-
1 peculiare
* * *[peku'ljare]aggettivo [qualità, tratto] peculiar, distinctive, characteristicpeculiare di qcn., qcs. — peculiar to sb., sth
* * *peculiare/peku'ljare/[qualità, tratto] peculiar, distinctive, characteristic; peculiare di qcn., qcs. peculiar to sb., sth. -
2 peculiare
peculiare agg 1) особый, особенный, своеобразный, специальный carattere peculiare -- особый характер 2) (di, non com a) присущий, свойственный (+ D) -
3 peculiare
peculiare agg 1) особый, особенный, своеобразный, специальный carattere peculiare — особый характер 2) (di, non com á) присущий, свойственный (+ D) -
4 peculiare
peculiarepeculiare [peku'lia:re]aggettivocharakteristisch, eigentümlichDizionario italiano-tedesco > peculiare
5 peculiare
peculiare agg.m./f. particulier, caractéristique: un costrutto peculiare di una lingua une tournure caractéristique d'une langue.6 peculiare
7 peculiare
agg [peku'ljare]8 peculiare
9 peculiare
характерный, особенный* * *прил.общ. присущий, особенный, особый, своеобразный, свойственный, специальный10 peculiare
agg. i veçantë, i posaçëm.Dizionario albanese-italiano e italiano-albanese > peculiare
11 peculiare
agg. (particolare)своеобразный, своеобычный, особый; (tipico) типичный; (specifico) специфический12 peculiare di qcn., qcs.
13 peculiare agg
[peku'ljare]14 peculiare a persona
прил.общ. присущий (кому-л.)Итальяно-русский универсальный словарь > peculiare a persona
15 moto peculiare
астрон. пекулярное движение16 carattere peculiare
сущ.общ. особый характерИтальяно-русский универсальный словарь > carattere peculiare
17 peculiaris
peculiaris, e [st2]1 [-] acquis avec son pécule, à soi, en propre. [st2]2 [-] avec dat. particulier (à qqn, à qqch), propre à, personnel, spécial. [st2]3 [-] distingué, remarquable, extraordinaire. - peculiare edictum, Cic. Verr. 3, 36: édit sans précédent. - e peculiaribus loculis suis, Suet. Galb. 12: sur sa cassette privée. - me peculiaris quaedam impedit ratio, Plin. Ep. 1, 8, 16: je suis arrêté par un motif tout particulier. - peculiari nomine, Dig. 14, 12, 16: à titre de pécule. - peculiares aedes, Dig. 15, 1, 22: maison acquise avec le pécule. - hoc mihi peculiare fuerit + inf. Cic. Q. 2, 10, 3: j'aurai eu cette chance toute particulière de... - Africae peculiare est + inf. Plin.: c'est une méthode particulière à l'Afrique de... - vectigalibus peculiares servos praeposuit, Suet. Caes. 76: il mit ses propres esclaves à la tête des impôts publics.* * *peculiaris, e [st2]1 [-] acquis avec son pécule, à soi, en propre. [st2]2 [-] avec dat. particulier (à qqn, à qqch), propre à, personnel, spécial. [st2]3 [-] distingué, remarquable, extraordinaire. - peculiare edictum, Cic. Verr. 3, 36: édit sans précédent. - e peculiaribus loculis suis, Suet. Galb. 12: sur sa cassette privée. - me peculiaris quaedam impedit ratio, Plin. Ep. 1, 8, 16: je suis arrêté par un motif tout particulier. - peculiari nomine, Dig. 14, 12, 16: à titre de pécule. - peculiares aedes, Dig. 15, 1, 22: maison acquise avec le pécule. - hoc mihi peculiare fuerit + inf. Cic. Q. 2, 10, 3: j'aurai eu cette chance toute particulière de... - Africae peculiare est + inf. Plin.: c'est une méthode particulière à l'Afrique de... - vectigalibus peculiares servos praeposuit, Suet. Caes. 76: il mit ses propres esclaves à la tête des impôts publics.* * *Peculiaris, et hoc peculiare, pen. prod. Plaut. Tout ce qui appartient à aucun, Propre et appartenant à aucun.\Peculiaris. Sueton. Special, Particulier, Peculier.\Me vero peculiaris quaedam impedit ratio. Plin. iunior. Particuliere.\Exoritur peculiare edictum repentinum, Nequis frumentum de area tolleret. Cic. Propre pour aucun, duquel nul n'avoit paravant usé.18 distinctive
[dɪ'stɪŋktɪv]aggettivo caratteristico, peculiare* * *[-tiv]adjective (different and easily identified: I recognized her from a long way off - she has a very distinctive walk!) caratteristico* * *distinctive /dɪˈstɪŋktɪv/a.distintivo; peculiare: The school's students wear a distinctive uniform, gli studenti della scuola indossano un'uniforme distintiva; She has a very distinctive voice, ha una voce molto peculiaredistinctively avv. distinctiveness n. [u].* * *[dɪ'stɪŋktɪv]aggettivo caratteristico, peculiare19 peculiar
[pɪ'kjuːlɪə(r)]1) (odd) strano, singolare, curiosofunny peculiar — colloq. scherz. bizzarro, curioso
2) (exceptional) [situation, circumstances] particolare, speciale3) (exclusive to) [ characteristic] peculiare, proprio, tipicoto be peculiar to — [ feature] essere caratteristico di
* * *[pi'kju:ljə]1) (strange; odd: peculiar behaviour.) strano, singolare2) (belonging to one person, place or thing in particular and to no other: customs peculiar to France.) caratteristico•- peculiarly* * *peculiar /pɪˈkju:lɪə(r)/A a.1 peculiare; particolare; caratteristico; speciale: a matter of peculiar interest, una faccenda di particolare interesse; a mood quite peculiar to him, uno stato d'animo che gli è del tutto peculiare2 bizzarro; eccentrico; singolare; strano; curioso: peculiar ideas, idee bizzarre; a peculiar flavour, uno strano sapore; a peculiar situation, una situazione strana (o imbarazzante); He has always been a little peculiar, è sempre stato (un tipo) un po' bizzarroB n.1 prerogativa; privilegio● Peculiar People, setta evangelica fondata nel 1838 ( che crede nell'intervento divino per guarire le malattie) □ ( God's) peculiar people, il popolo eletto (da Dio); gli ebrei; gli elettipeculiarly avv.* * *[pɪ'kjuːlɪə(r)]1) (odd) strano, singolare, curiosofunny peculiar — colloq. scherz. bizzarro, curioso
2) (exceptional) [situation, circumstances] particolare, speciale3) (exclusive to) [ characteristic] peculiare, proprio, tipicoto be peculiar to — [ feature] essere caratteristico di
20 peculiaris
I.Lit.:II.peculiaris causa,
concerning property, Dig. 41, 2, 44:peculiari nomine,
on account of property, ib. 14, 12, 16.—Transf.A.One's own, belonging to one (cf. proprius):B.etiam opilio, qui pascit alienas oves, aliquam habet peculiarem,
Plaut. As. 3, 1, 36:ovem tibi dabo peculiarem,
id. Merc. 3, 1, 27:ut peculiare aliquid in fundo pascere liceat,
Varr. R. R. 1, 17:aedes,
Dig. 15, 1, 22; 23:nummi,
ib. 12, 1, 31:vinum,
ib. 33, 6, 9:vectigalibus peculiares servos praeposuit,
belonging to him, his own, Suet. Caes. 76: prolatos manu sua e peculiaribus loculis suis id. Galb. 12.—One's own, belonging particularly to one's self, not held in common with others; proper, special, peculiar:C.venio ad Lysaniam, peculiarem tuum, Deciane, testem,
Cic. Fl. 21, 51:hoc mihi peculiare fuerit,
id. Q. Fr. 2, 10, 3:edictum,
id. Verr. 2, 3, 14, § 36; Liv. 3, 19, 9:quasi proprio suo et peculiari deo,
Suet. Aug. 5:Africae peculiare, quod in oleastro inserit,
Plin. 17, 18, 30, § 129:haec sunt peculiaria Arabiae,
id. 12, 17, 38, § 77; 19, 8, 41, § 140:me peculiaris quidem impedit ratio,
Plin. Ep. 1, 8, 16; 10, 2, 2:luce peculiari nitere,
Mart. 4, 64, 8:ut sis ei populus peculiaris,
Vulg. Deut. 26, 18:in populum peculiarem,
id. ib. 14, 2.—Singular, particular, extraordinary, peculiar (post-Aug.):A.peculiari merito,
Suet. Vit. 4:peculiare munus,
Just. 36, 4, 3.— Adv.: pĕcūlĭārĭ-ter.As private property:B.quaedam etiam ignorantes possidemus, id est quae servi peculiariter paraverunt,
Dig. 41, 2, 3; 20, 6, 8.—Especially, particularly, peculiarly:folia peculiariter cruribus vitiosis utilia,
Plin. 26, 8, 33, § 50:medicinae peculiariter curiosus,
id. 25, 2, 3, § 7; Quint. 1, 2, 16; 11, 3, 130; 8, 2, 8 (but in Plin. 36, 20, 37, § 145, the correct read. is peculiaris, not peculiarius; v Sillig ad h. l.).СтраницыСм. также в других словарях:
peculiare — agg. [dal lat. peculiaris, der. di peculium sostanze, proprietà ]. [che appartiene all intima natura di una determinata cosa o persona, anche con la prep. di : un costrutto p. della lingua italiana ] ▶◀ caratteristico, distintivo, particolare,… … Enciclopedia Italiana
peculiare — pe·cu·lià·re agg. 1. CO proprio, tipico, particolare di qcs. o di qcn.: qualità, tratto peculiare, un fenomeno dai caratteri peculiari, lo stile peculiare di uno scrittore Sinonimi: caratteristico, distintivo, inconfondibile, particolare,… … Dizionario italiano
peculiare — {{hw}}{{peculiare}}{{/hw}}agg. Che è particolare di qlco. o di qlcu.: la duttilità è una caratteristica peculiare di questo metallo … Enciclopedia di italiano
Peculiare cervis, ut cum aures subrexerint nihil sit illis auritius, rursum ubi demiserint nihil sur… — Peculiare cervis, ut cum aures subrexerint nihil sit illis auritius, rursum ubi demiserint nihil surdius. См. Уши навострить … Большой толково-фразеологический словарь Михельсона (оригинальная орфография)
peculiare — pl.m. e f. peculiari … Dizionario dei sinonimi e contrari
peculiare — agg. particolare, proprio, precipuo, tipico, specifico, caratteristico □ esclusivo □ speciale □ singolare CONTR. generale, universale, comune … Sinonimi e Contrari. Terza edizione
comune — 1co·mù·ne agg., s.m., s.f. FO 1a. agg., che rientra nella norma, usuale, solito: fenomeno, avvenimento comune, è comune che qui piova | spreg., ordinario, mediocre: un intelligenza comune, un uomo comune, essere vestito in modo comune; che è di… … Dizionario italiano
proprio — prò·prio agg.poss., agg., avv., s.m. FO I. agg.poss., sempre riferito al soggetto, equivale a suo, loro ed è obbligatorio in costrutti impersonali: lo ha ospitato in casa propria, ognuno è responsabile delle proprie azioni, bisogna badare ai… … Dizionario italiano
ALAHGABAL — nomen Suriaci idoli, unde Antoninus Heliogabalus Imperator, Romanus nomen habuit. Scaligero et Casaubono significat Deum montis, sed cuius montis ille Deus fuerit, aut a quo monte ita sit appellatus, non explicant satis. Quod enim Casaubonus sic… … Hofmann J. Lexicon universale
ANGLIA — Insulae Britanniae pars, olim Albion, seu Albania, ab albis rupibus (ur quidam volunt) quae primum illuc navigantibus apparent, sic dicta. Hodie in duaspartes dividitur, Angliam proprie sic dictam, veteribus Lhoegriam, et Cambriam, seu Walliam.… … Hofmann J. Lexicon universale
ANNULI — originis incertae; fabulae illorum vetustatem a rupe Caucatea repetunt et Promethei vincula eo detorquent. Troianis certe temporibus usum Annuli fuisse ignoratum, Plinius affirmat, hâc ratione ductus, quod Homerus eorum nullam fecerit mentionem,… … Hofmann J. Lexicon universale
Перевод: со всех языков на все языки
со всех языков на все языки- Со всех языков на:
- Все языки
- Со всех языков на:
- Все языки
- Албанский
- Английский
- Итальянский
- Латинский
- Немецкий
- Русский
- Французский