-
1 sarda
-
2 sarda
sarda, ae, f., I) ein Breitfisch, der eingesalzen wurde, wie unsere Sardellen, Plin. 32, 46 u. 151. Apic. 9, 431. Sex. Placit. de medic. 30, 8. Schol. Iuven. 4, 33: ders. sardina, Colum. 8, 17, 12. Plin. Val. 1, 37. Gargil. Mart. de medic. 42 extr.: sardae sive sardinae, Edict. Diocl. 5, 12. – II) ein Edelstein, die männliche Art unser Sard, die weibliche Karneol, Plin. 37, 105.
-
3 sarda
sarda, ae, f., I) ein Breitfisch, der eingesalzen wurde, wie unsere Sardellen, Plin. 32, 46 u. 151. Apic. 9, 431. Sex. Placit. de medic. 30, 8. Schol. Iuven. 4, 33: ders. sardina, Colum. 8, 17, 12. Plin. Val. 1, 37. Gargil. Mart. de medic. 42 extr.: sardae sive sardinae, Edict. Diocl. 5, 12. – II) ein Edelstein, die männliche Art unser Sard, die weibliche Karneol, Plin. 37, 105. -
4 Sarda
1.sarda, ae, f.I.A kind of fish that was pickled or salted, perh. sardine, Plin. 32, 11, 53, § 151; 32, 5, 17, § 46.—Also called sardina, Col. 8, 17, 12.—II.A kind of precious stone, perh. carnelian, Plin. 37, 7, 31, § 105.<2.Sarda, ae, f., a Sardinian woman, Cic. Scaur. 4, 5.—In a lusus verbb. with 1. sarda:quamvis salsa ista Sarda fuerit,
Cic. Scaur. 4, 6. -
5 sarda
1.sarda, ae, f.I.A kind of fish that was pickled or salted, perh. sardine, Plin. 32, 11, 53, § 151; 32, 5, 17, § 46.—Also called sardina, Col. 8, 17, 12.—II.A kind of precious stone, perh. carnelian, Plin. 37, 7, 31, § 105.<2.Sarda, ae, f., a Sardinian woman, Cic. Scaur. 4, 5.—In a lusus verbb. with 1. sarda:quamvis salsa ista Sarda fuerit,
Cic. Scaur. 4, 6. -
6 sarda
-
7 Sarda
-
8 Sarda sarda
—1. LAT Sarda sarda (Bloch)2. RUS атлантическая [западноатлантическая] пеламида f атлантический [обыкновенный] бонито m3. ENG (Atlantic, belted) bonito4. DEU Pelamide f, Mittelländischer [Atlantischer] Bonito m5. FRA bonite f à dos rayé, sarde f à dos rayé, pélamide f (commune, sarde) -
9 Sarda australis
—1. LAT Sarda australis (Macleay)2. RUS австралийская пеламида f3. ENG Australian [little] bonito4. DEU —5. FRA bonite f bagnardVOCABULARIUM NOMINUM ANIMALIUM QUINQUELINGUE > Sarda australis
-
10 Sarda chiliensis
—1. LAT Sarda chiliensis (Cuvier)2. RUS чилийская [калифорнийская] пеламида f3. ENG Pacific [Chilean, California] bonito4. DEU —5. FRA bonite f du Pacifique (oriental)VOCABULARIUM NOMINUM ANIMALIUM QUINQUELINGUE > Sarda chiliensis
-
11 Sarda orientalis
—2. RUS восточная пеламида f3. ENG striped [oriental, belted] bonito, skipjack4. DEU —5. FRA bonite f orientaleVOCABULARIUM NOMINUM ANIMALIUM QUINQUELINGUE > Sarda orientalis
-
12 Sarda sarda
ENG pelamid, Atlantic bonito, horse mackerel (USA)NLD bonitoGER PelamideFRA pelamide commune, bonite a dos raye -
13 Sylvia sarda
—1. LAT Sylvia sarda ( Temminck)2. RUS сардинская славка f3. ENG Marmora’s warbler4. DEU Sarden-Grasmücke f5. FRA fauvette f sardeVOCABULARIUM NOMINUM ANIMALIUM QUINQUELINGUE — AVES > Sylvia sarda
-
14 Sylvia sarda
ENG Marmora's warblerNLD Sardijnse grasmusGER SardengrasmuckeFRA fauvette sarde -
15 creta [2]
2. crēta, ae, f. (urspr. Adi. v. 1. Creta), die kretische Erde, worunter die Alten teils unsere Kreide, teils verschiedene Tonarten verstanden, Plin. 35, 195 sqq.: fossicia, Mergel, Varro r. r. 1, 7, 8: argentaria, Plin. 17, 45. Apic. 2, 53. – Die Alten gebrauchten gewisse Tonarten (creta Cimolia, Umbrica, Sarda, im allg. fullonia) zum Walken der Kleider (vgl. Blümner Techn. d. Gewerbe 12, 176), Plaut. aul. 719. Plin. 35, 196 sq. (dah. bildl., cretast profecto haec horunc hominum oratio, d.i. entfernt aus dem Gemüte allen Trübsinn, Plaut. Poen. 969): zum Schminken, Hor.: zum Siegeln, Cic.: irdene Geschirre daraus zu machen (creta figularis, Töpferton), Plin.: das Ziel in der Rennbahn damit zu bezeichnen, Plin.: in der Arzneikunst, Plin. – bildl., zur Bezeichnung von etwas Günstigem (Ggstz. carbo), Hor. sat. 2, 3, 246; vgl. Pers. 5, 108. – poet. = lutum, Schlamm, rapidus cretae Oaxes, Verg. ecl. 1, 65: cr. Promethea, Col. poët. 10. § 59 (wofür Mart. 10, 39, 4 Prometheum lutum).
-
16 alsidena
alsidena, ae, f. l'alsidène (sorte d'oignon). - cepae genera apud Graecos Sarda, Saomthracia, Alsidena, setania, schista, Plin. 19, 32: les Grecs distinguent plusieurs espèces d'oignons: l'oignon de Sardes, celui de Samothrace, l'alsidène, le sétanien, le schiste. -
17 creta
2. crēta, ae, f. (urspr. Adi. v. 1. Creta), die kretische Erde, worunter die Alten teils unsere Kreide, teils verschiedene Tonarten verstanden, Plin. 35, 195 sqq.: fossicia, Mergel, Varro r. r. 1, 7, 8: argentaria, Plin. 17, 45. Apic. 2, 53. – Die Alten gebrauchten gewisse Tonarten (creta Cimolia, Umbrica, Sarda, im allg. fullonia) zum Walken der Kleider (vgl. Blümner Techn. d. Gewerbe 12, 176), Plaut. aul. 719. Plin. 35, 196 sq. (dah. bildl., cretast profecto haec horunc hominum oratio, d.i. entfernt aus dem Gemüte allen Trübsinn, Plaut. Poen. 969): zum Schminken, Hor.: zum Siegeln, Cic.: irdene Geschirre daraus zu machen (creta figularis, Töpferton), Plin.: das Ziel in der Rennbahn damit zu bezeichnen, Plin.: in der Arzneikunst, Plin. – bildl., zur Bezeichnung von etwas Günstigem (Ggstz. carbo), Hor. sat. 2, 3, 246; vgl. Pers. 5, 108. – poet. = lutum, Schlamm, rapidus cretae Oaxes, Verg. ecl. 1, 65: cr. Promethea, Col. poët. 10. § 59 (wofür Mart. 10, 39, 4 Prometheum lutum). -
18 sardina
sardina, s. sarda no. I. -
19 rīdeō
rīdeō sī, sus, ēre, to laugh: quid rides? T.: hic iudices ridere: semel in vitā: ridentem dicere verum Quid vetat, i. e. jestingly, H.: ridetur ab omni Conventu, there is laughter, H.—Prov.: quandoque potentior Largi muneribus riserit aemuli, i. e. in triumph over a lavish rival's gifts, H.: ridere ge/lwta sarda/nion, i. e. laugh on the wrong side of the mouth.—To laugh pleasantly, smile, look cheerful, be favorable: voltu Fortuna sereno, O.: cui non risere parentes, V.: Ille terrarum mihi praeter omnīs Angulus ridet, i. e. pleases, H.; cf. Mixtaque ridenti colocasia acantho, smiling, V.—To laugh at, laugh over: hunc, T.: Acrisium, H.: nivem atram: haec ego non rideo, quamvis tu rideas, say in jest: vitia, Ta.: periuria amantūm, O.: non sal, sed natura ridetur: Ridear, O.—To laugh at, ridicule, deride, mock: nostram amentiam: versūs Enni, make light of, H.: Ridentur mala qui componunt carmina, H.: Peccet ad extremum ridendus, H.* * *ridere, risi, risus Vlaugh at (with dat.), laugh; ridicule -
20 sardina
sardina, ae, v. 1. sarda, I.
- 1
- 2
См. также в других словарях:
Sarda — Sarda … Wikipédia en Français
Sarda — Saltar a navegación, búsqueda ? Sarda Bonito atlántico, Sarda sarda Clasificación científica … Wikipedia Español
SARDA — gemma rubricae concolor, unde etiam nomen, rubrica enim Hebraeis est sered, unde Phoenices sarda fecêre, Graeci σαρδώ et σάρδιον. Certe rubere sardium, in confesso est. Hinc Orpheus in Achate, σάρδια θ᾿ αἱματόεντα, Sardiaque sanguinea, dixit. Et… … Hofmann J. Lexicon universale
sardă — SÁRDĂ adj. (În sintagma) Limba sardă (şi substantivat, f.) = limbă romanică vorbită în Sardinia. – Din fr. sarde. Trimis de IoanSoleriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 sárdă (limba) s. f., g. d. art. sárdei Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa:… … Dicționar Român
Sarda — bezeichnet: ein Titularbistum, siehe Sarda (Titularbistum) eine Gattung der Makrelen und Thunfische Sarda der Nachname von: Bruno Sarda, einem italienischen Comiczeichner Diese Seite ist eine … Deutsch Wikipedia
sarda — s.f. [lat. sarda, dall agg. Sardus della Sardegna ]. (zool.) [pesce osseo marino della famiglia clupeidi] ▶◀ Ⓖ (pop.) sardella, sardina. ‖ acciuga, alice, (region.) salacca … Enciclopedia Italiana
Sarda — (Sardachat), so v.w. Carneol … Pierer's Universal-Lexikon
Sarda — (Sarder), Mineral, soviel wie Karneol, s. Chalcedon … Meyers Großes Konversations-Lexikon
Sarda — Sarda, Sardschu, Nebenfluß des Ganges, s. Ghagra … Kleines Konversations-Lexikon
Sarda — Originaire de Cerdagne (prononciation roussillonnaise de Cerdà, avec transformation du è en a) … Noms de famille
sarda — s. f. 1. Mancha amarelada no rosto. 2. [Zoologia] Peixe vulgar. 3. Lentigem. 4. [Gíria] Faca. • Confrontar: carda … Dicionário da Língua Portuguesa