-
1 parco
parco I (pl -chi) agg 1) бережливый, экономный parco nello spendere -- бережливо расходующий 2) сдержанный, умеренный parco nel mangiare -- умеренный в еде parco di lodi -- скупой на похвалы 3) скудный, бедный un parco desinare -- скудный обед parco II (pl -chi) m 1) (тж parco pubblico) парк, большой сад 2) парк, место стоянки и ремонта parco automezzi-- автопарк parco materiale rotabile ferr -- парк подвижного состава 3) mil парк, склад parco d'artiglieria -- артиллерийский парк parco munizioni -- склад боеприпасов 4) заповедник parco nazionale -- государственный заповедник; национальный парк 5) загон( для скота) -
2 parco
parco I (pl - chi) agg 1) бережливый, экономный parco nello spendere — бережливо расходующий 2) сдержанный, умеренный parco nel mangiare — умеренный в еде parco di lodi [di parole] — скупой на похвалы [на слова] 3) скудный, бедный un parco desinare — скудный обед parco II (pl - chi) ḿ 1) (тж parco pubblico) парк, большой сад 2) парк, место стоянки и ремонта parco automezzi -
3 parco
parcoparco ['parko] <- chi>sostantivo MaskulinPark Maskulin; parco giochi (Kinder)spielplatz Maskulin; parco vetture [oder automobilistico] bFONT Fahrzeugpark Maskulin; parco dei divertimenti Vergnügungspark Maskulin————————parcoparco , -a <-chi, -che>aggettivo1 (nel mangiare, bere) sehr genügsam; (nello spendere) geizig2 (mensa, pasto) kargDizionario italiano-tedesco > parco
4 parco
parco, ĕre, peperci (parsi), parsum (parcitum) - intr. avec dat. et qqf. tr. [st2]1 [-] épargner, ménager; user avec réserve. [st2]2 [-] s'abstenir, éviter, se garder de. [st2]3 [-] épargner (qqn), ne pas faire de mal, faire grâce à, traiter avec ménagement. - parcito linguam, Fest.: tais-toi. - parcere alicui: épargner qqn. - parce = noli (en poésie). - parce dicere = noli dicere: [ abstiens-toi de dire ]: ne dis pas. - parcere sumptui (impensae): épargner les frais, regarder à la dépense. - parcere pecuniam: épargner les frais, regarder à la dépense. - parcere, Ter.: faire des économies. - parcendo, Caes.: en vivant d'épargne. - nil pretio parsit, filio dum parceret, Plaut.: il a négligé les intérêts de sa bourse, pour ne songer qu'à ceux de son fils.* * *parco, ĕre, peperci (parsi), parsum (parcitum) - intr. avec dat. et qqf. tr. [st2]1 [-] épargner, ménager; user avec réserve. [st2]2 [-] s'abstenir, éviter, se garder de. [st2]3 [-] épargner (qqn), ne pas faire de mal, faire grâce à, traiter avec ménagement. - parcito linguam, Fest.: tais-toi. - parcere alicui: épargner qqn. - parce = noli (en poésie). - parce dicere = noli dicere: [ abstiens-toi de dire ]: ne dis pas. - parcere sumptui (impensae): épargner les frais, regarder à la dépense. - parcere pecuniam: épargner les frais, regarder à la dépense. - parcere, Ter.: faire des économies. - parcendo, Caes.: en vivant d'épargne. - nil pretio parsit, filio dum parceret, Plaut.: il a négligé les intérêts de sa bourse, pour ne songer qu'à ceux de son fils.* * *Parco, parcis, peperci et parsi, parsum, parcere. Pardonner.\Parcere. Espargner, ou Respargner, Contregarder, Choyer, Soulager, Supporter. Et parsi tunc facit, vt vult Donatus: Peperci etiam apud Plautum.\Precantes vt a caedibus et ab incendiis parceretur. Liuius. Qu'on se gardast de brusler et de tuer.\AEdificiis parcere. Cic. Se garder de faire mal aux edifices.\Parcendum est animo miserabile vulnus habenti. Ouid. Il fault pardonner à mon esprit qui est tant affligé, Il le fault supporter et excuser, ou soulager.\Auribus alicuius parcere. Cic. Se garder de dire chose qui luy desplaise.\Auxilio alicuius parcere. Cicero. Ne se vouloir servir de l'aide d'aucun.\Capillis parcere. Ouid. Ne vouloir empoigner aucun aux cheveulx.\Consuetudini, auribusque parcere. Cic. Ne vouloir user de quelque mot qui n'est en usage, et qui est dur aux oreilles.\Famae suae parcere. Propert. Se garder de blesser sa bonne renommee.\Gladio parcere. Lucan. S'abstenir de tuer.\Impensae parcere. Liu. Espargner la despense, La plaindre.\Labori parcere. Terent. Se respargner, Ne s'employer point, Se faindre, Plaindre sa peine.\Lamentis parcere. Liu. Cesser de braire, S'abstenir de lamenter.\Parcite luminibus. Ouid. Ne regardez point.\Metu parcere. Virgil. Oster toute crainte.\Nominibus viuentium parcere. Quintil. Ne les point vouloir nommer.\Operae parcere. Cic. Espargner sa peine.\Nihil pretio parsit, filio dum parceret. Plaut. Il n'a rien espargné, pourveu que, etc.\Sibi parcere. Terent. Se contregarder et choyer.\Stimulis parcere. Ouid. Se garder de poindre et aguillonner.\Sumptui ne parcas vlla in re, qua ad valetudinem opus sit. Cic. N'espargne rien qui soit necessaire à ta santé.\Valetudini parcere. Cic. Avoir esgard à sa santé.\Verbis parcere. Ouid. Se garder de parler.\Vitae parcere. Cic. Espargner sa vie.\Voci parcere. Plaut. N'oser, ou ne vouloir parler hault, Choyer, ou Contregarder sa voix.\Neu tibi aegritudinem pater parerem, parsi sedulo. Plaut. Je me suis gardé de, etc.\Parcite credere. Ouid. Ne croyez point.\Parcite oues nimium procedere. Virgil. Gardez qu'elles ne passent trop avant.\Parcere perdere vitam. Terent. Se garder de perdre la vie, Espargner sa vie.5 parco
6 parco
parco parco, peperci, -, ere беречь7 parco
parco parco, peperci, -, ere (кого - dat.) щадить8 parco
parco, pepercī ( seltener parsī), parsum, ere (parcus), I) etw. sparen, schonen, mit etw. sparsam sein, mit etw. sparsam (haushälterisch) umgehen, mit Dat., pretio, Plaut.: impensae, Liv.: sumptu, Cic. – m. Acc., pecuniam, Plaut. Curc. 381: fetus, Lucr. 2, 1063: oleas, Cato r. r. 58: talenta gnatis parce tuis, Verg. Aen. 10, 532. – II) übtr.: A) etw. od. jmd. schonen, verschonen = zu erhalten suchen, nicht verletzen, aedificiis, Cic.: auribus alcis, Cic.: vitae, Nep.: valetudini, Cic.: sibi, Caes. u.a.: ne reliquis quidem nepotibus parsurus creditur, Suet.: nihil pretio parsit, filio dum parceret, er sparte keine Kosten, wenn er nur den Sohn schonen konnte, Plaut.: civibus victis ut parceretur, Matius in Cic. ep.: ei opportere parci, Val. Max. – m. Dat. pers. u. Acc. rei, vitam modo sibi ut parcerent oravisse, Gell. 16, 19, 10. – abs., pepercisse illum iudicas, quod non tota capita praecidit, Sen. – B) etwas sparen = a) unterlassen, vor etw. sich hüten, sich in acht nehmen, labori, Cic.: ne cui rei parcat, Nep.: lamentis, Verg.: bello, Verg. – m. folg. Infin., pressare parce, Plaut.: parce fidem ac iura societatis iactare, prahle nicht, unterlaß das Prahlen mit usw., Liv.: parce pias scelerare manus, Verg.: deprendere parcite, Ov.: parcite, oves, nimium procedere, enthaltet euch, hütet euch, Verg.: parcam explicare causas, Pacat. pan. – m. folg. ne u. Konj., ne tibi aegritudinem parerem, parsi sedulo, Plaut. trin. 316. – b) einer Sache sich enthalten, von etw. sich zurückhalten, in etw. sich mäßigen, m. Dat., parce metu, fürchte dich nicht, Verg.: auxilio, von der angebotenen Hilfe nicht Gebrauch machen, Cic.: euri parcebant flatibus, Verg.: parcere oculis, Prop., od. luminibus, Ov., nicht hinsehen: neque parcetur labori, Cic. – m. Infin., hancine ego vitam parsi perdere, Ter. – mit ab u. Abl., unpers., ut ab caedibus et ab incendiis parceretur, Liv. 25, 25, 6: ab sceleribus parce, Augustin. de civ. dei 2, 24, 2. p. 89, 2 D.2: ut ab alienis parcat vobis, Augustin. serm. 216, 10: vobis a verbis durioribus parcite, Augustin. epist. 211, 14. – m. bl. Abl., manu, Augustin. serm. 5, 2. – m. Abl. Gerund. od. Gerundiv., et non parcant obiurgando peccata, Augustin. de civ. dei 1, 9, 3. p. 16, 31 D.2 (u. so Apul. met. 1, 2): et ne hic quidem contumeliis in eos dicendis parcitis, Liv. 26, 31, 5 (u. so Augustin. de civ. dei 1, 9, 2. p. 15, 10 D.2). – m. in u. Akk. = schonend sein od. verfahren gegen usw., in hostes, Lucr.: parce in feminam, Apul. – / Synk. Konj. parsis = parseris, Plaut. Bacch. 910 u. Pseud. 79: ungew. Perf. parcui, Naev. com. 69. – Partiz. Fut. Akt. parsūrus, Varro nach Diom. 368, 10. Liv. 26, 13, 16; 35, 44, 6. Suet. Tib. 62, 3 u. Ner. 37, 3; parciturus, Hieron. epist. 14, 2. – Perf. Pass. unpers., mihi parcitum est, Schol. Bern. Lucan. 2, 102.
9 parco
10 parco
parco, pepercī ( seltener parsī), parsum, ere (parcus), I) etw. sparen, schonen, mit etw. sparsam sein, mit etw. sparsam (haushälterisch) umgehen, mit Dat., pretio, Plaut.: impensae, Liv.: sumptu, Cic. – m. Acc., pecuniam, Plaut. Curc. 381: fetus, Lucr. 2, 1063: oleas, Cato r. r. 58: talenta gnatis parce tuis, Verg. Aen. 10, 532. – II) übtr.: A) etw. od. jmd. schonen, verschonen = zu erhalten suchen, nicht verletzen, aedificiis, Cic.: auribus alcis, Cic.: vitae, Nep.: valetudini, Cic.: sibi, Caes. u.a.: ne reliquis quidem nepotibus parsurus creditur, Suet.: nihil pretio parsit, filio dum parceret, er sparte keine Kosten, wenn er nur den Sohn schonen konnte, Plaut.: civibus victis ut parceretur, Matius in Cic. ep.: ei opportere parci, Val. Max. – m. Dat. pers. u. Acc. rei, vitam modo sibi ut parcerent oravisse, Gell. 16, 19, 10. – abs., pepercisse illum iudicas, quod non tota capita praecidit, Sen. – B) etwas sparen = a) unterlassen, vor etw. sich hüten, sich in acht nehmen, labori, Cic.: ne cui rei parcat, Nep.: lamentis, Verg.: bello, Verg. – m. folg. Infin., pressare parce, Plaut.: parce fidem ac iura societatis iactare, prahle nicht, unterlaß das Prahlen mit usw., Liv.: parce pias scelerare manus, Verg.: deprendere parcite, Ov.: parcite, oves, nimium procedere, enthaltet euch, hütet euch, Verg.: parcam explicare causas, Pacat. pan. – m. folg. ne u. Konj., ne tibi————aegritudinem parerem, parsi sedulo, Plaut. trin. 316. – b) einer Sache sich enthalten, von etw. sich zurückhalten, in etw. sich mäßigen, m. Dat., parce metu, fürchte dich nicht, Verg.: auxilio, von der angebotenen Hilfe nicht Gebrauch machen, Cic.: euri parcebant flatibus, Verg.: parcere oculis, Prop., od. luminibus, Ov., nicht hinsehen: neque parcetur labori, Cic. – m. Infin., hancine ego vitam parsi perdere, Ter. – mit ab u. Abl., unpers., ut ab caedibus et ab incendiis parceretur, Liv. 25, 25, 6: ab sceleribus parce, Augustin. de civ. dei 2, 24, 2. p. 89, 2 D.2: ut ab alienis parcat vobis, Augustin. serm. 216, 10: vobis a verbis durioribus parcite, Augustin. epist. 211, 14. – m. bl. Abl., manu, Augustin. serm. 5, 2. – m. Abl. Gerund. od. Gerundiv., et non parcant obiurgando peccata, Augustin. de civ. dei 1, 9, 3. p. 16, 31 D.2 (u. so Apul. met. 1, 2): et ne hic quidem contumeliis in eos dicendis parcitis, Liv. 26, 31, 5 (u. so Augustin. de civ. dei 1, 9, 2. p. 15, 10 D.2). – m. in u. Akk. = schonend sein od. verfahren gegen usw., in hostes, Lucr.: parce in feminam, Apul. – ⇒ Synk. Konj. parsis = parseris, Plaut. Bacch. 910 u. Pseud. 79: ungew. Perf. parcui, Naev. com. 69. – Partiz. Fut. Akt. parsūrus, Varro nach Diom. 368, 10. Liv. 26, 13, 16; 35, 44, 6. Suet. Tib. 62, 3 u. Ner. 37, 3; parciturus, Hieron. epist. 14, 2. – Perf. Pass. unpers., mihi parcitum est, Schol. Bern. Lucan. 2, 102.11 parcō
parcō pepercī or (old and late) parsī, parsus, ere [SPAR-], to act sparingly, be sparing, spare, refrain from, use moderately: paulo longius tolerari posse parcendo, Cs.: non parcam operae: nec labori, nec periculo parsurum, L.: ne cui rei parcat ad ea efficienda, N.: talenta Gnatis parce tuis, reserve for your children, V.—Fig., to spare, preserve by sparing, treat with forbearance, use carefully, not injure: tibi parce, T.: omnibus: non mulieribus, non infantibus pepercerunt, Cs.: Capuae, L.: Parcere subiectis, et debellare superbos, show mercy, V.: eius auribus, i. e. avoid a disagreeable topic: qui mihi non censeret parci oportere. — To abstain, refrain, forbear, leave off, desist, stop, cease, let alone, omit: Parcite iam, V.: auxilio, refuse: lamentis, L.: bello, abstain from, V.: parce metu (dat.), cease from, V.: nec divom parcimus ulli, i. e. shrink from facing, V.: hancine ego vitam parsi perdere, T.: parce fidem ac iura societatis iactare, L.: ne parce dare, H.: Parce temerarius esse, O.: precantes, ut a caedibus parceretur, refrain from, L.—With abl gerund.: ne hic quidem contumeliis in eos dicendis parcitis, L.* * *Iparcere, parcui, parsus Vforbear, refrain from; spare; show consideration; be economical/thrifty withIIparcere, parsi, parsus Vforbear, refrain from; spare; show consideration; be economical/thrifty withIIIparcere, peperci, parsus Vforbear, refrain from; spare; show consideration; be economical/thrifty with12 parco
parco, pĕperci, less freq. parsi (the former constantly in Cic. and Cæs., the latter ante-class. and post-Aug.: parcui, Naev. ap. Non. 153, 21, or Com. 69 Rib.; part. fut. parsurus, Liv. 26, 13, 16; Suet. Tib. 62:I.parciturus,
Hier. Ep. 14, 2), parsum, and less correctly parcĭtum, 3, v. n. and a. [for sparco; Gr. sparnos, rare; cf. Engl. spare; but v. also paucus, parvus], to act sparingly, be sparing with respect to a thing, to spare; constr. usually with dat. or absol.; ante-class. also with acc.Lit.A.Of things (rare but class.).(α).With dat.:(β).nihil pretio parsit, filio dum parceret,
Plaut. Capt. prol. 32:operae meae,
id. Mil. 4, 9, 3:te rogo sumptu ne parcas,
Cic. Fam. 16, 4, 2:non parcam operae,
id. ib. 13, 27, 1:nec impensae, nec labori, nec periculo parsurum,
Liv. 35, 44:petit, ne cui rei parcat ad ea perficienda,
Nep. Paus. 2, 5.—Absol.:(γ).frumentum se exigue dierum XXX. habere, sed paulo etiam longius tolerare posse parcendo,
Caes. B. G. 7, 71, 4.— Poet.:parcens = parcus: parcentes ego dexteras Odi (= parcius administrantes vinum, flores, etc.),
Hor. C. 3, 19, 21.—With acc. (ante-class. and poet.):B.oleas,
Cato, R. R. 58:pecuniam,
Plaut. Curc. 3, 11:argenti atque auri memoras quae multa talenta, Gnatis parce tuis,
spare, reserve for your children, Verg. A. 10, 532 Serv.—Prov.:qui parcit virgae odit filium,
Vulg. Prov. 13, 24.—Of persons, to spare, have mercy upon, forbear to injure or punish (eccl. and late Lat.), usually with dat.:II.non pepercisti filio tuo,
Vulg. Gen. 22, 16; id. 2 Pet. 2, 4 et saep.—Trop.A. (α).With dat.:(β).tibi parce,
Ter. Heaut. 1, 1, 112:justitia autem praecipit, parcere omnibus, consulere generi hominum,
Cic. Rep. 3, 12: aedificiis omnibus publicis et privatis, id. Verr. 2, 4, 54, § 120:amicitiis et dignitatibus,
id. Or. 26, 89; id. Phil. 2, 24, 59:non aetate confectis, non mulieribus, non infantibus pepercerunt,
Caes. B. G. 7, 28:subjectis, sed debellare superbos,
Verg. A. 6, 853:ne reliquis quidem nepotibus parsurus creditur,
Suet. Tib. 62:alicujus auribus,
i. e. to refrain from speaking on disagreeable topics, Cic. Quint. 12, 40; so,auribus et consuetudini,
id. de Or. 3, 43, 170:valetudini,
id. Fam. 11, 27, 1:famae,
Prop. 1, 16, 11:oculis,
i. e. to turn away one's eyes from an unpleasant sight, id. 4, 9, 35:luminibus,
Tib. 1, 2, 33; Suet. Dom. 11:parcit Cognatis maculis similis fera,
Juv. 15, 159.—With in and acc. (ante-and post-class.):(γ). B.neque parcit in hostes,
Lucr. 6, 399:parce in feminam,
App. M. 1, p. 105, 39.—To abstain or refrain from doing a thing; to forbear, leave off, desist, stop, cease, let alone, omit (cf.: desino, mitto): meo labori non parsi, Cato ap. Fest. p. 242 Müll.; cf. Plaut. Ps. 1, 1, 3; id. Pers. 2, 5, 11; so,(β).neque parcetur labori,
Cic. Att. 2, 14, 2:auxilio,
to make no use of proffered assistance, id. Planc. 35, 86:lamentis,
Liv. 6, 3:bello,
abstain from, Verg. A. 9, 656:hibernis parcebant flatibus Euri,
id. G. 2, 339:parce metu,
cease from, id. A. 1, 257.—With inf., to refrain, forbear (not in class. prose):* (γ).visere opera tua,
Cato, R. R. 1, 1:hancine ego vitam parsi perdere,
Ter. Hec. 3, 1, 2:proinde parce, sis, fidem ac jura societatis jactare,
Liv. 34, 32:parcite, oves, nimium procedere,
Verg. E. 3, 94:pias scelerare manus,
id. A. 3, 42:defundere vinum,
Hor. S. 2, 2, 58:ne parce dare,
id. C. 1, 28, 23:parce postea paupertatem cuiquam objectare,
App. Mag. 23, p. 289, 3; Aug. Ep. 43, 24:ori,
to refrain from speaking, Vulg. Job, 7, 11.—With acc.:* (δ).parcito linguam in sacrificiis dicebatur, i. e. coërceto, contineto, taceto,
Fest. p. 222 Müll.—With ab, to desist from:precantes, ut a caedibus et ab incendiis parceretur,
Liv. 25, 25, 6; so with abl. alone:caede,
Aus. Epigr. 130, 4.13 parco
parco, peperci, 3, spare.14 parco
(s.) park15 parco
1. (pl -chi) adj: essere parco nel mangiare eat sparingly2. m (pl -chi) parkparco dei divertimenti amusement parkparco naturale nature reserveparco nazionale national parkparco macchine fleet (of vehicles)* * *parco1 agg. frugal, sparing; ( parsimonioso) parsimonious, thrifty; ( moderato) moderate: una parca cena, a frugal dinner; essere parco nel mangiare, to be a frugal eater; essere parco nel bere, to be a moderate drinker; è molto parco nello spendere, he is very thrifty; è parco di lodi, he is sparing of praise (o in his praise); è parco di parole, he is sparing with words (o he doesn't waste words).parco2 s.m.1 park: la loro villa si trova nel mezzo di un bellissimo parco, their villa is in the middle of a beautiful park; parco naturale, natural park; parco nazionale, national park; parco pubblico, public park; il parco di Monza, Monza Park; parco con animali in libertà, safari park // parco dei divertimenti, funfair (o amusement park) // parco delle rimembranze, Gardens of Remembrance2 (non com.) ( recinto) park, yard // (comm.) parco di deposito, depot // (Borsa) parco buoi, area reserved to the public3 (insieme di macchinari, di materiale specifico): parco macchine, ( di una ditta) fleet of cars (o car pool); (ferr.) parco rotabile, rolling stock; (metall.) parco di lingotti, ingot yard // (mil.): parco d'artiglieria, artillery park; parco di munizioni, ammunition dump // (inform.): parco macchine, installed base (o inventory o population); parco installazioni, ( presso i clienti) (spec. amer.) base* * *IIIparco di divertimenti — amusement park, (fun) fair
essere parco nello spendere to spend sparingly; essere parco di parole to be economical with words, to be tight-lipped; essere parco di complimenti — to be sparing of o pinching with praise
* * *parco1pl. - chi /'parko, ki/sostantivo m.park\parco di divertimenti amusement park, (fun) fair; parco giochi playground; parco macchine car fleet; parco naturale wildlife reserve; parco nazionale national park.————————parco2economical, sparing; una -a cena a frugal meal; essere parco nello spendere to spend sparingly; essere parco di parole to be economical with words, to be tight-lipped; essere parco di complimenti to be sparing of o pinching with praise.16 parco
adj.frugal, economic, economical, moderate.* * *► adjetivo1 (escaso) frugal, sparing2 (moderado) moderate, sober\ser parco,-a en palabras/ideas to be a person of few words/ideas* * *ADJ [gen] frugal, sparing; (=moderado) moderate, temperate; [en el gasto] parsimonious* * *- ca adjetivoa) ( lacónico) laconic- no - fue su parca respuesta — no, he replied laconically
b) (sobrio, moderado) frugalser parco EN algo — en palabras to be sparing with something
* * *- ca adjetivoa) ( lacónico) laconic- no - fue su parca respuesta — no, he replied laconically
b) (sobrio, moderado) frugalser parco EN algo — en palabras to be sparing with something
* * *parco -ca1 (lacónico) laconic—no —fue su parca respuesta no, he replied laconically o tersely2 (sobrio, moderado) frugales muy parco con el dinero he is very frugal o thrifty with his moneyparco EN algo:suele ser parco en sus alabanzas he is usually frugal in his praise, he is not usually very generous with his praisesiempre han sido parcos en el comer they have always been moderate in their eating habits3 (escaso) ‹sueldo› meager*; ‹recursos› scant, meager** * *
parco◊ -ca adjetivo
' parco' also found in these entries:
English:
sparing
* * *parco, -a adj[escaso] meagre; [cena] frugal; [explicación] brief, concise; [moderado] sparing (en in);es muy parco en palabras he is a man of few words;el director fue parco en detalles the director gave few details* * *adj moderate, frugal;es parco en palabras he’s a man of few words* * *parco, -ca adj1) : sparing, frugal2) : moderate, temperate17 parco
I (pl - chi) agg1) бережливый, экономныйparco nello spendere — бережливо расходующий2) сдержанный, умеренныйparco di lodi / di parole — скупой на похвалы / на слова3) скудный, бедный•Syn:II (pl - chi) m1) ( также parco pubblico) парк, большой сад2) парк, место стоянки и ремонтаparco automezzi / automobilistico — автопарк3) парк, склад4) заповедникparco nazionale — государственный заповедник; национальный парк•Syn:18 parco sm
['parko] I parco (-chi)(giardino) parkII parco -a, -chi, -cheparco (in) — (sobrio) moderate (in), (avaro) sparing (with)
19 parco
sm ['parko] I parco (-chi)(giardino) parkII parco -a, -chi, -cheparco (in) — (sobrio) moderate (in), (avaro) sparing (with)
20 parco
'parkoadj1. [moderado] genügsam2. [escaso] spärlichparcoparco , -a ['parko, -a]num2num (escaso) spärlich; parco en palabras wortkarg; ser parco en conceder favores mit Gefälligkeiten geizenСм. также в других словарях:
Parco P.I. — Parco P.I. was a reality television program that airs on Court TV. The series is about the cases of New York City based private investigator Vincent Vinny Parco, his family, his daughter Dani Parco, his twin sons Chris Parco and Vincent Parco Jr … Wikipedia
parco (1) — {{hw}}{{parco (1)}{{/hw}}s. m. (pl. chi ) 1 Terreno boscoso piuttosto esteso, spesso recintato e adibito a usi particolari | Giardino molto grande, abbondantemente alberato, privato o pubblico | Parco nazionale, zona tutelata da apposite leggi… … Enciclopedia di italiano
parco — parco, ca adjetivo 1. Que es moderado y se atiene a lo imprescindible: una comida muy parca. Es parco en palabras. Es parco con la comida … Diccionario Salamanca de la Lengua Española
Parco — (Chinese: 巴措; Pinyin: Bācuò) is a town in Dêngqên County, Tibet Autonomous Region of China.ee also*List of towns and villages in TibetExternal links and references* [http://fallingrain.com/world/CH/14/Parco.html Fallingrain.com] … Wikipedia
Parco — (Монтелупо Фьорентино,Италия) Категория отеля: 3 звездочный отель Адрес: 50056 Монтелупо Фьоре … Каталог отелей
Parco — Parco, Flecken in der Provinz Palermo der Insel Sicilien; 3050 Ew … Pierer's Universal-Lexikon
pârco — pấrco adv. (reg.) de a curmezişul, curmeziş. Trimis de blaurb, 08.09.2006. Sursa: DAR … Dicționar Român
parco — parco, ca adjetivo 1) corto, escaso, insuficiente. 2) sobrio, moderado*, templado, mesurado, frugal, abstemio*. Frugal se utiliza si se trata de comi … Diccionario de sinónimos y antónimos
parco — adj. 1. Que usa ou vive com parcimônia. 2. Frugal. 3. Que evita os excessos … Dicionário da Língua Portuguesa
parco — 1pàr·co s.m. FO 1. grande spazio boschivo, di solito recintato e con divieto o riserva di caccia, in cui si alleva selvaggina | territorio di notevole interesse dal punto di vista del paesaggio e in cui vivono particolari e spesso rare forme di… … Dizionario italiano
parco — (Del lat. parcus.) ► adjetivo 1 Que es sobrio o moderado en el uso o concesión de una cosa: ■ aunque es parco en palabras, cuando da su opinión, suele acertar. REG. PREPOSICIONAL + en SINÓNIMO austero ANTÓNIMO exagerado 2 Que resulta insuficiente … Enciclopedia Universal
Перевод: со всех языков на все языки
со всех языков на все языки- Со всех языков на:
- Все языки
- Со всех языков на:
- Все языки
- Албанский
- Английский
- Белорусский
- Болгарский
- Иврит
- Испанский
- Итальянский
- Кечуа
- Латинский
- Немецкий
- Португальский
- Русский
- Суахили
- Французский
- Чешский