-
1 MACHIA
machia > machih.*\MACHIA v.i.,être connu, découvert.Allem., bekannt sein. SIS 1950,293.*\MACHIA v.réfl., réfléchir avec soin, prendre des précautions.Allem., sorgend überlegen, Vorsorge treffen. SIS 1950,293.*\MACHIA v.bitrans. têtla-., juger régler, répartir une chose selon le mérite de chacun, donner difficilement, avec parcimonie.Allem., nach Verdienst verteilen. SIS 1950,293." têtlamachia ", il répartit les choses selon le mérite de chacun.Est dit du père, tahtli. Sah10,1.Cf. l'éventuel têtlamachiâni et le nom d'objet têtlamachîlli.*\MACHIA v.bitrans. motla-., se servir, choisir le premier.Quant à la dernière rubrique de R.Siméon: nitlatla-, enluminer un livre, faire une chose avec adresse.Cf. tlahmachia. -
2 machia
màchia f tosc хитрость -
3 machia
-
4 machía
f Вен.мужественность, стойкость -
5 machia
f тоск. -
6 machia
сущ.тоск. притворство, хитрость -
7 machía
f; Вен.1) му́жественность2) зре́лость, возмужа́лость3) зре́лый во́зраст -
8 machía
f• Ve mužnost -
9 machía
f Вен.мужественность, стойкость -
10 Machiavellian Machia·vel·lian adj
[ˌmækɪə'vɛlɪən]English-Italian dictionary > Machiavellian Machia·vel·lian adj
-
11 Machiavellian
-
12 притворство
simulazione ж., finzione ж.* * *с.finzione f, simulazione f* * *n1) gener. artifizio, dissimulazione, affettazione, fingimento, finta, fintaggine, finteria, finzione, infingimento, simulazione2) liter. commedia, maschera, mascherata3) tuscan. machia -
13 хитрость
furberia ж., furbizia ж., scaltrezza ж.••* * *ж.1) furbizia, astuzia, scaltrezza, furberiaпуститься на хи́трости — macchinare astuzie
2) ( притворство) finzione, simulazione3) ( сложность) complessità, difficoltàвот в чём хи́трость — ecco dove sta il difficile
не велика хи́трость! — non è poi un gran che!; bella prodezza!
4) разг. ( изобретательность) inventiva, ingegnositàвоенная хи́трость — stratagemma m, astuzia di guerra
хи́трости профессии — trucchi / malizie del mestiere
5) (скрытый смысл чего-л.) astrusità, trucco m разг.; quid mв каждом явлении природы есть своя хи́трость — in ogni fenomeno naturale c'è un suo segreto
•* * *n1) gener. furbizia, ingegno, maccatella, maliziosita, accorgimento, alzata d'ingegno, arte, artifizio, astutezza, astuzia, cilecca, furberia, gesuiteria, malizia, ritrovato, scaltrezza2) obs. callidita3) liter. gretola, politica, ragia4) tuscan. machia -
14 MACHIHCANEQUI
machihcânequi > machihcânec.*\MACHIHCANEQUI v.i., prétendre être connu.Allem., er wünscht bekannt zu sein. SIS 1950,293sAngl., he pretends to be well known.Est dit du mauvais petit fils, teixhuiuh. Sah10,19.d'une mauvaise descendante de quelqu'un. Sah10,49.Form: v.composé sur machia et nequi. -
15 NEMACHILIZTLI
nemachîliztli:Sentiment, bonne grâce, prudence, sagesse, vertu.* à la forme possédée, " nonemachîliz ", mon sentiment." tonemachîliz ", notre sens, notre sentiment, le sentiment en général.Form: nom d'action sur machia. -
16 TEMACHIA
temachia > temachih.*\TEMACHIA v.t. tê-., attendre quelqu'un, avoir confiance, espérer en quelqu'un." ca mitztemachihtoc in mocuitlapil in mahtlapal ", tes vassaux ont confiance en toi. Sah6,184.*\TEMACHIA v.t. tla-., attendre une chose." tlatemachiah ", ils attendent. Sah11,82." cencah nitlatemachia ", j'attends vivement une chose, je la désire ardemment." mochi tlâcatl oncân tlatemachiâya, nêntlamatiya, tlaôcoyaya ", alors tout le monde était en attente, était affligé, était triste - everyone then showed devotion, was humbled and sorrowed. Sah4,33." ahtle nitlatemachia ", j'ai de grandes richesses, je ne désire rien." ahtle quitemachia ", il est riche, heureux, il n'attend rien." cencah oncân tlatemachiâyah in tlahchicqueh ", ceux qui préparent le pulque étaient alors vivement concernés. Il s'agit du signe ce tecpatl. Sah4,78." tlatemachiâya netlauhtiltica in îxquich cuîcani ", tous les chanteurs expéraient (être récompensés) par des cadeaux. Sah4,26." ahtle nictemachia ", j'ai de grandes richesses, je ne désire rien." ahtle quitemachia ", il est riche, heureux, il n'attend rien.*\TEMACHIA v.réfl., avoir confiance, attendre quelque chose." têtech ninotemachia ", je me confie à quelqu'un." ahmo têtech ninotemachia ", je n'ai pas confiance en quelqu'un." ayoctle " ou " aoctle motemachia ", il y a abondance, il n'y a plus rien à attendre, on a tout ce qu'on pouvait espérer." motemachihticah in quêmman huâlaniz quiyahuitl ", il est en train d'attendre que la pluie arrive - he was expecting that in its time the rain would break out, Sah2,151.Form: R.Siméon dit: RR. tequi, machia. -
17 TETLAMACHIANI
têtlamachiâni, éventuel sur machia,Administrateur, répartiteur, arbitre, juge (S). -
18 TETLAMACHILLI
têtlamachîlli:Réparti, attribué (S).Form: nom d'objet sur machia. -
19 TLAHMACHCHIYALIZTLI
tlahmachchiyaliztli:Lenteur, précaution, soin.Esp., lentitud, precaución, cuidado (S2).Form: tlahmach-chiya-liz-tli, nom d'action sur tlahmachchiya.R.Siméon transcrit tlamachializtli et donne R. machia.Dictionnaire de la langue nahuatl classique > TLAHMACHCHIYALIZTLI
-
20 TLAHMACHIA
tlahmachia > tlahmachih.*\TLAHMACHIA v.t. tla-., travailler avec adresse, dextérité. Mais peut être aussi orner une chose de motifs décoratifs.Cf. R.Siméon 216: machia nitlatla-, enluminer un livre, faire une chose avec adresse." tlatlahmachia ", elle réalise des choses avec adresse - she does things dexterously. Est dit de la brodeuse, tlahmachchîuhqui, en Sah10,51." tlatlahmachôtia, tlatlahmachia ", il orne de motifs, il applique des motifs décoratifs - he applies designs, he works designs. Est dit du tailleur. Sah10,35." tlatlahmachia ", il travaille avec adresse - he works skillfully. Est dit du charpentier. Sah10,27. (tlatlâmachia)." tlatlahmachia ", il travaille avec dextérité - he labors with dexterity. Est dit du tailleur de pierres. Sah10,27." quitlahmachia ", il les orne de motifs décoratifs - he places designs on them. II s'agit de sandales. Sah10,74.*\TLAHMACHIA v.réfl., s'orner d'un motif." motlahmachia ", il s'orne d'un motif - it takes on a design. Est dit d'une variété de maïs bicolore, zayolcintli. Sah11,281.
- 1
- 2
См. также в других словарях:
machia — MACHIÁ, machiez, vb. I. tranz. şi refl. A (se) farda (minuţios, cu artă); a( şi) face machiajul (pentru scenă). v. grima. [pr.: chi a] – Din fr. maquiller. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 A (se) machia ≠ a (se) demachia Trimis de… … Dicționar Român
MACHIA — festum Turcarum, de quo vide aliquid voce Gyrovagi … Hofmann J. Lexicon universale
-machia — [dal gr. makhía, der. di mákhomai combattere ]. Secondo elemento di parole composte derivate dal greco (quali tauromachia, titanomachia ), in cui significa combattimento … Enciclopedia Italiana
machia — mà·chia s.f. RE tosc. abilità nel dissimulare; astuzia Sinonimi: astuzia, furbizia. Contrari: ingenuità, semplicità, sincerità. {{line}} {{/line}} DATA: 1869. ETIMO: da Machia, accorc. scherz. di Machiavelli, v. anche machiavelleria … Dizionario italiano
-machia — ma·chì·a conf. battaglia, combattimento: tauromachia, titanomachia {{line}} {{/line}} ETIMO: dal gr. makhía, v. anche maco … Dizionario italiano
machiá — vb. (sil. chi a), ind. prez. 1 sg. machiéz, 3 sg. şi pl. machiázã, 1 pl. machiém (sil. chi em); conj. prez. 3 sg. şi pl. machiéze; ger. machíind (sil. chi ind) … Romanian orthography
machia — pl.f. machie … Dizionario dei sinonimi e contrari
Hardy Machia — (born June 16, 1969) was the Libertarian Party candidate for governor of Vermont in 2004, finishing 4th of 5 with 0.8% of the vote. In 1999, he entered the selectboard of Grand Isle, Vermont. In 2001, he became a Grand Juror, and the following… … Wikipedia
Comunidad Inti Wara Yassi — Founder(s) Juan Carlos Antezana, Nena Baltazar Type Non governmental organization Founded 1992 (First … Wikipedia
grima — GRIMÁ, grimez, vb. I. refl. şi tranz. A (se) machia pentru scenă sau pentru film în conformitate cu fizionomia cerută de rolul interpretat; p. gener. a (se) machia. – Din fr. grimer. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 GRIMÁ vb. a (se)… … Dicționar Român
machiere — MACHIÉRE, machieri, s.f. Acţiunea de a se machia; machiaj. [pr.: chi e ] – v. machia. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 Machiere ≠ demachiere Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime MACHIÉRE s. 1. v. fardare. 2. v … Dicționar Român