-
1 figura
figūra, ae, f. (fingo, s. Gell. 13, 30 [29], 2), die Bildung, I) eig.: A) als äußerer Umriß, die Bildung, Gestalt, Figur, formae figura, die Bildung der Gestalt, Lucr. 4, 67. Cic. de nat. deor. 1, 90: forma nostra ceteraque figura, das äußere Ansehen und die übrige Bildung (des Körpers). Cic. de off. 1, 126; dah. 1) im allg., a) leb. Wesen: fig. hominis, Cic.: cervi, Caes.: ursi, tauri, Plin. – fig. humana, Laber. fr. u. Cic.: muliebris, Cic.: virginea, Tibull.: venusta, Nep. – figuras sumere (Ggstz. rursus reponere sumptas), Ov.: in figuram muliebrem transferre, Cic., formari, Cic.: in plures transire figuras, Ov.: in canis figuram verti, Hyg.: dant adimuntque figuras, Ov. – b) lebl. Ggstde.: fig. mundi, caeli, Cic.: navium, Caes.: ancorae, Iustin.: statura totiusque corporis figura, Cl. Quadrig. fr.: fig. corporis habilis, Cic. – fig. lunata, Cels.: bicornis, Amm.: lapidis trahere figuram, Ov.: quae (plaga) duabus transversis lineis litterae X figuram accipit, Cels. – 2) prägn., die schöne Gestalt, Schönheit, fig. fallax, Ov. art. am. 2, 143: confisa figurae, Ov. met. 10, 69: in figura capta dei nymphe est, ibid. 14, 770. – B) als Geformtes, das Gebilde, das Bild, die Figur, a) übh.: fig. fictilis, Tonfigur, Tonbild, Cic. de nat. deor. 1, 71: ligneolae hominum figurae, Apul. de mund. 27: novis facile signatur cera figuris, Ov. met. 15, 169: cum catenatio mobilis aliquot figuras exprimeret, Petron. 34, 9: partim figuras (Tiergestalten) rettulit antiquas partim nova monstra creavit, Ov. met. 1, 436. – b) ( wie εἴδωλον) v. Schatten der Verstorbenen, die luftige Gestalt, die Erscheinung, Lucr. 4. 34. Verg. Aen. 10, 641. – c) v. den Atomen, das Bild, figurae Epicuri, Quint. 10, 2, 15: volubiles parvaeque figurae, Lucr. 3, 190: dico igitur rerum effigias tenuesque figuras mittier ab rebus, Lucr. 4, 42. – d) ( wie σχημα) als mathem. t. t., die geometr. Figur, fig. rotunditatis aut proceritatis, Plin. 13, 49: triquetra, Plin. 3, 121: quadrangula, Plin. 13, 188: circulus est figura plana unā lineā comprehensa, Censor. fr. 7, 1. – e) als philos. t. t. = ἰδέα, das Urbild, Sen. ep. 65, 7. – f) als gramm. t. t., die gramm. Form, Wortform, fig. verbi, Varro LL. 10, 25; Prisc. 15, 81: alia nomina, quod quinque habent figuras, habere quinque casus, Varro LL. 9, 53: non debuisse ex singulis vocibus ternas vocabulorum figuras fieri ut albus alba album, Varro LL. 9, 55. – g) als rhet. t. t., die Wendung, Figur, Redefigur (griech. τρόπος, σχημα s. Quint. 9, 1, 1 sq.), figurae orationis, Quint. 9, 2, 27. Plin. ep. 1, 2, 2: figurae verborum, Quint. 9, 3, 1: figurarum commenta, Amm. 29, 2, 8: figurae liberiores, Ouint. 10, 1, 31: sententiis isdem et earum formis tamquam figuris (converti orationem), Cic. de opt. gen. 14: figuras dicendi captare, Sen. ep. 108, 35: dicta praeclare per omnes figuras exponere, Suet. rhet. 1: figuras variare, Quint. 9, 1, 11. – Insbes., α) v. der Ironie, Sen. de ben. 5, 6, 6. – β) v. der verblümten Redeweise = Allegorie, Macr. somn. Scip. 1, 2, 18: od. = Anspielung, Sen. de ben. 2, 11, 3. Quint. 9, 2, 82. Suet. Vesp. 13; Dom. 10, 1. – II) (wie σχημα) übtr.: 1) die Gestalt, Form, Einkleidung, figurā condicionis accipere alqd, unter der Form (Einkl.) einer B., Marcian. dig. 35, 2, 30. § 7. – 2) die Gestaltung, der Charakter, das Gepräge, die Sachlage, Art und Weise, Beschaffenheit, a) übh.: eius loci, Lage, Amm. 15, 4, 1: negotii, Cic. de inv. 1, 41: novā figurā factam (pestem), Pacuv. tr. 271: debitum in sua figura remanens, Cod. Iust. 5, 11, 7. – b) als rhet. t. t., die Gestalt, das Gepräge, α) der Stimme = die Art der Ausbildung, vocis, Cornif. rhet. 3, 19: servat (vox) enim formaturam servatque figuram, Lucr. 4, 554. – β) der Rede, die Form der Darstellung u. des Ausdrucks, das Gepräge der Rede, die Redeform, Graeca fig., griech. Redeform (Redewendungen), Quint. 1, 1, 13: optima species et quasi figura dicendi, Cic. or. 2: quasi forma et figura dicendi, Cic. de or. 2, 98: hae tres figurae (orationis), Cic. de or. 3, 199; vgl. ibid. § 202. – 3) = species, die Art, pereundi mille figurae, Ov. her. 10, 81: capiendi figurae, Erwerbsarten, Gaius dig. 39, 6, 31 pr.
-
2 figura
figūra, ae, f. (fingo, s. Gell. 13, 30 [29], 2), die Bildung, I) eig.: A) als äußerer Umriß, die Bildung, Gestalt, Figur, formae figura, die Bildung der Gestalt, Lucr. 4, 67. Cic. de nat. deor. 1, 90: forma nostra ceteraque figura, das äußere Ansehen und die übrige Bildung (des Körpers). Cic. de off. 1, 126; dah. 1) im allg., a) leb. Wesen: fig. hominis, Cic.: cervi, Caes.: ursi, tauri, Plin. – fig. humana, Laber. fr. u. Cic.: muliebris, Cic.: virginea, Tibull.: venusta, Nep. – figuras sumere (Ggstz. rursus reponere sumptas), Ov.: in figuram muliebrem transferre, Cic., formari, Cic.: in plures transire figuras, Ov.: in canis figuram verti, Hyg.: dant adimuntque figuras, Ov. – b) lebl. Ggstde.: fig. mundi, caeli, Cic.: navium, Caes.: ancorae, Iustin.: statura totiusque corporis figura, Cl. Quadrig. fr.: fig. corporis habilis, Cic. – fig. lunata, Cels.: bicornis, Amm.: lapidis trahere figuram, Ov.: quae (plaga) duabus transversis lineis litterae X figuram accipit, Cels. – 2) prägn., die schöne Gestalt, Schönheit, fig. fallax, Ov. art. am. 2, 143: confisa figurae, Ov. met. 10, 69: in figura capta dei nymphe est, ibid. 14, 770. – B) als Geformtes, das Gebilde, das Bild, die Figur, a) übh.: fig. fictilis, Tonfigur, Tonbild, Cic. de nat. deor. 1, 71: ligneolae hominum figurae, Apul. de mund. 27: novis facile signatur cera figuris, Ov. met. 15, 169: cum catenatio mobilis ali-————quot figuras exprimeret, Petron. 34, 9: partim figuras (Tiergestalten) rettulit antiquas partim nova monstra creavit, Ov. met. 1, 436. – b) ( wie εἴδωλον) v. Schatten der Verstorbenen, die luftige Gestalt, die Erscheinung, Lucr. 4. 34. Verg. Aen. 10, 641. – c) v. den Atomen, das Bild, figurae Epicuri, Quint. 10, 2, 15: volubiles parvaeque figurae, Lucr. 3, 190: dico igitur rerum effigias tenuesque figuras mittier ab rebus, Lucr. 4, 42. – d) ( wie σχημα) als mathem. t. t., die geometr. Figur, fig. rotunditatis aut proceritatis, Plin. 13, 49: triquetra, Plin. 3, 121: quadrangula, Plin. 13, 188: circulus est figura plana unā lineā comprehensa, Censor. fr. 7, 1. – e) als philos. t. t. = ἰδέα, das Urbild, Sen. ep. 65, 7. – f) als gramm. t. t., die gramm. Form, Wortform, fig. verbi, Varro LL. 10, 25; Prisc. 15, 81: alia nomina, quod quinque habent figuras, habere quinque casus, Varro LL. 9, 53: non debuisse ex singulis vocibus ternas vocabulorum figuras fieri ut albus alba album, Varro LL. 9, 55. – g) als rhet. t. t., die Wendung, Figur, Redefigur (griech. τρόπος, σχημα s. Quint. 9, 1, 1 sq.), figurae orationis, Quint. 9, 2, 27. Plin. ep. 1, 2, 2: figurae verborum, Quint. 9, 3, 1: figurarum commenta, Amm. 29, 2, 8: figurae liberiores, Ouint. 10, 1, 31: sententiis isdem et earum formis tamquam figuris (converti orationem), Cic. de opt. gen. 14: figuras dicendi captare, Sen. ep. 108, 35: dicta praeclare per omnes figu-————ras exponere, Suet. rhet. 1: figuras variare, Quint. 9, 1, 11. – Insbes., α) v. der Ironie, Sen. de ben. 5, 6, 6. – β) v. der verblümten Redeweise = Allegorie, Macr. somn. Scip. 1, 2, 18: od. = Anspielung, Sen. de ben. 2, 11, 3. Quint. 9, 2, 82. Suet. Vesp. 13; Dom. 10, 1. – II) (wie σχημα) übtr.: 1) die Gestalt, Form, Einkleidung, figurā condicionis accipere alqd, unter der Form (Einkl.) einer B., Marcian. dig. 35, 2, 30. § 7. – 2) die Gestaltung, der Charakter, das Gepräge, die Sachlage, Art und Weise, Beschaffenheit, a) übh.: eius loci, Lage, Amm. 15, 4, 1: negotii, Cic. de inv. 1, 41: novā figurā factam (pestem), Pacuv. tr. 271: debitum in sua figura remanens, Cod. Iust. 5, 11, 7. – b) als rhet. t. t., die Gestalt, das Gepräge, α) der Stimme = die Art der Ausbildung, vocis, Cornif. rhet. 3, 19: servat (vox) enim formaturam servatque figuram, Lucr. 4, 554. – β) der Rede, die Form der Darstellung u. des Ausdrucks, das Gepräge der Rede, die Redeform, Graeca fig., griech. Redeform (Redewendungen), Quint. 1, 1, 13: optima species et quasi figura dicendi, Cic. or. 2: quasi forma et figura dicendi, Cic. de or. 2, 98: hae tres figurae (orationis), Cic. de or. 3, 199; vgl. ibid. § 202. – 3) = species, die Art, pereundi mille figurae, Ov. her. 10, 81: capiendi figurae, Erwerbsarten, Gaius dig. 39, 6, 31 pr. -
3 figura
figurafigura [fi'gu:ra]sostantivo Feminin1 (corporatura) Figur Feminin2 (aspetto esteriore) Form Feminin, Gestalt Feminin; (apparenza) Aussehen neutro, Erscheinung Feminin3 (illustrazione) Abbildung Feminin, Bild neutro4 (loc): fare (una) bellabrutta figura einen gutenschlechten Eindruck machen; che figura! ironico so eine Blamage!Dizionario italiano-tedesco > figura
4 figura
figura f Figur f, Gestalt f5 figura
figura f Figur f, Gestalt f6 figura
figura, ´-k Figur f; Gestalt f7 figura
fi'ɡ̱uraf1) Figur f, Gestalt f2)3) ( ilustración en un libro) Abbildung fsustantivo femenino2. [personaje] Persönlichkeit die3. [en naipes] Spielkartenfigurfigurafigura [fi'γura]num1num (de un cuerpo) también arte, matemática, música Figur femenino; figura decorativa (persona) Lückenbüßer masculino; un vestido que realza la figura (que adelgaza) ein Kleid, das schlank macht; (que modela) ein figurbetontes Kleidnum3num (imagen) Gestalt femenino; se distinguía la figura de un barco die Umrisse eines Schiffes zeichneten sich ab8 figura
figura [figura] fznana \figura bekannte Persönlichkeit furzędowa \figura Amtsperson fpodejrzana \figura ein verdächtiger Typ ( fam)mieć zgrabną figurę eine schöne [ lub gute] Figur haben\figura stylistyczna stilistische Figur9 figura
figura myślowa Denkmodell n;10 figura
(DE) Figur; fig.; (DE) Figura {e}11 figura
Figu'r f (-, -en); Gesta'lt f (-, -en)12 figura decorativa
figura decorativa(persona) Lückenbüßer13 figura en el puesto número tres
figura en el puesto número treser/sie rangiert auf Platz dreiDiccionario Español-Alemán > figura en el puesto número tres
14 esculpir una figura en mármol
esculpir una figura en mármoleine Figur aus Marmor hauen15 este traje le agracia la figura
este traje le agracia la figurain diesem Anzug hat er/sie eine gute FigurDiccionario Español-Alemán > este traje le agracia la figura
16 no figura en la lista
no figura en la listaer/sie steht nicht auf der Liste17 se distinguía la figura de un barco
se distinguía la figura de un barcodie Umrisse eines Schiffes zeichneten sich abDiccionario Español-Alemán > se distinguía la figura de un barco
18 un vestido que realza la figura
un vestido que realza la figura(que adelgaza) ein Kleid, das schlank machtDiccionario Español-Alemán > un vestido que realza la figura
19 bella figura!
bella figura!familiare ironico schöne Blamage!Dizionario italiano-tedesco > bella figura!
20 che figura!
che figura!ironico so eine Blamage!Dizionario italiano-tedesco > che figura!
См. также в других словарях:
figură — FIGÚRĂ, figuri, s.f. 1. Înfăţişare a feţei, a obrazului cuiva; chip, faţă, obraz. ♢ expr. A face figură bună (sau rea) = a face o impresie bună (sau rea) celor din jur. (fam.) A face (cuiva) figura = a face (cuiva) o farsă sau o surpriză… … Dicționar Român
figura — (Del lat. figūra). 1. f. Forma exterior de un cuerpo por la cual se diferencia de otro. 2. cara (ǁ parte anterior de la cabeza). 3. Estatua o pintura que representa el cuerpo de un hombre o animal. 4. En el dibujo, figura que representa el cuerpo … Diccionario de la lengua española
figura — sustantivo femenino 1. Forma exterior o aspecto de un cuerpo: figura esbelta, buena figura. Sonia hace gimnasia todos los días para tener una figura estilizada. 2. Área: geometría Espacio limitado por líneas, o por superficies o caras: figuras… … Diccionario Salamanca de la Lengua Española
figura — s.f. [dal lat. figura, dal tema di fingĕre plasmare, modellare ]. 1. [aspetto del corpo umano nelle sue linee essenziali: una f. snella, tozza ] ▶◀ corporatura, fattezze, fisico, linea, personale, sembianze. 2. (estens.) a. [immagine che… … Enciclopedia Italiana
Figura — Saltar a navegación, búsqueda La palabra figura puede referirse a: Figura geométrica Figura literaria Figura musical Figura (baile) Obtenido de Figura Categoría: Wikipedia:Desambiguación … Wikipedia Español
figura — FIGURÁ, figurez, vb. I. 1. intranz. A fi prezent undeva, a lua parte la ceva. ♦ A se afla înregistrat, înscris undeva. 2. tranz. (Rar) A înfăţişa ceva (în artele plastice). 3. tranz. (Franţuzism înv.; construit cu dativul) A şi închipui, a şi… … Dicționar Român
figura — {{/stl 13}}{{stl 8}}rz. ż Ia, CMc. figuraurze {{/stl 8}}{{stl 20}} {{/stl 20}}{{stl 12}}1. {{/stl 12}}{{stl 7}} kształt postaci ludzkiej; sylwetka, postawa : {{/stl 7}}{{stl 10}}Mieć dobrą figurę. Chłopięca figura. {{/stl 10}}{{stl 20}} {{/stl… … Langenscheidt Polski wyjaśnień
Figura — ist der Name von Katarzyna Figura (* 1962), polnische Schauspielerin Kurt von Figura (* 1944), Professor für Biochemie am Göttinger Zentrum Biochemie und Molekulare Zellbiologie, von 2005 bis 2011 Präsident der Universität Göttingen Lars Figura… … Deutsch Wikipedia
figūra — figūrà sf. (2) TrpŽ 1. išorinė daikto apybraiža, išvaizda. 2. žmogaus ar gyvūno atvaizdas tapyboje, skulptūroje. 3. žmogaus kūno sudėjimas, apybraižos: Graži to žmogaus figūrà DŽ. 4. geom. plokštumos dalis, apribota uždaros linijos: Geometrinė… … Dictionary of the Lithuanian Language
figura — figúra ž DEFINICIJA 1. a. prikaz čovjeka, životinje itd. na slici ili izveden u skulpturi b. pisani ili tiskani simbol koji predstavlja sve osim slova, posebno brojka 2. stas, oblik tijela [ima lijepu figuru] 3. zadana kretnja u plesu,… … Hrvatski jezični portal
figura — de delito figura penal … Diccionario de Economía Alkona
Перевод: со всех языков на немецкий
с немецкого на все языки- С немецкого на:
- Все языки
- Со всех языков на:
- Все языки
- Аймара
- Албанский
- Английский
- Баскский
- Белорусский
- Болгарский
- Венгерский
- Галисийский
- Датский
- Ирландский
- Испанский
- Итальянский
- Йоруба
- Каталанский
- Кечуа
- Латинский
- Латышский
- Литовский
- Майя
- Немецкий
- Нидерландский
- Папьяменто
- Пенджабский
- Польский
- Португальский
- Румынский, Молдавский
- Русский
- Сербский
- Словацкий
- Словенский
- Суахили
- Тагальский
- Татарский
- Турецкий
- Узбекский
- Украинский
- Французский
- Хорватский
- Чешский