-
1 mare
mare m 1) море mare calmo-- спокойное море mare agitato -- волнующееся море mare alto -- бурное <бушующее> море alto mare -- открытое море in alto mare а) в открытом море б) fig далеко l'accordo Х ancora in alto mare -- до подписания договора еще далеко mare territoriale -- территориальные воды colpo di mare -- шквал mare di prua -- встречная mal di mare v. male I 3 lupo. di mare; prendere il mare -- выйти в море andare per mare -- плыть морем solcare il mare -- бороздить море dominare il mare -- господствовать на море per (via di) mare -- морем 2) fam море, масса mare di sangue -- море крови un mare di guai -- куча неприятностей; пучина бедствий mare di gente -- масса народу; людское море mare vecchio -- мертвая зыбь mare magno della vita -- житейское море mare supero ant -- Адриатическое и Ионическое моря mare di sotto e di sopra ant -- Оредиземное и Адриатическое моря i due mari lett -- Атлантический и Сихий океаны cercare per mare e per terra -- искать на земле и на воде <под водой>, искать повсюду promettere mare e monti -- ~ сулить золотые горы correre il mare -- заниматься морским разбоем arare il mare -- воду пахать, заниматься бесполезным делом ( ср воду в ступе толочь) dal mar Indo al Mauro poet -- ~ за горами, за долами non si commetta al mare chi teme il vento prov -- бури бояться -- в море не ходить( ср волков бояться -- в лес не ходить) bello Х contemplare il mare del porto prov -- хорошо море с берега; тихо море пока на берегу стоишь loda il mare e tienti alla terra prov -- море хвали, а держись земли -
2 mare
mare m 1) море mare calmo¤ mare vecchiomare — воду пахать, заниматься бесполезным делом (ср воду в ступе толочь) dal mar Indo al Mauro poet — ~ за горами, за долами non si commetta al mare chi teme il vento prov — бури бояться — в море не ходить (ср волков бояться — в лес не ходить) bello è contemplare il mare del porto prov — хорошо море с берега; тихо море пока на берегу стоишь loda il mare e tienti alla terra prov — море хвали, а держись земли -
3 mare
măre, is ( abl. sing. mare, Varr. ap. Charis. p. 45 and 111 P.; and in Prisc. p. 759 ib.; Lucr. 1, 161; Ov. Tr. 5, 2, 20; id. P. 4, 6, 46; 198; Lact. Mort. Pers. 21, 11; gen. plur. marum, Naev. ap. Prisc. p. 770 P.), n. [root mar-, gleam, glimmer (cf. hals marmareê, Il. 14, 273); Gr. marmaros; Lat. marmor; Sanscr. mīras, sea; Goth. marei; Angl. - Sax. mere; Germ. Meer. Curtius, however, refers these words to root mar-, die; cf. morior, marceo], the sea, opp. to dry land.I.Lit.A.In gen.: sol, qui Mare, terram, caelum contines tuo cum lumine, Enn. ap. Prob. Verg. E. 6, 31 (Trag. v. 322 Vahl.): indu mari magno, id. ap. Macr. S. 6, 2 (Ann. v. 425 ib.):B.mare infidum,
Plaut. Trin. 4, 1, 13:fluctuosum,
id. Rud. 4, 2, 5:ventosum,
Hor. C. 3, 4, 45:tumultuosum,
id. ib. 3, 1, 26:tumidum,
Verg. A. 8, 671:placidum,
id. E. 2, 26:tranquillum,
Plaut. Poen. 3, 1, 4:vastissimum,
Cic. Pis. 24, 57:vastum atque apertum,
Caes. B. G. 3, 12:profundum et immensum,
Cic. Planc. 6, 15:planum,
Juv. 12, 62:numquam ingressus es mare,
Ter. Hec. 3, 4, 5:mare pedibus ingredi,
Lact. 4, 15, 21:remenso ire mari,
Verg. A. 3, 144: terrā marique, by sea and by land:terra marique acquirenda,
i. e. at all hazards, Juv. 14, 222; v. terra.—In plur.: maria salsa, Enn. ap. Non. 183, 18 (Trag. v. 145 Vahl.):quibus cavernis maria sustineantur,
Cic. Tusc. 5, 24 fin.:in reliquis maribus,
Caes. B. G. 5, 1, 2.— Poet. as a figure for hard-heartedness:te saevae progenuere ferae Aut mare, etc.,
Ov. H. 7, 39; cf. Cat. 64, 155; cf. also: Nam mare haud est mare; vos mare acerrumum;nam in mari repperi, hic elavi bonis,
Plaut. As. 1, 2, 8 sq.: meretricem ego item esse reor mare ut est;quod des devorat, numquam abundat,
id. Truc. 2, 7, 17 sq. —In apposition with Oceanus:proximus mare Oceanum in Andibus hiemarat,
Caes. B. G. 3, 7, 2; Tac. H. 4, 12; cf.also: ecce maris magna claudit nos obice pontus,
the depths of the sea, Verg. A. 10, 377:maria omnia caelo Miscere,
id. ib. 5, 790.—Prov.: mare caelo miscere, to mingle sea and sky, i. e. to raise a terrific storm, bluster:clames licet, et mare caelo Confundas, homo sum,
Juv. 6, 282:quis caelum terris non misceat et mare caelo,
id. 2, 25: terrā marique aliquid quaerere or conquirere, to search for a thing by sea and land, i. e. everywhere, Plaut. Poen. prol. 105; Vatin. ap. Cic. Fam. 5, 9; Sall. C. 13: maria et montes polliceri, to promise seas and mountains, i. e. more than one can perform, id. ib. 23, 2: his qui contentus non est, in mare fundat aquas, pour water into the sea, i. e. fill that which is already full, Ov. Tr. 5, 6, 44.—In partic., of single seas:II.mare nostrum,
i. e. the Mediterranean Sea, Caes. B. G. 5, 1; Sall. J. 17; Plin. 6, 28, 30, § 126; Luc. 8, 293:mare superum,
the Upper Sea, the Adriatic, Plaut. Men. 2, 1, 11; Cic. de Or. 3, 19, 69; Mel. 2, 4; Plin. 3, 5, 6, § 41; 3, 5, 10 al.: mare inferum, the Etruscan Sea, Cic. l. l.; Att. 8, 3, 5; Mel. l. l.;Plin. l. l. al.: mare Aegeum,
Juv. 13, 246: mare rubrum, v. ruber;of a fresh - water lake: Galileae,
Vulg. Matt. 4, 18.—Transf. ( poet. and in post-Aug. prose).A.Sea-water, salt-water:B.Chium maris expers,
unmixed Chian wine, Hor. S. 2, 8, 15 (id est, sine aqua marina, Schol. Acr.); so,vinum mari condire,
Plin. 14, 7, 9, § 73.—The color of the sea, sea-green:* C.smaragdi virens mare,
Plin. 37, 6, 21, § 80. —Of the air: mare aëris, the sea, i. e. expanse of air:D.id omne Aëris in magnum fertur mare,
Lucr. 5, 276.—A large vessel:bases et mare aëneum,
Vulg. 4 Reg. 25, 13. -
4 mare
mare, is, Abl. ī, n. (gotisch marei, ahd. meri), das Meer (Ggstz. terra, u. Ggstz. ager), I) eig.: mare Aegaeum, Cic., Hadriaticum, Caes., Ionium, Liv.: mare Oceanus, Caes. u. Tac.: mare fluctuosum, Plaut.: vadosum, Caes. u. Sen.: mare tranquillum, Plaut., Cic. u.a., lene et tranquillum, Curt.: mare placidum, Verg. u. Plin. ep.: latum ac turbidum, Sen.: turbatum, turbatius, Plin. ep. u. Suet.: aestuans (Ggstz. tranquillum), Ps. Quint. decl.: mare vastum atque apertum, Caes.: nostrum mare, das Mittelländische Meer, Caes.: superum, das obere Adriatische u. Jonische, Cic.: inferum, das Etrurische, Cic.: conclusum, ein Binnenmeer, wie das Mittelländische, im Gegensatz zum offenen Weltmeere, Caes.: clausum, nicht schiffbares, Cic.: maris pontus, Meerestiefe, Verg. Aen. 10, 377: poet. Meeresflut, ibid. 1, 114. – se in mare deicere (vom Schiffe aus), Nep.: mare ingredi, zur See gehen, Cic.: mare turbatius ingredi, Suet.: mare pedibus ingredi, Lact. 4, 15, 21: numquam ingressum esse mare, Ter.: placido od. turbato mari vehi, Plin. ep.: infero mari hieme maximā navigare, Cic.: mare vastissimum hieme transire, Cic.: mare sulcare, Verg.: per mare currere (fahren), Hor.: ire mari, Verg.: mare infestum habere, unsicher machen (v. Seeräubern), Cic.: mari exactum esse, Plin. pan. – poet. übtr., mare aëris, Luftmeer = Luft, Lucr. – mari, zur See, Nep.: terrā marique, terrā et (ac) mari u. dgl., s. terra. – poet., v. einem Hartherzigen, e mari natus, od. mare te genuit, Catull., Tibull. u. Ov. – maria omnia caelo miscere, Himmel u. Erde vermengen = entsetzlichen Sturm erregen, Verg. Aen. 5, 790: mare caelo confundere, Himmel u. Erde vermengen = alles Mögliche versuchen, Iuven. 6, 283. – maria montesque polliceri, sprichw., goldene Berge versprechen, Sall. Cat. 23, 3. – in mare fundere aquas, sprichw., Wasser in einen Brunnen tragen, Ov. trist. 5, 6, 44. – II) meton.: 1) das Meerwasser, Seewasser, vinum mari condire, Plin.: Chium (vinum) maris expers, nicht mit Meerwasser vermischt, Hor. – 2) die Meerfarbe, Plin. 37, 80. – / Ungew. Abl. mare, Varro fr. u.a. bei Charis. 61, 6 sqq. Lucr. 1, 161. Ov. art. am. 3, 94; trist. 5, 2, 20; ex Pont. 4, 6, 46. Lact. de mort. pers. 21, 11: Genet. Plur. marum, Naev. bell. Pun. I. fr. V III. p. 10 ed. Vahlen. – Nbf. Nomin, maris, Corp. inscr. Lat. 5, 3014: Akk. marem, Inscr. in Visconti Mus. Pio-Clem. 1. p. 67 (wo usque ad marem).
-
5 mare
mare, is, Abl. ī, n. (gotisch marei, ahd. meri), das Meer (Ggstz. terra, u. Ggstz. ager), I) eig.: mare Aegaeum, Cic., Hadriaticum, Caes., Ionium, Liv.: mare Oceanus, Caes. u. Tac.: mare fluctuosum, Plaut.: vadosum, Caes. u. Sen.: mare tranquillum, Plaut., Cic. u.a., lene et tranquillum, Curt.: mare placidum, Verg. u. Plin. ep.: latum ac turbidum, Sen.: turbatum, turbatius, Plin. ep. u. Suet.: aestuans (Ggstz. tranquillum), Ps. Quint. decl.: mare vastum atque apertum, Caes.: nostrum mare, das Mittelländische Meer, Caes.: superum, das obere Adriatische u. Jonische, Cic.: inferum, das Etrurische, Cic.: conclusum, ein Binnenmeer, wie das Mittelländische, im Gegensatz zum offenen Weltmeere, Caes.: clausum, nicht schiffbares, Cic.: maris pontus, Meerestiefe, Verg. Aen. 10, 377: poet. Meeresflut, ibid. 1, 114. – se in mare deicere (vom Schiffe aus), Nep.: mare ingredi, zur See gehen, Cic.: mare turbatius ingredi, Suet.: mare pedibus ingredi, Lact. 4, 15, 21: numquam ingressum esse mare, Ter.: placido od. turbato mari vehi, Plin. ep.: infero mari hieme maximā navigare, Cic.: mare vastissimum hieme transire, Cic.: mare sulcare, Verg.: per mare currere (fahren), Hor.: ire mari, Verg.: mare infestum habere, unsicher machen (v. Seeräubern), Cic.: mari exactum esse, Plin. pan. – poet. übtr., mare aëris, Luftmeer = Luft,————Lucr. – mari, zur See, Nep.: terrā marique, terrā et (ac) mari u. dgl., s. terra. – poet., v. einem Hartherzigen, e mari natus, od. mare te genuit, Catull., Tibull. u. Ov. – maria omnia caelo miscere, Himmel u. Erde vermengen = entsetzlichen Sturm erregen, Verg. Aen. 5, 790: mare caelo confundere, Himmel u. Erde vermengen = alles Mögliche versuchen, Iuven. 6, 283. – maria montesque polliceri, sprichw., goldene Berge versprechen, Sall. Cat. 23, 3. – in mare fundere aquas, sprichw., Wasser in einen Brunnen tragen, Ov. trist. 5, 6, 44. – II) meton.: 1) das Meerwasser, Seewasser, vinum mari condire, Plin.: Chium (vinum) maris expers, nicht mit Meerwasser vermischt, Hor. – 2) die Meerfarbe, Plin. 37, 80. – ⇒ Ungew. Abl. mare, Varro fr. u.a. bei Charis. 61, 6 sqq. Lucr. 1, 161. Ov. art. am. 3, 94; trist. 5, 2, 20; ex Pont. 4, 6, 46. Lact. de mort. pers. 21, 11: Genet. Plur. marum, Naev. bell. Pun. I. fr. V III. p. 10 ed. Vahlen. – Nbf. Nomin, maris, Corp. inscr. Lat. 5, 3014: Akk. marem, Inscr. in Visconti Mus. Pio-Clem. 1. p. 67 (wo usque ad marem). -
6 mare
['mare]1. sm1) (gen) seamare calmo/mosso/grosso — calm/rough/heavy sea
una vacanza al mare — a holiday beside o by the sea, a seaside holiday
andare al mare — (in vacanza) to go to the seaside
di mare — (brezza, acqua, uccelli, pesce) sea attr
2. -
7 mare
mare, is, n. (abl. mari, qqf. mare) [st2]1 [-] mer. [st2]2 [-] eau de mer. [st2]3 [-] vert, couleur verte. - terra marique (terra et mari): sur terre et sur mer. - Mare superum: la mer Adriatique. - Mare inferum: la mer Tyrrhénienne. - Mare nostrum: la mer Méditerranée. - mare aeris, Lucr.: les champs de l'air. - maria et montes polliceri, Sall.: promettre monts et merveilles. - in mare fundis aquas, Ov.: tu portes de l'eau à la rivière ([dans la mer]).* * *mare, is, n. (abl. mari, qqf. mare) [st2]1 [-] mer. [st2]2 [-] eau de mer. [st2]3 [-] vert, couleur verte. - terra marique (terra et mari): sur terre et sur mer. - Mare superum: la mer Adriatique. - Mare inferum: la mer Tyrrhénienne. - Mare nostrum: la mer Méditerranée. - mare aeris, Lucr.: les champs de l'air. - maria et montes polliceri, Sall.: promettre monts et merveilles. - in mare fundis aquas, Ov.: tu portes de l'eau à la rivière ([dans la mer]).* * *Mare, maris, neut. gen. Mer.\AEquor maris. Virgil. La pleine de la mer.\AEstus maris, Vide AESTVS. La maree.\Rabies maris. Virgil. La tempeste et tormente de mer.\Iratum. Horat. Mer courroucee.\Mediterraneum Plin. La mer Meditarranee.\Solicitum. Virgil. Esmeue et agitee des vents.\Tranquillum. Stat. Tranquille, Paisible, Calme, Bonasse.\Placidum per mare facere iter. Ouid. Quand il fait bonasse et tranquillité en mer.\Mare caelo miscere. Virgil. Mesler la mer et le ciel, Confondre et brouiller tout, Faire un grand trouble.\Mare, terra, caelum, di vestram fidem, satin'ego oculis plane video? Plaut. Un escri d'une personne troublee.\Mari terraque quaerere. Plaut. Par mer, et par terre, Par tout. -
8 mare
mare s.m. 1. mer f.: mare calmo mer calme; il fondo del mare le fond de la mer; in balia del mare à la merci de la mer. 2. ( zona costiera) mer f.: andare al mare aller à la mer. 3. ( fig) ( grande quantità) mer f., flots pl., montagne f.: un mare di dubbi une mer de doutes; un mare di luce des flots de lumière; un mare di parole une mer de mots; un mare di soldi une montagne d'argent; un mare di gente un monde fou, ( colloq) un tas de gens. 4. ( fig) ( grande estensione) mer f., océan: un mare di papaveri une mer de pavots. 5. ( Astr) mer f.: mare lunare mer lunaire. 6. ( Meteor) ( stato del mare) mer f.: mare quattro mer force quatre, mer quatre. -
9 mare
mare is (abl. mare, O.), n [1 MAR-], the sea: o maria Neptuni, T.: ut adluantur mari moenia: ventosum, H.: placidum, V.: angustum, straits: numquam es ingressus mare, T.: remenso ire mari, V.: eo mari uti, navigate, Cs.: ros maris (i. e. ros marinus), rosemary, O.: terrā marique omnia exquirere, everywhere, S.: homines terrā et mari missurus, in all directions: terrāque marique acquirenda, i. e. at all hazards, Iu.: in reliquis maribus, Cs.: maris pontus, depths of the sea, V.: maria omnia caelo Miscuit, V.—Provv.: Omnia vel medium fiant mare, i. e. let the world be overwhelmed, V.: clames licet, et mare caelo Confundas, i. e. bluster, Iu.: maria montisque polliceri, i. e. make extravagant promises, S.: in mare fundat aquas, i. e. carry coals to Newcastle, O.—Of single seas: mare nostrum, i. e. the Mediterranean, Cs.: mare superum, the Adriatic: Africum, S.: inferum, the Etruscan Sea: Aegeum, Iu.— Sea-water, salt-water: Chium maris expers, i. e. unmixed, H.: acceptum mare naribus efflant, O.* * *sea; sea water -
10 mare
maremare ['ma:re]sostantivo MaskulinSee Feminin, Meer neutro; Mar Egeo Ägäis Feminin; Mar Ligure Ligurisches Meer; Mare Mediterraneo Mittelmeer neutro; Mar Tirreno Tyrrhenisches Meer; Mare del Nord Nordsee Feminin; Mare del Sud Südsee Feminin; sul livello del mare über dem Meeresspiegel; essere in alto mare figurato noch weit vom Ziel entfernt sein; promettere mari e mare-i figurato das Blaue vom Himmel versprechen; uomo in mare! Mann über Bord!Dizionario italiano-tedesco > mare
11 mare
mare [maʀ]feminine nouna. ( = étang) pondb. ( = flaque) pool* * *maʀ1) ( étang) pond2) ( grande quantité) pool (de of)* * *maʀ nf* * *mare nf1 ( étang) pond; mare aux canards duck pond;2 ( grande quantité) pool (de of); mare de sang pool of blood.[mar] nom féminin1. [pièce d'eau] pond2. [de sang, d'essence] pool12 Mare
13 mare
mare [maar]〈v.〉1 poel ⇒ vijver, plas♦voorbeelden:mare aux harengs • Noord-Atlantische Oceaanfvijver, plas14 mare
mare mare, maris n море15 mare
16 mare
17 mare
♦voorbeelden:18 mare
19 Maré
20 mare
mare [meə] nкобы́лаСм. также в других словарях:
mare — [ mar ] n. f. • 1175; frq. °mara → marais 1 ♦ Petite nappe d eau peu profonde qui stagne. ⇒ flache, flaque, lagon. Mare dans un bois, un pré, une cour de ferme. Mare croupissante, fangeuse. Mare aux canards. ⇒ canardière. « Dehors, la pluie… … Encyclopédie Universelle
mare — s.m. [lat. mare ]. 1. (geogr.) [complesso delle acque salate che circondano i continenti e le isole, oppure una parte qualsiasi di tale complesso] ▶◀ (poet.) nettuno, oceano, (poet.) onda, (lett.) pelago, (lett.) ponto. ● Espressioni: colpo di… … Enciclopedia Italiana
maré — s. f. 1. Aumento periódico do volume das águas do oceano. 2. [Figurado] O fluxo e o refluxo dos acontecimentos humanos. 3. Razão. 4. Ocasião propícia. 5. Boa disposição. 6. maré alta: nível mais alto da maré. = MARÉ CHEIA, PREAMAR 7. maré… … Dicionário da Língua Portuguesa
MARE — Gallis la mer, Hispanis el mar, Italis il mare, Germanis die zee seu meere, Anglis The sea, Russis Moore, magna est illa aquarum congeries, quae Terram interluit. Eius partes exstantiores sunt maximi eius tractus, quos tabulae et globi… … Hofmann J. Lexicon universale
Mare — (zum Teil von lat. mare „Meer“) steht für Mare (Loire), einen Fluss in Frankreich, Nebenfluss der Loire Mare (Orb), einen Fluss in Frankreich, Nebenfluss des Orb Mare (Zeitschrift), eine Zeitschrift Mare (Mond), eine dunkle Tiefebene auf dem Mond … Deutsch Wikipedia
Maré — Location of the commune (in red) within New Caledonia Administration Country … Wikipedia
Maré — Localización País … Wikipedia Español
Maré — steht für: eine Favela im urbanen Gürtel von Rio de Janeiro, siehe Maré (Rio de Janeiro) ein Musikprojekt für behinderte Laienmusiker, siehe Maré (Musikprojekt) einer Insel der Loyalitätsinseln, Neukaledonien, siehe Maré (Neukaledonien) Jean… … Deutsch Wikipedia
mare — MARE. s. f. Amas d eau croupissante, plus petit que n est un estang. Grande mare. petite mare. dans ce village on abbreuve les bestiaux à une mare, à la mare. la mare est seiche … Dictionnaire de l'Académie française
MARE (A.) — MARE ANDRÉ (1885 1932) Peintre et décorateur français. Mare est peintre avant d’être décorateur, et son goût pour les valeurs traditionnelles et la qualité du travail influencera ses conceptions. Il commence par dessiner des reliures aussi bien… … Encyclopédie Universelle
Mare — (Роя,Латвия) Категория отеля: Адрес: Selgas iela 1c, Роя, LV 3264, Латвия Описание … Каталог отелей
Перевод: со всех языков на все языки
со всех языков на все языки- Со всех языков на:
- Все языки
- Со всех языков на:
- Все языки
- Азербайджанский
- Албанский
- Английский
- Арабский
- Армянский
- Болгарский
- Венгерский
- Гаитянский
- Греческий
- Грузинский
- Датский
- Иврит
- Индонезийский
- Ирландский
- Исландский
- Испанский
- Итальянский
- Казахский
- Каталанский
- Корейский
- Латинский
- Латышский
- Литовский
- Македонский
- Монгольский
- Немецкий
- Нидерландский
- Норвежский
- Персидский
- Польский
- Португальский
- Румынский, Молдавский
- Русский
- Сербский
- Словацкий
- Словенский
- Суахили
- Тагальский
- Тамильский
- Турецкий
- Узбекский
- Украинский
- Урду
- Финский
- Французский
- Хорватский
- Чешский
- Шведский
- Эстонский