-
1 diversamente
diversamente avv. 1. différemment, autrement: io la penso diversamente moi je pense différemment; lo tratta diversamente dagli altri il le traite différemment des autres; non era possibile fare diversamente? on ne pouvait pas faire autrement? 2. ( in vari modi) différemment, diversement: il passo fu interpretato diversamente dai vari traduttori le passage fut interprété différemment par les différents traducteurs. 3. (usato come congiunzione: altrimenti, in caso contrario) sinon, autrement: ci vediamo al cinema, diversamente ti chiamo più tardi on se voit au cinéma, autrement je t'appelle plus tard. -
2 AAVV
AA. VV. Autori vari (ouvrage collectif). -
3 contenente
contenente I. agg.m./f. contenant: una scatola contenente vari oggetti une boîte contenant plusieurs objets; una bevanda contenente caffeina une boisson contenant de la caféine. II. s.m. contenant. -
4 convivere
convivere v.intr. (pres.ind. convìvo, convìvi; p.rem. convìssi; p.p. convissùto; aus. essere/avere) 1. cohabiter (aus. avoir): convivere con i genitori cohabiter avec ses parents, vivre chez ses parents. 2. (rif. a coppia coppia) cohabiter (aus. avoir), vivre ensemble (aus. avoir): abbiamo deciso di convivere nous avons décidé de vivre ensemble. 3. ( fig) ( coesistere) coexister (aus. avoir): in lui convivono vari sentimenti en lui coexistent divers sentiments. 4. ( fig) ( sopportare) vivre avec: imparare a convivere con una malattia apprendre à vivre avec la maladie. -
5 diverso
diverso I. agg. 1. ( distinto) différent, distinct: due interpretazioni diverse deux interprétations différentes; due oggetti di forma diversa deux objets de forme différente; per motivi molto diversi pour des raisons bien différentes. 2. ( dissimile) différent: i due fratelli sono molto diversi les deux frères sont très différents. 3. (premesso a nomi plurali: vari) divers, plusieurs: per diverse ragioni pour diverses raisons, pour plusieurs raisons. 4. ( parecchi) plusieurs, beaucoup de: sono diversi giorni che non lo vedo je ne l'ai pas vu depuis plusieurs jours. 5. ( che non sia) autre (da que): vuoi qualcosa di diverso da questo? veux-tu quelque chose d'autre (que ceci)? II. pron.pl. ( diversi) ( parecchi) plusieurs, beaucoup: diversi pensano così beaucoup pensent ainsi; eravamo in diversi nous étions plusieurs. III. s.m. 1. marginal. 2. ( eufem) ( omosessuale) homosexuel. -
6 operante
operante agg.m./f. 1. ( che opera) présent: un'impresa operante in vari paesi une société présente dans plusieurs pays; un'organizzazione ancora operante in Bosnia une organisation encore présente en Bosnie. 2. ( che lavora) travaillant, actif: un critico d'arte operante a Milano un critique d'art travaillant à Milan; un medico operante all'estero un médecin travaillant à l'étranger; pittore operante a Firenze nel Quattrocento peintre actif à Florence au XVe siècle. 3. ( valido) opérationnel, effectif; ( in vigore) en vigueur: l'accordo è divenuto operante l'accord est entré en vigueur. 4. ( che funziona) qui fonctionne: dispositivo operante ad alta frequenza dispositif qui fonctionne à haute fréquence. -
7 puntellare
puntellare v. ( puntèllo) I. tr. 1. étayer, étançonner: puntellare un muro étayer un mur. 2. ( estens) ( sorreggere) soutenir: puntellare il mento con la mano soutenir son menton avec sa main. 3. ( fig) ( suffragare) étayer: puntellare una tesi con vari argomenti étayer une thèse avec de nombreux arguments. II. prnl. puntellarsi se soutenir (a à). -
8 rifinire
rifinire v. ( rifinìsco, rifinìsci) I. tr. 1. ( perfezionare curando ogni dettaglio) parfaire, parachever, peaufiner. 2. ( region) ( ridurre in cattivo stato) achever, anéantir. II. intr. (aus. avere) 1. (capitare, arrivare di nuovo) revenir (aus. être): dopo vari giri siamo rifiniti al punto da cui eravamo partiti après de nombreux détours on est revenus au point de départ, après de nombreux détours nous nous sommes retrouvés au point de départ. 2. ( region) ( convincere interamente) plaire (a à): c'è qualcosa in lui che non mi rifinisce il y a chez lui quelque chose qui ne me plaît pas. -
9 variare
variare v. ( vàrio, vàri) I. tr. 1. varier, modifier, changer: variare la disposizione dei libri modifier la disposition des livres; variare una dieta varier un régime. 2. ( alternare) changer, renouveler: variare il proprio guardaroba renouveler sa garde-robe. 3. (rendere vario, diversificare) varier, diversifier. II. intr. (aus. avere/essere; avere est utilisé lorsque le sujet est une personne, essere lorsque le sujet est une chose) 1. ( subire variazioni) varier (aus. avoir), changer (aus. avoir): in tanti anni ha variato poco di fisionomia en tant d'années il a peu changé de physionomie. 2. ( essere differente) varier (aus. avoir), différer (aus. avoir): i gusti variano da persona a persona les goûts varient d'une personne à l'autre. 3. ( di prezzi) varier (aus. avoir), fluctuer (aus. avoir). -
10 vario
vario I. agg. 1. (variato, non uniforme) varié: una vegetazione varia une végétation variée; stile vario style varié. 2. (differente, molteplice) varié, différent, divers: oggetti di varia grandezza objets de tailles variées; persone di varia età e varia condizione sociale personnes d'âges et de conditions sociales diverses. 3. (diverso, numeroso: con il sostantivo al pl.) plusieurs, divers: ho varie cose da fare j'ai plusieurs choses à faire; l'ho visto varie volte je l'ai vu plusieurs fois; in varie circostanze della vita dans diverses circonstances de la vie. 4. (instabile, mutevole) changeant: umore vario humeur changeante. 5. ( irregolare) varié: moto vario mouvement varié. 6. ( Comm) divers: articoli vari articles divers; merci varie marchandises diverses. II. s.m. 1. variété. 2. al pl. ( diverse persone) diverses personnes f.pl., plusieurs personnes f.pl.
См. также в других словарях:
vârî — VÂRÎ, vâr, vb. IV. 1. tranz. A băga, a introduce. ♢ expr. A i vârî cuiva (ceva) pe gât = a sili pe cineva să accepte un lucru împotriva voinţei, interesului sau plăcerii sale. A i vârî cuiva (ceva) în cap = a) a face pe cineva să priceapă bine un … Dicționar Român
Vari — bezeichnet eine Primatengattung, siehe Varis eine attische Gemeinde, siehe Vari (Attika), in der Antike Anagyrous einen Tschechischen Hersteller für Landmaschinen vor allem bekannt für seine Einachser, siehe Vari (CZ) ein Herstellverfahren für… … Deutsch Wikipedia
vari — vari·colored; vari·focal; vari·sized; … English syllables
Vari — Va ri, n. [Cf. F. vari.] (Zo[ o]l.) The ringtailed lemur ({Lemur catta}) of Madagascar. Its long tail is annulated with black and white. [1913 Webster] … The Collaborative International Dictionary of English
vari — ● vari nom masculin Nom spécifique d un maki de Madagascar. vari [vaʀi] n. m. ÉTYM. 1761, Buffon; mot malgache. ❖ ♦ Animal lémurien, variété de maki, dans la classification de Buffon (Hist. nat. des animaux, in Œ., t. III, p. 467). ❖ HOM. Formes… … Encyclopédie Universelle
vari — VÁRI s. m. cel mai mare dintre lemurieni, cu blană deasă, negru cu alb, în pădurile din nord estul Madagascarului. (< fr. vari) Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN … Dicționar Român
Vari [1] — Vari, Marktflecken im Bezirk Beregszasz des ungarischen Comitats Bereg Ugocsa, unweit der [363] Mündung der Borsova in die Theiß, Tabaksbau; 2100 Ew … Pierer's Universal-Lexikon
Vari [2] — Vari (lat.), die Finnen im Gesicht … Pierer's Universal-Lexikon
Vari [3] — Vari, Affenart, s.u. Maki 1) b) … Pierer's Universal-Lexikon
Vari — Vari, s. Lemuren … Kleines Konversations-Lexikon
vari- — pref. Variant of vario . * * * … Universalium