Перевод: с испанского на все языки

со всех языков на испанский

cópula

См. также в других словарях:

  • copulă — CÓPULĂ, copule, s.f. 1. Cuvânt de legătură. 2. Verb copulativ. 3. Cuvânt care leagă subiectul de predicat. – Din fr. copule, lat. copula. Trimis de IoanSoleriu, 20.05.2004. Sursa: DEX 98  CÓPULĂ s. (gram.) verb copulativ. Trimis de siveco, 05.08 …   Dicționar Român

  • cópula — f. med. Ligadura o atadura de una cosa con otra. ⊆ anat. Parte u órgano que conecta. ⊆ sex. Coito. Medical Dictionary. 2011 …   Diccionario médico

  • COPULA — apud Capitolin. Maximino Iuniore, c. 1. Dextrocherium cum copula de hyacinthis quatuor etc. ea pars dextrocherii est. quâ iungitur et copulatur; vel taenia potius utrâque dextrocherii parte pendens, quâ dextrocherium alligabatur. Gloss. Copula,… …   Hofmann J. Lexicon universale

  • Copula — ist ein Begriff aus der Mathematik, siehe Copula (Mathematik) aus der Linguistik, siehe Kopula aus der Musik, siehe Copula (Musik) Diese Seite ist eine Begriffsklärung zur Unterscheidung mehrerer …   Deutsch Wikipedia

  • copula — copulá vb., ind. prez. 3 sg. şi pl. copuleáză Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic  COPULÁ vb. I. refl. A se împreuna, a se acupla. [< fr. copuler] …   Dicționar Român

  • cópula — sustantivo femenino 1. Unión de una cosa con otra: De la cópula de los dos gametos se origina la célula huevo. 2. Unión sexual del macho y la hembra: Antes de la cópula en muchas especies animales el macho realiza un largo galanteo a la hembra.… …   Diccionario Salamanca de la Lengua Española

  • copula — / kɔpula/ s.f. [dal lat. copula legame, congiunzione ]. 1. (fisiol.) [congiungimento sessuale] ▶◀ accoppiamento, amore, amplesso, coito, congiunzione (carnale), (non com.) copulazione, rapporto (sessuale), (volg.) scopata. 2. (gramm.) [elemento… …   Enciclopedia Italiana

  • copula — linking verb, 1640s, from L. copula that which binds, rope, band, bond (see COPULATE (Cf. copulate)) …   Etymology dictionary

  • cópula — s. f. 1. Relação ou ato sexual. = COITO, CONCÚBITO, COPULAÇÃO 2. União, junção. 3.  [Gramática] Verbo que une o sujeito ao nome predicativo do sujeito. = VERBO COPULATIVO   ‣ Etimologia: latim copula, ae, laço, correia, gancho, união, casamento …   Dicionário da Língua Portuguesa

  • Copula — Cop u*la, n. [L., bond, band. See {Couple}.] 1. (Logic & Gram.) The word which unites the subject and predicate. [1913 Webster] 2. (Mus.) The stop which connects the manuals, or the manuals with the pedals; called also {coupler}. [1913 Webster] …   The Collaborative International Dictionary of English

  • Copŭla — (lat.), 1) Band, Verbindung; so C. carnalis, fleischliche Vermischung, od. die Verwandtschaft[432] od. Schwägerschaft, welche durch den Beischlaf erfolgt; 2) (Gramm.), der Satztheil, welcher das Subject mit dem Prädicat verbindet; sie ist… …   Pierer's Universal-Lexikon


Поделиться ссылкой на выделенное

Прямая ссылка:
Нажмите правой клавишей мыши и выберите «Копировать ссылку»