-
1 αἵνω
Grammatical information: v.Meaning: `winnow' (Pherekr.), but see the glosses.Other forms: aor. ἧναι Further ἀ̄νέω (Ar. Fr. 694 (uncertain), Ath.), ἀφᾱνέω Ar. Eq. 394 (v.1.), ἄφηνα ἔκοψα, ἀφῆναι τὸ τὰς ἐπτισμένας κριθὰς χερσὶ τρῖψαι H.; further αἵνων· πτίσσων, ἥνας κόψας and γάναι (= Ϝᾶναι) περιπτίσαι (cod. - πτύσαι; s. Solmsen Unt. 280).Origin: XX [etym. unknown] [82]Etymology: PN Ἄνιος, Fick KZ 42, 146f.; Bechtel KZ 46, 374 compares the name of a phratry Ϝανίδαι (Argos); both quite uncertain. - One compared Lat. vannus `Futterschwinge'; and OHG wintōn `fan', Goth. dis-winÞjan `λικμᾶν'. The Germ. words seem to derive from the word for `wind' (cf. Lat. ventilare `fan', but αἵνω has no trace of the -t-. Derivation of the Greek word from * h₂weh₁- seems excluded by γάναι, which has no vowel before the F. ἀ̄νέω has been explained from *ἀ-Ϝαν-έω (Solmsen Unt. 272), which would imply a non-IE word (which is quite possible; or can we assume *h₂u̯n̥H- \> *αϜαν- ?). Note that the exact meaning of the word in unclear.Page in Frisk: 1,41Greek-English etymological dictionary (Ελληνικά-Αγγλικά ετυμολογική λεξικό) > αἵνω
См. также в других словарях:
ventilare — VENTILÁRE, ventilări, s.f. Acţiunea de a (se) ventila şi rezultatul ei; ventilaţie. – v. ventila. Trimis de cornel, 09.03.2004. Sursa: DEX 98 VENTILÁRE s. 1. v. împrospătare. 2. v. aerisire. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … … Dicționar Român
ventilare — v. tr. [dal lat. ventĭlare sventolare, fare vento , der. di ventus vento ] (io vèntilo, ecc.). 1. (agr.) [gettare in aria il grano con la pala, oppure investirlo con una forte corrente d aria per liberarlo dalla pula] ▶◀ Ⓖ (ant., pop.) ventolare … Enciclopedia Italiana
ventilare — ven·ti·là·re v.tr. e intr. (io vèntilo) 1. v.tr. CO far circolare l aria in un ambiente chiuso: aprirò la finestra per ventilare la stanza Sinonimi: aerare, arieggiare. 2. v.tr. LE fare vento: con l ali aperte ... colui che sì parlonne ... |… … Dizionario italiano
ventilare — {{hw}}{{ventilare}}{{/hw}}v. tr. (io ventilo ) 1 Lanciare in aria i cereali o lasciarli cadere in una corrente d aria per liberarli dalle scorie leggere: ventilare il grano. 2 (fig.) Esporre ad altre persone ciò che si pensa, spec. per… … Enciclopedia di italiano
ventilare — v. tr. 1. (agr.) spulare, vagliare 2. (fig., una proposta, un idea e sim.) proporre, esporre, progettare, esaminare, discutere, valutare, soppesare 3. (un locale) arieggiare, areare, aerare, sventolare … Sinonimi e Contrari. Terza edizione
v'ndliscè — ventilare, spagliare, sbattere … Dizionario Materano
ventiler — [ vɑ̃tile ] v. tr. <conjug. : 1> • 1820; venteler « agiter en l air » 1150; « flotter au vent » 1080; lat. ventilare I ♦ 1 ♦ Produire un courant d air dans..., sur... ⇒ aérer. Ventiler une cave. « Un restaurant souterrain mal éclairé, mal… … Encyclopédie Universelle
ventiler — 1. (van ti lé) v. a. 1° Donner de l air, renouveler l air par un moyen quelconque. Ventiler la cale d un navire. 2° Terme de construction. Pratiquer des ouvertures pour faire pénétrer l air. Par extension, éventer. • Mais sur sa blanche… … Dictionnaire de la Langue Française d'Émile Littré
ventilieren — belüften; lüften; entlüften; durchblasen; auslüften; sorgfältig überlegen bzw. prüfen; (Problem) eingehend erörtern * * * ven|ti|lie|ren 〈[ vɛn ] V. tr.; hat〉 1. einen Raum ventilieren … Universal-Lexikon
ventila — VENTILÁ, ventilez, vb. I. tranz. A împrospata aerul (viciat) dintr un spaţiu închis prin deplasarea şi înlocuirea lui. ♦ refl. pas. fig. (Despre idei, ştiri, proiecte) A fi pus în circulaţie, a ajunge obiect de discuţie. – Din fr. ventiler, lat.… … Dicționar Român
beldar — (Del lat. ventilare, agitar en el aire.) ► verbo transitivo AGRICULTURA Aventar o lanzar las mieses y las legumbres al aire con el bieldo para separar el grano de la paja. TAMBIÉN abeldar, albeldar SE CONJUGA COMO pensar * * * beldar (del lat.… … Enciclopedia Universal