-
121 NASCERE
I см. тж. NASCERE IIv— см. - L983— см. -A908— см. - L983- N19 —nascere bene [male]
— см. - B593nascere sotto buona [cattiva] luna
— см. - L893nascere sotto buona [cattiva] stella
— см. - S1682- N20 —nascere con la camicia (или col cintolo rosso; тж. nascere vestito)
— см. -A269— см. - F1478— см. - M1662— см. - M1795— см. - O190— см. - O191— см. - O630— см. - U191— см. - N20— см. - L349— см. - I33— см. - R471- N22 —— см. - F1477far nascere il nodello (или il nodo, i nodi) nel giunco
— см. - G756— см. - E110— см. - G934- N22a —tornare a nascere: deve tornare a nascere
— см. - G365- N23 —che importa nascer qui o là, primo o secondo?
chi asino nasce, asino more
— см. -A1235chi di gallina nasce, convien che razzoli
— см. - G77chi di gatta nasce, sorci piglia (или graffia), e se non gli piglia non è sua figlia
— см. - G270chi nasce bella nasce maritata
— см. - B456chi nasce di gatta, piglia i topi al buio
— см. - G271chi nasce matto non guarisce mai
— см. - P935chi nasce pazzo non guarisce mai
— см. - P935chi nasce quadro non muore tondo
— см. - Q15chi nasce tondo non muore quadro
— см. - T722chi non ha poveri o matti nel parentado, è nato o di lampo o di tuono
— см. - P2192— см. - G936— см. - C2911da un disordine nasce un ordine
— см. - D635- N24 —dove tu nasci, quivi tu pasci
— см. - M246— см. - N27— см. - M1188dei minchioni non ne nasce più
— см. - M1452— см. - D135— см. - F1245— см. - M1075- N27 —neppure (или manco) se torni a nascere (тж. neanche se tu fossi nato principe!)
— см. - M92— см. - G199la pazienza è una buona erba, ma non nasce in tutti gli orti
— см. - P918- N28 —quanti ne nasce, tanti ne muore
— см. - S1432tanto piove che nacque un fungo
— см. - F1481 -
122 PAGARE
v— см. -A396— см. - B991— см. - M1835— см. - C105— см. - C1002— см. - C2488— см. - D111— см. - B751— см. - D733— см. - D241— см. - F864pagare il fio della troppa bontà
— см. - F865— см. - G24— см. - M1835— см. - M855— см. - N523— см. - C1006— см. - O192— см. - M1836— см. - P981— см. - P1322— см. - P1374— см. - F1049— см. - R510pagare salato (тж. pagarla salata)
— см. - S76— см. - S174— см. - S482— см. - S1130— см. - S1537— см. - M1836— см. - T57— см. - T75— см. - N100— см. - M1835— см. - U208— см. - U260pagare nella valle di Giosafat
— см. - G613fare i'asino (или l'indiano, lo scemo) per non pagare dazio
— см. - D60fare da gobbo (или il gonzo, il minchione) per non pagar gabella (или l'oste)
— см. - G23fare pagare la lira ventun soldo
— см. - L730— см. -A659chi mangia la torta del comune, paga lo scotto in piazza
— см. - T779chi rompe, paga (e i cocci son suoi)
— см. - R515— см. - D368Dio non paga il (или ali sabato (тж. Dio non paga ogni sabato sera, ma quando paga dà moneta intera)
— см. - D476— см. - E162— см. - M1742— см. - G828al mangiare gaudeamus, al pagare suspiramus
— см. - M384non paga il consumo delle scarpe
— см. - S358— см. - R87paga Pantalone (тж. Pantalone paga per tutti)
— см. - P346parole fan mercato, e i denari pagano
— см. - P599— см. - P606— см. - P1228a pigliar non esser lente, a pagar non esser corrente
— см. - L369la poco diligenza paga il frodo
— см. - D435— см. - S273— см. - C1503- P73 — -
123 scendere
1. непр.; vt1) сходить, спускаться2) диал. спускать, опускать2. непр.; vi (e)1) сходить вниз, спускатьсяscendere dal monte — спуститься с горыscendere dal letto — встать с постели2) спускаться, иметь наклонla strada scende verso il mare — дорога спускается к морю3) выходить, сходить; высаживатьсяscendere dal treno — сойти с поездаscendere da cavallo — сойти с лошади, спешитьсяscendere a terra — высадиться на берегscendere alla prossima ( fermata) — сойти на следующей (остановке)scendere all'albergo — остановиться в гостинице4) падать, опускаться; снижатьсяil termometro scende — температура падаетil sole scende — солнце садится5) (da) происходить, брать началоl'Arno scende dal monte Falterona — Арно берёт начало в горах Фальтерона6) соглашаться; решаться; уступать; переходить ( к чему-либо)non scendere di una lira — не уступить ни лирыscendere a vie di fatto — осуществить угрозыscendere in piazza — 1) выйти на улицы 2) перен. перейти к (активным) действиямscendere in sciopero — объявить забастовку; забастоватьscendere a compromessi — пойти на компромисс7) ( a qc) унижаться, опускаться, падать ( до чего-либо)scendere a preghiere — унизиться до просьб•Syn:andare / venire giù, discendere, smontare, перен. decadere, declinareAnt: -
124 percorrere
percórrere* vt 1) пробегать; проходить, проезжать percorrere una media giornaliera di tanti chilometri -- проезжать <проходить> ежедневно в среднем столько-то километров il treno percorre la valle -- поезд проходит через долину lo scrittore ha percorso un lungo e glorioso cammino -- писатель прошел долгий и славный путь 2) бегло просматривать, пробегать глазами 3) передавать в немногих словах (+ A), коротко рассказывать (o + P) -
125 scendere
scéndere 1. vt 1) сходить, спускаться( с чего-л) scendere le scale -- сходить с лестницы scendere il monte -- спускаться с горы 2) dial спускать, опускать 2. vi (e) 1) сходить вниз, спускаться scendere dal monte -- спуститься с горы scendere a valle -- спуститься вниз scendere per le scale -- спуститься по лестнице scendere dal letto -- встать с постели 2) спускаться, иметь наклон la strada scende verso il mare -- дорога спускается к морю 3) выходить, сходить; высаживаться scendere dal treno -- сойти с поезда scendere da cavallo -- сойти с лошади, спешиться scendere dall'auto -- выйти из автомобиля scendere a terra -- высадиться на берег scendere alla prossima (fermata) -- сойти на следующей (остановке) scendere all'albergo -- остановиться в гостинице 4) падать, опускаться; снижаться il termometro scende -- температура падает scende la nebbia -- опускается туман il sole scende -- солнце садится scende la neve -- падает снег scende il sipario -- занавес опускается scende la notte -- наступает ночь, темнеет i prezzi scendono -- цены снижаются i capelli scendono sulle spalle -- волосы падают на плечи 5) (da) происходить, брать начало (от + G) l'Arno scende dal monte Falterona -- Арно берет начало в горах Уальтерона 6) соглашаться; решаться; уступать; переходить( к чему-л) scendere a patti -- пойти на переговоры non scendere di una lira -- не уступить ни лиры scendere a vie di fatto -- осуществить угрозы scendere in piazza а) выйти на улицы б) fig перейти к (активным) действиям scendere in sciopero -- объявить забастовку; забастовать scendere in lizza -- вступить в соревнование scendere in campo а) sport выйти на поле б) вступить в бой scendere a compromessi -- пойти на компромисс 7) (a qc) унижаться, опускаться, падать ( до чего-л) scendere a preghiere -- унизиться до просьб 8) (a) fig проникать, трогать, волновать scendere al cuore -- трогать сердце, волновать -
126 percorrere
percórrere* vt 1) пробегать; проходить, проезжать percorrere una media giornaliera di tanti chilometri — проезжать <проходить> ежедневно в среднем столько-то километров il treno percorre la valle — поезд проходит через долину lo scrittore ha percorso un lungo e glorioso cammino — писатель прошёл долгий и славный путь 2) бегло просматривать, пробегать глазами 3) передавать в немногих словах (+ A), коротко рассказывать (o + P) -
127 scendere
scéndere 1. vt 1) сходить, спускаться ( с чего-л) scendere le scale — сходить с лестницы scendere il monte — спускаться с горы 2) dial спускать, опускать 2. vi (e) 1) сходить вниз, спускаться scendere dal monte — спуститься с горы scendere a valle — спуститься вниз scendere per le scale — спуститься по лестнице scendere dal letto — встать с постели 2) спускаться, иметь наклон la strada scende verso il mare — дорога спускается к морю 3) выходить, сходить; высаживаться scendere dal treno — сойти с поезда scendere da cavallo — сойти с лошади, спешиться scendere dall'auto — выйти из автомобиля scendere a terra — высадиться на берег scendere alla prossima ( fermata) — сойти на следующей (остановке) scendere all'albergo — остановиться в гостинице 4) падать, опускаться; снижаться il termometro scende — температура падает scende la nebbia — опускается туман il sole scende — солнце садится scende la neve — падает снег scende il sipario — занавес опускается scende la notte — наступает ночь, темнеет i prezzi scendono — цены снижаются i capelli scendono sulle spalle — волосы падают на плечи 5) (da) происходить, брать начало (от + G) l'Arno scende dal monte Falterona — Арно берёт начало в горах Фальтерона 6) соглашаться; решаться; уступать; переходить ( к чему-л) scendere a patti — пойти на переговоры non scendere di una lira — не уступить ни лиры scendere a vie di fatto — осуществить угрозы scendere in piazza а) выйти на улицы б) fig перейти к (активным) действиям scendere in sciopero — объявить забастовку; забастовать scendere in lizza — вступить в соревнование scendere in campo а) sport выйти на поле б) вступить в бой scendere a compromessi — пойти на компромисс 7) ( a qc) унижаться, опускаться, падать ( до чего-л) scendere a preghiere — унизиться до просьб 8) (a) fig проникать, трогать, волновать scendere al cuore — трогать сердце, волновать -
128 consisto
cōn-sisto, stitī, ere, sich beistellen, d.i. sich hinstellen, I) im allg., sich hinstellen, hintreten, auftreten, 1) eig.: a) v. Fuße u. v. leb. Wesen, ubi (crus) consistit, calx quoque terram non contingit, Cels. – is qui proxime constiterat, der Zunächststehende, Val. Max.: qui constitit intus, Ov.: c. ex diverso, Quint.: eo loci, ubi etc., Val. Max. – c. ad mensam, Cic.: ad aras, Ov.: ad fores Capitolii, Suet.: ante vestibulum regiae, Curt.: ante oculos (auch bildl.), Ov.: apud ripam, Suet.: circa alqm (von mehreren), Curt.: iuxta alqm, Eutr.: in caelo iuxta solium Iovis, Suet.: inter aves albas (v. Raben), Ov.: post (hinter) alqm, Quint.: supra ripam stagni (v. Vögeln), Ov. – in vinea media, Cic.: in limine domus suae, Curt.: in extrema parte theatri, Val. Max.: pontibus crebris (v. Bienen), Verg.: c. in pedes, auf die F. zu stehen kommen, Sen. ep. 121, 8. – calce aliquem super ipsum os debere consistere, mit dem Hacken müsse einer auf den (ausgetretenen) Knochen treten, Cels. 8, 14. – mit Ang. wie? durch Advv., recte et in loco, Cic.; od. (als wer?) durch Adii., hi proximi constitere, Liv.: ne quem paterentur in circo forove nisi positis lacernis togatum consistere, Suet.: consistens inter fratres medius, Suet. – So nun bes.: α) als Betrachter sich hinstellen, hinzutreten, fert animus propius consistere (bildl. = die Sache näher zu besprechen), Ov. art. am. 3, 467. – β) als Zuhörer in einer Versammlung sich einfinden, tota in illa contione Italia constitit, Cic. Sest. 107. – γ) zu einer Leistung, bes. zum Kampf sich hinstellen, auftreten, sich aufstellen, vom Zitharöden, ut constitit, Suet. Ner. 21 2: v. einem Possenreißer, in scaena vero postquam solus constitit, Phaedr. 5, 5, 13. – v. Redner, c. in communibus suggestis, Cic. Tusc. 5, 29. – Aesopus media subito in turba constitit, Phaedr. 4, 5, 29. – v. Schützen (beim Wettschießen), post acer Mnestheus adducto constitit arcu, Verg. Aen. 5, 507. – vom Faustkämpfer, Athleten, Verg. Aen. 5, 426. Plin. 7, 83: v. Zweikämpfern, c. inter duas acies, Liv. 7, 10, 9: vom Gladiator, cum alqo, Petr. 19, 5 (übtr.). – v. Wächter, Schützer, Verteidiger einer Örtl., sich aufstellen, sich postieren, ante fores curiae, Val. Max.: in porta, Caes.: in ponte sublicio, Val. Max.: pari intervallo, Caes. – bes. als milit. t. t., sich aufstellen zum Kampf, Stellung nehmen, antreten, ne saucio quidem eius loci, ubi constiterat, relinquendi facultas dabatur, Caes.: c. iuxta, Caes.: contra, Caes. – c. ad Alliam, Liv.: circa alqm, Liv.: inter primos, Curt.: sub muro, Caes.: pro castris, Sall.: in sinistro cornu propius montes, Liv.: cum equitibus contra pedites, Curt.: in foro cuneatim, Liv.: in sinistra parte acie (in Schlachtordnung), Caes. – m. in u. Akk., in orbem (in einem Kreis, im Kr.), Caes.: acies quadratum consistit in agmen (in einer viereckigen Marschkolonne), Tibull. – sine ducis opera copiae sic ordinatae consistunt, ut etc., Nep.: proximi cornibus constiterunt regii equites, Liv.: naves profectae ex portu nostris adversae constiterunt, Caes. – δ) als gerichtl. t. t., vor Gericht treten, -erscheinen, als Zeuge, loco testis, Val. Max. 8, 5, 6. – gew. als Kläger = seine Sache vor Gericht führen, rechten, prozessieren,ad horam, Quint.: in iure, ICt.: cum matre, Sen.: cum debitoribus, ICt.: adversus dominos, ICt.; vgl. Oehler Tert. de idol. 13 in.
b) v. lebl. Subjj., und zwar als t. t. des Würfelspiels, v. Wurf, zu stehen kommen = fallen, quadringentis talis centum Venerios non posse casu consistere, Cic. de div. 2, 48.
2) übtr.: a) sich auf jmds. Seite mit seiner Ansicht stellen, jmdm. beitreten, mit jmd. übereinstimmen (Ggstz. dissidere), videsne igitur Zenonem tuum cum Aristone verbis consistere, re dissidere; cum Aristotele et illis re consentire, verbis discrepare, Cic. de fin. 4, 72 zw. – b) mit jmd. sich in Erörterung über etwas einlassen, mit jmd. disputieren, de alqa re, cum alqo de alqa re, adversus alqd, Eccl.; vgl. Oehler Tert. de idol. 13 in.
II) insbes., von der Bewegung aus sich hinstellen = stille stehen, stehen bleiben, A) übh., stille stehen, stehen bleiben, haltmachen (Ggstz. ire, progredi, inambulare, moveri u. dgl.), 1) eig.: a) v. leb. Wesen: consistite! Ov.: ubi ad ipsum veni diverticulum, constiti, Ter.: egressi tecta consistimus, Plin. ep.: ire modo ocius, modo consistere, Hor. – constitit hic, Verg.: c. procul, Ov.: c. non eodem loci prae ardore (v. (Redner), Suet. – u. im Bilde, in hoc igitur campo cum liceat oratori vagari libere atque ubicumque constiterit, consistere in suo, Cic.: ipsa mihi veritas manum iniecit et paulisper consistere et commorari cogit, Cic. – c. ante domum, Ov.: c. citra limen foresque, Ov.: neque is consistens in loco (auf der Stelle), sed inambulans atque ascensu ingrediens arduo, Cic.: iumenta, quae Dareum vehebant, in quadam valle constiterant, Curt.: quocumque constiti loco (wo ich gehe und stehe), ibi cogitationes meas tracto, Sen.: c. limine, Ov. – So nun bes.: α) der Unterhaltung wegen stehen bleiben, consistimus, Hor.: viatores etiam invitos consistere cogunt, Caes. – cum hoc consistit, hunc amplexatur, Cic.: in hoc loco cum altero constitit, Plaut. – β) neugierig, betrachtend, bewundernd, staunend usw. stehen bleiben, prohibitis per militem obviis ac viatoribus respicere usquam vel consistere, Suet.: hanc effigiem eius subinde respicere, sub hac consistere, praeter hanc commeare, Plin. ep.: bestiae saepe immanes cantu flectuntur et consistunt, Cic.: Hypsipyle vacuo consistit in thalamo (vor Verwunderung und Schmerz), Prop. – im Passiv unpers., ista quae spectantur, ad quae consistitur, Sen. – γ) mitten im Tanze stille halten, si ludius constitit aut tibicen repente conticuit, Cic. de har. resp. 23 – δ) als milit. t. t., stille stehen, haltmachen, Rast machen, standhalten, sich setzen, sowohl für kurze Zeit, im Kampfe, auf dem Marsche, auf der Flucht, agmen nec progredi nec consistere audet, Curt.: agmen od. signa consistere iubet, Curt. u. Liv.: nemo consistere audet, Caes.: is locus ubi constitissent, ihr jetziger Lagerplatz, Caes.: constitit nusquam prius, quam ad Vada venit, Brut. in Cic. ep. – c. ad medium fere spatium, Caes.: c. paulum ad Rubiconem, Suet.: ad bivia, Liv.: ante oppidum, Hirt. b. Afr.: prope hostem, Caes.: sub castris Afranii, Caes.: signa consistunt in radicibus collium, Liv.: c. in hac urbe diutius quam usquam, Curt.: in locis superioribus u. bl. locis superioribus, Caes.: consistit a fuga Romana acies, Liv. – als auch auf die Dauer, eine feste Stellung einnehmen, sich festsetzen, cum (Pompeius) constiterit et timere desierit, Balb. in Cic. ep.: ego, ne consistere possit in Italia Antonius, dabo operam, Brut. in Cic. ep.: (Antonius) non mehercules horam constitisset, Planc. in Cic. ep. – ε) als Reisender, Flüchtling an einem Orte haltmachen, anhalten, sich aufhalten, v. Seefahrern auch = wo sich vor Anker legen, wo anlegen, sowohl augenblicklich, plura scribam ad te cum constitero; nunc eram plane in medio mari, Cic.: in quibus (oppidis) consistere praetores et conventum agere solebant, Cic.: c. unum diem Veliae, Cic.: Romae vix triduum, Cic.: ad ancoram unā nocte, Cic.: contra Lissum in ancoris (v. Schiffen), Caes.: in portu (v. Schiffen), Liv. – als auch auf die Dauer sich wo aufhalten, sich niederlassen, sich ansässig machen, hic, Sen.: in agris Cadurcorum, Hirt. b. G.: in Aonia, Ov.: in ea sede, Curt.: nec tamen hāc profugum consistere Pelea terrā fata sinunt, Ov. – v. den in einer Provinz sich aufhaltenden, ansässigen röm. Bürgern, ibi negotiandi causā, Caes.: Uticae, Val. Max. – ζ) als Verkäufer wo seinen Stand haben, ausstehen, feil haben, ede, ubi consistas, Iuven. 3, 296: c. in taberna, Varr. LL. 5, 5; in schola, sub theatro Aug. Pompeiano, Corp. inscr. Lat. 6, 9404. – η) als Kollegium wo zusammentreten, in Palatio, Corp. inscr. Lat. 6, 8750: Arelicae, ibid. 5, 4017: Clastidi, ibid. 5, 7357. Vgl. Mommsen im Hermes 7, 309 f.
b) von lebl. Subjj.: vel concĭdat omne caelum omnisque natura (N. = Schöpfung) consistat necesse est, Cic.: oculus consistit (Ggstz. huc illucve sine ratione movetur), Cels.: Ixionii vento (durch den W. = durch den Stillstand des W.) rota constitit orbis, Verg.: inanes nuces in summo umore consistere (sich halten, verbleiben) et plenas integro fructu ad ima deferri, Petr.: illic et nebulas, illic consistere nubes iussit, sich lagern, Ov. – So nun bes.: α) v. Flüssigkeiten, stillstehen (Ggstz. fluere, profluere, manare), ut, si pluerit, non consistat aqua, Varr.: quin rapidum placidis etiam mare constitit undis, Tibull.: ter frigore constitit Ister, Ov.: v. Blut usw., tandem constitit sanguis, Curt.: neque sanguis ullo potis est pacto profluens consistere, Enn. tr. fr. – v. Most, sich setzen, cum iam perfecte mustum deferbuit et constitit, Col. 12, 21, 3. – u. als mediz. t. t., Konsistenz gewinnen, album ex ovo cnm rosa (Rosenöl) mixtum, adiecto, quo facilius consistat, contritae rosae pulvere, Cels. 4, 27 (20), 1. p. 154, 2 D. – β) v. Magen, Unterleib, von der Ausleerung nach oben od. unten (vom Erbrechen od. Durchfall nachlassen, sich beruhigen, stehen (als mediz. t. t.), stomachus od. ventriculus consistit, Cels.: alvus consistit, Cels. – u. v. den Absonderungen nach oben u. unten selbst, stehen, pituitae cursus (Schleimabsonderung) consistit, Cels.: tanta me διάῤῥοια arripuit, ut hodie primum videatur posse consistere, Cic.
2) übtr.: a) v. Pers.u. personif. Lebl., α) stehen bleiben, αα) in der Rede bei einem Punkte stehen bleiben, verweilen, um ihn näher zu besprechen, quoniam ille hic constitit paulisper, mihi quoque necesse est paulum commorari, Cic.: ipsa mihi veritas manum iniecit et paulisper consistere et commorari coëgit, Cic. – m. in u. Abl., in uno nomine, Cic.: in singulis, Cic. – ββ) innerhalb der Grenzen eines Faches, einer Methode stehen bleiben, sich halten, m. intra u. Akk., intra professionem suam, Cels.: u. Passiv unpers., intra quietem et unctionem et cibum consistendum est, Cels. – u. übh. innerhalb einer Grenze bei etw. stehen bleiben, es bei etw. bewenden lassen, maledictum, quod intra verba constitit, Ps. Quint. decl. 279. – u. in einem Stande verbleiben, m. in u. Abl., seu fortunā seu voluntate in equestri ordine usque ad Augusti patrem, Suet. Aug. 2, 2. – β) bestehen = existieren, sine agri cultoribus nec consistere mortales nec ali posse manifestum est, Col. 1. praef. 6.
b) von Zuständen, α) stille stehen übh., teils = weder zu-, noch abnehmen, einen Stillstand eintreten lassen, im Stillstand begriffen sein (Ggstz. augeri, increscere od. decedere, minui), cum febris augeatur, consistat, decedat, Cels.: morbus increscit, consistit, minuitur, Cels. – teils = zum Stillstand kommen, stocken, nachlassen, aufhören, si infinitus forensium rerum labor... aetatis flexu constitisset, Cic.: quā novā re oblatā omnis administratio belli consistit, Caes.: cum ad Trebiam terrestre constitisset bellum, Liv. (vgl. Drak. Liv. 35, 4, 1. Fabri Liv. 21, 49, 1): consistere usura debuit, quae erat in edicto meo, die in m. E. erlaubte Verzinsung mußte aufhören, Cic.: infracta constitit ira, Ov. (s. Bach Ov. met. 6, 627). – β) wo seinen Sitz nehmen, Platz greifen, αα) v. körperl. Übeln, teils übh. wo seinen Sitz nehmen od. haben, morbus consistit in toto corpore od. intra intestina, Cels.: maximi dolores in macerrimis consistunt corporis partibus, Sen.: si (erysipelas) circa cervicem aut caput constitit, Cels. – teils (wie καθίστημι) anhalten, fortdauern, Konsistenz gewinnen, sich festsetzen, si nihilo magis malum constitit, Cels.: dolor constitit cum furore, Scrib. – ββ) v. andern Zuständen, wo Platz greifen, stattfinden, teils = wo zur Anwendung und Geltung kommen, ut unde culpa orta esset, ibi poena consisteret, Liv.: in quo (viro) non modo culpa nulla, sed ne suspicio quidem potuit consistere, Cic.: non in te quoque constitit idem exitus, Ov.: si putabit posse omnia penes unum consistere (könne in der Hand einer Person in Anwendung kommen = sei in einer Person vereinbar), Cornif. rhet.: omni tempore summa studia officii inter nos constiterunt, Cic.: quaestio consistit inter utile atque honestum od. circa res personasque, Quint.: sunt certi denique fines, quos ultra citraque nequit consistere rectum, Hor. – teils = auf etw. beruhen, in etw. bestehen, in etw. seinen Grund haben, auf etw. sich gründen, maior pars victus eorum in lacte, caseo, carne consistit, Caes.: vita omnis in venationibus atque in studiis rei militaris consistit, Caes.: omnium superiorum dimicationum fructum in eo die atque hora consistere, Caes.: cum omnibus Gallicis navibus spes in velis armamentisque consisteret, Caes.: in interitu tuo salus et vita optimi cuiusque, libertas populi Romani dignitasque consistit, Cic.: causa perniciosissimi belli in persona tua constitit, Cic.: ea, in quibus vita beata consistit, Cic. – m. bl. Abl., ita exiguo tempore magnoque casu totius exercitus salus constitit, Caes. – mit ex u. Abl., reliquae (legiones) ex fugitivis consistebant, Auct. b. Hisp.
B) prägn., zum festen Stande kommen, festen Füß fassen, sich auf den Füßen halten (Ggstz. cadere u. dgl.), 1) eig.: a) v. Pers., si prohibent consistere vires, Ov. met. 7, 573. – ita alte, ut consistere homo ipse non possit, Cels. 8, 15. p. 356, 16 D. – im Kampfe, α) v. Faustkämpfer, Ringer (Ggstz. de gradu deici, cadere), minimeque in lubrico versabitur et, si semel constiterit, numquam cadet (im Bilde v. Redner), Cic.: nec tamen tradidisti te, sed subsiluisti et acrior constitisti (im Bilde von dem, der mit dem Geschicke kämpft), Sen.: attolle animum, adversus formidata consiste, Sen. – β) als milit. t. t. v. Soldaten, in muro, Caes.: in fluctibus, in arido, Caes.: pro opere, Sall. – u. im Bilde (vom Redner), confiteor... me consistere in meo praesidio sic, ut non fugiendi hostis, sed capiendi loci causā cessisse videar, Cic. de or. 2, 294.
b) v. lebl. Subjj. Halt gewinnen, quales cum vertice celso aëriae quercus... constiterunt, festgewurzelt dastehen, Verg. Aen. 3, 681. – und (im Bilde), nullo in loco, nulla in persona stabilibus nixa radicibus consistunt, fesseln sich bleibend an keinen Ort, an keine Person, Val. Max. 6, 9. ext. 7.
2) übtr., gleichs. festen Fuß fassen, certa aliqua in sententia, einen bestimmten, festen Entschluß fassen, Cic.: consistit consilium, der Entschluß steht fest, Cic. – So nun bes.: a) im gerichtl. Kampfe, festen od. sichern Stand gewinnen, seinen Platz od. sich behaupten, sich halten, bestehen (Ggstz. cadere, concĭdere, de gradu deici), vom Redner, in hac causa, Cic.: in forensibus causis praeclare, Cic.: contra vos in contione, Cic.: c. in dicendo (seine Rede durchführen), Cic.: Passiv unpers., aut ita consistendum est, ut etc., man muß sich so festsetzen (darauf bestehen), daß usw., Cic. – v. Beklagten, spes est et hunc miserum... aliquando tandem posse consistere, Cic.: verbo quidem me superabis ipso iudice, re autem ne consistes quidem ullo iudice, Cic.: Pisonem consulem nulla in re consistere umquam sum passus, Cic. – v. Prozesse selbst, quia magistratus aliquis reperiebatur, apud quem Alfeni causa consisteret, Cic. Quinct. 71. – b) in Stimme, Gesicht od. Gemüt Fassung (Ruhe) gewinnen od. behalten, sich fassen, sich sammeln, v. Pers., neque mente nec linguā neque ore c., Cic.: u. so c. mente, Cic.: tranquillo animo, quietā mente, Fassung u. Ruhe des Gemüts, des Geistes gewinnen, Cic. – v. der Stimme usw. selbst, neque mens neque vox neque lingua consistit, Cic.: religiones violatae... consistere eius animum sine furore atque amentia non sinunt, Cic.: neque enim patrius consistere mentem passus amor, ihm läßt Vaterliebe nicht ruhig das Herz, Verg. – c) in der öffentlichen Meinung festen Fuß fassen, sich behaupten, Geltung gewinnen, vix singulis aetatibus binos oratores laudabiles constitisse, Cic. Brut. 333. – / consistere mit Akk. ist überall unsichere Lesart; vgl. Lachm. Lucr. 6, 11. Gronov Liv. 27, 17, 11.
См. также в других словарях:
valle — s. f. 1. (geogr.) vallata, vallea (poet.), vallone, convalle, forra, gola, canyon (ingl.) CFR. altura, monte, montagna, piana 2. bacino, avvallamento, laguna, conca CFR. altopiano FRASEOLOGIA valle di lacrime … Sinonimi e Contrari. Terza edizione
valle — {{hw}}{{valle}}{{/hw}}s. f. (troncato in val in molti toponimi: val Tiberina ; val d Aosta ) 1 (geogr.) Forma concava di terreno racchiusa fra montagne e delimitata da due versanti, nel cui fondo scorre gener. un corso d acqua | Valle fluviale … Enciclopedia di italiano
Valle de Abdalajís — Bandera … Wikipedia Español
Valle del Colca — Perú. Colca es uno de los mayores destinos turísticos del Perú; ubicado al extremo noreste de Arequipa en la Provincia de Caylloma. Colca proviene de las palabras Collaguas y Cabanas, dos etnias que habitaban a lo largo del Río Colca. La… … Wikipedia Español
Valle de Roncal — Valle (Mancomunidad) de España … Wikipedia Español
Valle de los Caídos — Edificio Tipo Monumento … Wikipedia Español
Valle de Arán — Val d Aran Vall d Aran Comarca de España … Wikipedia Español
Valle de Bravo — Valle de Bravo … Wikipedia Español
Valle del Zalabí — Bandera … Wikipedia Español
Valle de Trápaga — Trapagaran Valle de Trápaga Bandera … Wikipedia Español
Valle de Elqui — Valle del Elqui en 1906 … Wikipedia Español