Перевод: со всех языков на все языки

со всех языков на все языки

machia

  • 1 MACHIA

    machia > machih.
    *\MACHIA v.i.,être connu, découvert.
    Allem., bekannt sein. SIS 1950,293.
    *\MACHIA v.réfl., réfléchir avec soin, prendre des précautions.
    Allem., sorgend überlegen, Vorsorge treffen. SIS 1950,293.
    *\MACHIA v.bitrans. têtla-., juger régler, répartir une chose selon le mérite de chacun, donner difficilement, avec parcimonie.
    Allem., nach Verdienst verteilen. SIS 1950,293.
    " têtlamachia ", il répartit les choses selon le mérite de chacun.
    Est dit du père, tahtli. Sah10,1.
    Cf. l'éventuel têtlamachiâni et le nom d'objet têtlamachîlli.
    *\MACHIA v.bitrans. motla-., se servir, choisir le premier.
    Quant à la dernière rubrique de R.Siméon: nitlatla-, enluminer un livre, faire une chose avec adresse.
    Cf. tlahmachia.

    Dictionnaire de la langue nahuatl classique > MACHIA

  • 2 machia

    màchia f tosc хитрость

    Большой итальяно-русский словарь > machia

  • 3 machia

    Большой итальяно-русский словарь > machia

  • 4 machía

    f Вен.
    мужественность, стойкость

    БИРС > machía

  • 5 machia

    f тоск.

    Большой итальяно-русский словарь > machia

  • 6 machia

    сущ.
    тоск. притворство, хитрость

    Итальяно-русский универсальный словарь > machia

  • 7 machía

    f; Вен.
    1) му́жественность
    2) зре́лость, возмужа́лость
    3) зре́лый во́зраст

    Diccionario español-ruso. América Latina > machía

  • 8 machía

    f
    Ve mužnost

    Diccionario español-checo > machía

  • 9 machía

    f Вен.
    мужественность, стойкость

    Universal diccionario español-ruso > machía

  • 10 Machiavellian Machia·vel·lian adj

    [ˌmækɪə'vɛlɪən]

    English-Italian dictionary > Machiavellian Machia·vel·lian adj

  • 11 Machiavellian

    Machia·vel·lian [ˌmækiəʼveliən] adj
    machiavellistisch n Machiavellist(in) m(f)

    English-German students dictionary > Machiavellian

  • 12 притворство

    simulazione ж., finzione ж.
    * * *
    с.
    finzione f, simulazione f
    * * *
    n
    1) gener. artifizio, dissimulazione, affettazione, fingimento, finta, fintaggine, finteria, finzione, infingimento, simulazione
    2) liter. commedia, maschera, mascherata
    3) tuscan. machia

    Universale dizionario russo-italiano > притворство

  • 13 хитрость

    furberia ж., furbizia ж., scaltrezza ж.
    ••
    * * *
    ж.
    1) furbizia, astuzia, scaltrezza, furberia

    пуститься на хи́трости — macchinare astuzie

    2) ( притворство) finzione, simulazione
    3) ( сложность) complessità, difficoltà

    вот в чём хи́трость — ecco dove sta il difficile

    не велика хи́трость! — non è poi un gran che!; bella prodezza!

    4) разг. ( изобретательность) inventiva, ingegnosità

    военная хи́трость — stratagemma m, astuzia di guerra

    хи́трости профессии — trucchi / malizie del mestiere

    5) (скрытый смысл чего-л.) astrusità, trucco m разг.; quid m

    в каждом явлении природы есть своя хи́трость — in ogni fenomeno naturale c'è un suo segreto

    * * *
    n
    1) gener. furbizia, ingegno, maccatella, maliziosita, accorgimento, alzata d'ingegno, arte, artifizio, astutezza, astuzia, cilecca, furberia, gesuiteria, malizia, ritrovato, scaltrezza
    2) obs. callidita
    3) liter. gretola, politica, ragia
    4) tuscan. machia

    Universale dizionario russo-italiano > хитрость

  • 14 MACHIHCANEQUI

    machihcânequi > machihcânec.
    *\MACHIHCANEQUI v.i., prétendre être connu.
    Allem., er wünscht bekannt zu sein. SIS 1950,293s
    Angl., he pretends to be well known.
    Est dit du mauvais petit fils, teixhuiuh. Sah10,19.
    d'une mauvaise descendante de quelqu'un. Sah10,49.
    Form: v.composé sur machia et nequi.

    Dictionnaire de la langue nahuatl classique > MACHIHCANEQUI

  • 15 NEMACHILIZTLI

    nemachîliztli:
    Sentiment, bonne grâce, prudence, sagesse, vertu.
    * à la forme possédée, " nonemachîliz ", mon sentiment.
    " tonemachîliz ", notre sens, notre sentiment, le sentiment en général.
    Form: nom d'action sur machia.

    Dictionnaire de la langue nahuatl classique > NEMACHILIZTLI

  • 16 TEMACHIA

    temachia > temachih.
    *\TEMACHIA v.t. tê-., attendre quelqu'un, avoir confiance, espérer en quelqu'un.
    " ca mitztemachihtoc in mocuitlapil in mahtlapal ", tes vassaux ont confiance en toi. Sah6,184.
    *\TEMACHIA v.t. tla-., attendre une chose.
    " tlatemachiah ", ils attendent. Sah11,82.
    " cencah nitlatemachia ", j'attends vivement une chose, je la désire ardemment.
    " mochi tlâcatl oncân tlatemachiâya, nêntlamatiya, tlaôcoyaya ", alors tout le monde était en attente, était affligé, était triste - everyone then showed devotion, was humbled and sorrowed. Sah4,33.
    " ahtle nitlatemachia ", j'ai de grandes richesses, je ne désire rien.
    " ahtle quitemachia ", il est riche, heureux, il n'attend rien.
    " cencah oncân tlatemachiâyah in tlahchicqueh ", ceux qui préparent le pulque étaient alors vivement concernés. Il s'agit du signe ce tecpatl. Sah4,78.
    " tlatemachiâya netlauhtiltica in îxquich cuîcani ", tous les chanteurs expéraient (être récompensés) par des cadeaux. Sah4,26.
    " ahtle nictemachia ", j'ai de grandes richesses, je ne désire rien.
    " ahtle quitemachia ", il est riche, heureux, il n'attend rien.
    *\TEMACHIA v.réfl., avoir confiance, attendre quelque chose.
    " têtech ninotemachia ", je me confie à quelqu'un.
    " ahmo têtech ninotemachia ", je n'ai pas confiance en quelqu'un.
    " ayoctle " ou " aoctle motemachia ", il y a abondance, il n'y a plus rien à attendre, on a tout ce qu'on pouvait espérer.
    " motemachihticah in quêmman huâlaniz quiyahuitl ", il est en train d'attendre que la pluie arrive - he was expecting that in its time the rain would break out, Sah2,151.
    Form: R.Siméon dit: RR. tequi, machia.

    Dictionnaire de la langue nahuatl classique > TEMACHIA

  • 17 TETLAMACHIANI

    têtlamachiâni, éventuel sur machia,
    Administrateur, répartiteur, arbitre, juge (S).

    Dictionnaire de la langue nahuatl classique > TETLAMACHIANI

  • 18 TETLAMACHILLI

    têtlamachîlli:
    Réparti, attribué (S).
    Form: nom d'objet sur machia.

    Dictionnaire de la langue nahuatl classique > TETLAMACHILLI

  • 19 TLAHMACHCHIYALIZTLI

    tlahmachchiyaliztli:
    Lenteur, précaution, soin.
    Esp., lentitud, precaución, cuidado (S2).
    Form: tlahmach-chiya-liz-tli, nom d'action sur tlahmachchiya.
    R.Siméon transcrit tlamachializtli et donne R. machia.

    Dictionnaire de la langue nahuatl classique > TLAHMACHCHIYALIZTLI

  • 20 TLAHMACHIA

    tlahmachia > tlahmachih.
    *\TLAHMACHIA v.t. tla-., travailler avec adresse, dextérité. Mais peut être aussi orner une chose de motifs décoratifs.
    Cf. R.Siméon 216: machia nitlatla-, enluminer un livre, faire une chose avec adresse.
    " tlatlahmachia ", elle réalise des choses avec adresse - she does things dexterously. Est dit de la brodeuse, tlahmachchîuhqui, en Sah10,51.
    " tlatlahmachôtia, tlatlahmachia ", il orne de motifs, il applique des motifs décoratifs - he applies designs, he works designs. Est dit du tailleur. Sah10,35.
    " tlatlahmachia ", il travaille avec adresse - he works skillfully. Est dit du charpentier. Sah10,27. (tlatlâmachia).
    " tlatlahmachia ", il travaille avec dextérité - he labors with dexterity. Est dit du tailleur de pierres. Sah10,27.
    " quitlahmachia ", il les orne de motifs décoratifs - he places designs on them. II s'agit de sandales. Sah10,74.
    *\TLAHMACHIA v.réfl., s'orner d'un motif.
    " motlahmachia ", il s'orne d'un motif - it takes on a design. Est dit d'une variété de maïs bicolore, zayolcintli. Sah11,281.

    Dictionnaire de la langue nahuatl classique > TLAHMACHIA

См. также в других словарях:

  • machia — MACHIÁ, machiez, vb. I. tranz. şi refl. A (se) farda (minuţios, cu artă); a( şi) face machiajul (pentru scenă). v. grima. [pr.: chi a] – Din fr. maquiller. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  A (se) machia ≠ a (se) demachia Trimis de… …   Dicționar Român

  • MACHIA — festum Turcarum, de quo vide aliquid voce Gyrovagi …   Hofmann J. Lexicon universale

  • -machia — [dal gr. makhía, der. di mákhomai combattere ]. Secondo elemento di parole composte derivate dal greco (quali tauromachia, titanomachia ), in cui significa combattimento …   Enciclopedia Italiana

  • machia — mà·chia s.f. RE tosc. abilità nel dissimulare; astuzia Sinonimi: astuzia, furbizia. Contrari: ingenuità, semplicità, sincerità. {{line}} {{/line}} DATA: 1869. ETIMO: da Machia, accorc. scherz. di Machiavelli, v. anche machiavelleria …   Dizionario italiano

  • -machia — ma·chì·a conf. battaglia, combattimento: tauromachia, titanomachia {{line}} {{/line}} ETIMO: dal gr. makhía, v. anche maco …   Dizionario italiano

  • machiá — vb. (sil. chi a), ind. prez. 1 sg. machiéz, 3 sg. şi pl. machiázã, 1 pl. machiém (sil. chi em); conj. prez. 3 sg. şi pl. machiéze; ger. machíind (sil. chi ind) …   Romanian orthography

  • machia — pl.f. machie …   Dizionario dei sinonimi e contrari

  • Hardy Machia — (born June 16, 1969) was the Libertarian Party candidate for governor of Vermont in 2004, finishing 4th of 5 with 0.8% of the vote. In 1999, he entered the selectboard of Grand Isle, Vermont. In 2001, he became a Grand Juror, and the following… …   Wikipedia

  • Comunidad Inti Wara Yassi — Founder(s) Juan Carlos Antezana, Nena Baltazar Type Non governmental organization Founded 1992 (First …   Wikipedia

  • grima — GRIMÁ, grimez, vb. I. refl. şi tranz. A (se) machia pentru scenă sau pentru film în conformitate cu fizionomia cerută de rolul interpretat; p. gener. a (se) machia. – Din fr. grimer. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  GRIMÁ vb. a (se)… …   Dicționar Român

  • machiere — MACHIÉRE, machieri, s.f. Acţiunea de a se machia; machiaj. [pr.: chi e ] – v. machia. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  Machiere ≠ demachiere Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime  MACHIÉRE s. 1. v. fardare. 2. v …   Dicționar Român

Поделиться ссылкой на выделенное

Прямая ссылка:
Нажмите правой клавишей мыши и выберите «Копировать ссылку»