-
21 accertare
(- erto) vt1) заверять, уверятьaccertare qd di qc — заверить кого-либо в чём-либо2) устанавливать, выяснять; проверять, контролировать; удостоверятьсяaccertare un fatto — установить фактaccertare le responsabilità di qd — установить чью-либо ответственность•Syn:Ant: -
22 affermare
-
23 attestare
I (- esto от teste) vt1) утверждать, свидетельствовать; показывать; говорить2) быть симптомом / признаком•Syn:II (- esto от testa) vt1) соединять встык, стыковать3) соединять / собирать вместе• -
24 chiarificare
(- ifico) vt1) тех. отстаивать; осветлять2) см. chiarire 2)3)chiarificare la voce — см. voce•Syn:chiarire, depurare, distillare, purificare; interpretare, dimostrare, certificare, accertare, esplicare, illuminareAnt: -
25 documentare
(- ento) vt1) доказывать / подтверждать документами; документироватьdocumentare un libro — снабдить книгу документальным и иллюстративным материалом•Syn: -
26 sincerare
Syn: -
27 testimoniare
(- onio) vt, vi (a)essere chiamato a testimoniare — быть вызванным в качестве свидетеля2) свидетельствовать, удостоверять, утверждатьtestimoniare (del)la verità d'un fatto — удостоверить подлинность факта•Syn:testificare, attestare, affermare, far fede / da testimonio, deporre, certificare, confessare, provareAnt: -
28 verificare
(- ifico) vt1) проверять, контролировать2) полигр. сверять3) определять, устанавливатьverificare il conto — проверить счётverificare la cassa — проверить наличность в кассе•Syn: -
29 свидетельствовать
несов. В, о + П1) ( подтверждать) dare prova (di), confermare vt; comprovare vt2) ( на суде) testimoniare vt, deporre vt ( in giudizio)3) ( удостоверять) certificare vt; far fedeсвидетельствовать подпись — legalizzare / autenticare una firma••свидетельствовать свое почтение / уважение / благодарность уст. — esprimere / testimoniare / esternareproprio rispetto / la stima / la gratitudine> (a qd, per) -
30 сертифицировать
сов., несов.certificare vt, omologare vt -
31 удостоверить
сов. - удостоверить, несов. - удостоверятьВcertificare vt, attestare vt, autenticare vt; accertare vt, identificare vt; testimoniare vt (di)удостоверить подпись — legalizzare / autenticare la firmaудостоверить личность — stabilire / accertare l'identità; farsi riconoscere -
32 attestare
certify* * *attestare1 v.tr. ( certificare) to attest, to certify; ( testimoniare) to attest, to bear* witness to (sthg.); (asserire, dichiarare) to state, to testify.◘ attestarsi v.rifl.1 (mil.) to consolidate a bridgehead; to occupy a position: il nemico si attestò sulla riva destra del fiume, the enemy consolidated their bridgehead on the right bank of the river2 (estens.) to become* fixed (in one's position etc.).* * *[attes'tare] Iverbo transitivo1) (testimoniare) to attest, to guarantee, to vouch for2) (dimostrare) to attest, to testify [verità, innocenza, fatto]; to certify as to [ autenticità]3) (documentare) to attest, to certify, to recordII 1. 2.- rsi su posizioni moraliste — fig. to seize o claim o take the (moral) high ground
* * *attestare1/attes'tare/ [1]1 (testimoniare) to attest, to guarantee, to vouch for2 (dimostrare) to attest, to testify [verità, innocenza, fatto]; to certify as to [ autenticità]3 (documentare) to attest, to certify, to record.————————attestare2/attes'tare/ [1]mil. to line up [ truppe]II attestarsi verbo pronominalemil. [ truppe] to line up, to form up; - rsi su posizioni moraliste fig. to seize o claim o take the (moral) high ground. -
33 constatare
ascertain, determine( notare) note* * *constatare v.tr.1 ( accertare) to ascertain, to verify, to establish; ( certificare) to certify: constatare i fatti, to ascertain the facts; constatare un decesso, to certify a death; constatare la verità di un fatto, to establish the truth of a fact; da quanto ho potuto constatare i tuoi calcoli sono sbagliati, as far as I have been able to establish your calculations are wrong2 ( notare, osservare) to notice, to observe: ho constatato che è cambiato qualcosa nel suo comportamento, I've noticed that he's behaving differently.* * *[konsta'tare]verbo transitivo1) (accertare) to certify [ decesso]2) (osservare) to note, to notice [ fatto]; to notice, to see* [difetto, differenza]* * *constatare/konsta'tare/ [1]1 (accertare) to certify [ decesso]2 (osservare) to note, to notice [ fatto]; to notice, to see* [difetto, differenza]; come puoi constatare as you can see. -
34 attestare
attestareattestare [attes'ta:re]verbo transitivo1 (testimoniare) bezeugen2 (certificare) bescheinigen, bestätigen3 (figurato: dimostrare) beweisen, zeugen vonDizionario italiano-tedesco > attestare
35 dichiarare
dichiarare v. ( dichiàro, dichiàri) I. tr. 1. déclarer, affirmer: dichiarò di non essere d'accordo il déclara qu'il n'était pas d'accord; il testimone dichiara di non aver mai visto l'imputato le témoin déclare n'avoir jamais vu l'accusé. 2. ( manifestare) déclarer, manifester, montrer: dichiarare il proprio amore déclarer son amour, déclarer sa flamme; dichiarare la propria stima montrer son estime. 3. ( proclamare) proclamer, déclarer: lo dichiararono vincitore il fut proclamé vainqueur. 4. ( nominare) désigner, nommer: ti dichiaro mio erede je te nomme mon héritier, je te désigne comme mon héritier. 5. ( giudicare) déclarer, juger, reconnaître: fu dichiarato colpevole il fut reconnu coupable. 6. (attestare, certificare) déclarer, certifier, attester: si dichiara che il signor Rossi presta servizio in questa scuola nous attestons par la présente que M. Rossi enseigne bien dans cette école. 7. ( denunciare) déclarer: dichiarare il reddito déclarer ses revenus. 8. ( nel gioco delle carte) annoncer. II. prnl. dichiararsi 1. se déclarer: dichiararsi vinto se déclarer vaincu; l'imputato si dichiarò innocente l'accusé déclara qu'il était innocent, l'accusé se déclara innocent; dichiararsi a favore se déclarer en faveur, se prononcer en faveur; dichiararsi contro se déclarer contre, se prononcer contre. 2. ( confessare il proprio amore) se déclarer.36 documentare
1. v.t.(certificare) документально потвердить; (corredare di documentazione) сопроводить документацией2. documentarsi v.i.собрать материалы (информацию) о + prepos.Страницы- 1
- 2
См. также в других словарях:
certificare — CERTIFICÁRE, certificări, s.f. Acţiunea de a certifica. – v. certifica. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 CERTIFICÁRE s. v. confirmare. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime certificáre s. f., g. d. art. certificării; … Dicționar Român
certificare — [dal lat. tardo certificare, comp. di certus certo e tema di facĕre fare ] (io certìfico, tu certìfichi, ecc.). ■ v. tr. [affermare come certo, spec. in documenti pubblici e sim.: io sottoscritto certifico che... ] ▶◀ affermare, asserire,… … Enciclopedia Italiana
certificare — cer·ti·fi·cà·re v.tr. (io certìfico) 1. CO TS burocr. attestare, dichiarare formalmente, spec. con un documento scritto e sotto propria responsabilità: certifico che il sig. Rossi è idoneo a frequentare la piscina Sinonimi: 1attestare, comprovare … Dizionario italiano
certificare — {{hw}}{{certificare}}{{/hw}}A v. tr. (io certifico , tu certifichi ) Attestare, affermare, precisare, spec. in documenti pubblici: io sottoscritto certifico che... B v. rifl. (raro) Convincersi, accertarsi … Enciclopedia di italiano
certificare — v. tr. attestare, affermare, precisare, asserire, dichiarare, assicurare, documentare, accertare, sincerare, chiarire, testimoniare, testificare, garantire, informare … Sinonimi e Contrari. Terza edizione
certificat — [ sɛrtifika ] n. m. • 1380; bas lat. certificatum, p. p. de certificare → certifier 1 ♦ Écrit qui émane d une autorité compétente et atteste un fait, un droit. ⇒ 1. acte (II), attestation, constatation. Certificat authentique, légalisé. Délivrer … Encyclopédie Universelle
certifier — [ sɛrtifje ] v. tr. <conjug. : 7> • certifier 1172; lat. certificare, de certus et facere « faire » 1 ♦ Assurer qu une chose est vraie. ⇒ affirmer, attester, confirmer, constater, garantir , témoigner. Certifier qqch. à qqn. « Je te… … Encyclopédie Universelle
certifica — CERTIFICÁ, certífic, vb. I. tranz. A dovedi, a confirma, a întări (printr un act, printr o semnătură) autenticitatea, exactitatea, valabilitatea unui fapt, înscris etc. – Din fr. certifier, lat. certificare. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa:… … Dicționar Român
certificar — (Del lat. certificare < certus, cierto + facere, hacer.) ► verbo transitivo 1 Afirmar que una cosa es cierta: ■ el jurado certificó el nombre del ganador. SE CONJUGA COMO sacar SINÓNIMO afirmar asegurar cerciorar … Enciclopedia Universal
zertifizieren — bestätigen; nachweisen; bescheinigen * * * zer|ti|fi|zie|ren 〈V. tr.; hat〉 etwas zertifizieren ein Zertifikat über etwas ausstellen, amtlich bescheinigen, bestätigen [<mlat. certificare <lat. certus „sicher“ + facere ( ficare) „machen“] * * … Universal-Lexikon
certificar — Se conjuga como: sacar Infinitivo: Gerundio: Participio: certificar certificando certificado Indicativo presente imperfecto pretérito futuro condicional yo tú él, ella, Ud. nosotros vosotros ellos, ellas, Uds. certifico certificas certifica … Wordreference Spanish Conjugations Dictionary
Перевод: с итальянского на все языки
со всех языков на итальянский- Со всех языков на:
- Итальянский
- С итальянского на:
- Все языки
- Английский
- Немецкий
- Русский
- Суахили
- Французский