) ist eine zweisprachige (Baskisch und Spanisch) Tageszeitung im Baskenland (Spanien), welche in Donostia (span.: San Sebastián) herausgegeben wird. Dabei ist der Anteil auf Spanisch verfasster Texte größer als der als… … Deutsch Wikipedia
gâra — interj. (Substantivat, în expr.) Gâra mâra = sâcâială; ceartă. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DLRM … Dicționar Român
gara — gȁra ž <G mn gȃrā> DEFINICIJA 1. hip. od garavuša 2. crna domaća životinja (ob. ovca) ETIMOLOGIJA vidi gar … Hrvatski jezični portal
Gara [1] — Gara, 1) katholisches Pfarrdorf im Kreise Ober Bacs des Verwaltungsgebietes Temesvar (Ungarn), Postamt; 3600 Ew.; 2) (Kalno G., Hrabovo G.), Dorf, unweit des Spoly im Kreise Neograd des Verwaltungsgebietes Presburg (Ungarn), Sauerbrunnen; 350 Ew … Pierer's Universal-Lexikon
Gara [2] — Gara (Numism.), so v.w. Garas … Pierer's Universal-Lexikon