-
1 отталкивать
-
2 отклонять предложение
respingere un'offerta, respingere una propostaРусско-итальянский юридический словарь > отклонять предложение
-
3 отказывать в иске
respingere un'istanza, respingere un'azione legaleРусско-итальянский финансово-экономическому словарь > отказывать в иске
-
4 отвергнуть
respingere, non accettare* * ** * *vliter. (a q.c.) dare un calcio (+A) -
5 отклонять апелляцию
Русско-итальянский юридический словарь > отклонять апелляцию
-
6 отклонять претензию
Русско-итальянский юридический словарь > отклонять претензию
-
7 отвергать требование
Русско-итальянский финансово-экономическому словарь > отвергать требование
-
8 отказывать в требовании
Русско-итальянский финансово-экономическому словарь > отказывать в требовании
-
9 отклонить апелляцию
Русско-итальянский финансово-экономическому словарь > отклонить апелляцию
-
10 отклонить рекламацию
Русско-итальянский финансово-экономическому словарь > отклонить рекламацию
-
11 отклонять заявку
Русско-итальянский финансово-экономическому словарь > отклонять заявку
-
12 отклонять иск
Русско-итальянский финансово-экономическому словарь > отклонять иск
-
13 отклонять предложение
Русско-итальянский финансово-экономическому словарь > отклонять предложение
-
14 отклонять претензию
Русско-итальянский финансово-экономическому словарь > отклонять претензию
-
15 отталкивать
respingere; физ. repellere -
16 отразить
1) физ. riflettere, riverberare2) ( отбить) ribattere, respingere, parare3) (передать, отобразить) rispecchiare, riflettere* * *сов. - отразить, несов. - отража́ть1) ( отбросить от себя) respingere vt, riflettere vtотразить свет / звук / электромагнитные волны — riflettere la luce / il suono / le onde elettromagnetiche
2) В ( отбить) respingere vtотразить атаку воен. — respingere l'assalto
отразить нападки — respingere / rintuzzare gli attacchi; dare degna risposta agli attacchi
отразить мяч спорт. — respingere (la palla)
3) ( воспроизвести) riprodurre vt, rispecchiare vt, esprimere vt, interpretare vtотразить настроения в обществе — interpretare / rispecchiare gli umori della comunità / società
•* * *vgener. rincacciare (штурм, атаку) -
17 отбить
1) ( отразить) ribattere, respingere2) ( отколоть) staccare, rompere3) ( вернуть обратно) riprendere, tornare in possesso4) ( заставить разлюбить) soffiare5) (удалить, уничтожить) togliere, eliminare, levare6) ( ударами размягчить) battere7) ( повредить ударами) danneggiarsi8) ( выпрямить) affilare9) ( обозначить ударами) battere* * *сов.1) В ( отразить) respingere vt, ribattere vt, rintuzzare vtотби́ть мяч рукой — respingere la palla con la mano
отби́ть атаку — respingere l'assalto
отби́ть мяч от ворот — liberare vi (a); allontanare la palla
2) В ( вернуть себе с боем) riconquistare vt, riprendere vtотби́ть город — riconquistare la città
3) разг. В ( привлечь к себе) attirare vt, adescare vtотби́ть невесту — <portare via / soffiare жарг. > la fidanzata di qd
4) (отломить, отколоть) staccare vt, spiccare vtотби́ть носик у чайника — staccare / rompere il beccuccio della teiera
5) перен. разг. ( уничтожить) togliere vtотби́ть запах — togliere l'odore
6) В (обозначить ударами, звоном) ritmare vt, battere vtотби́ть такт рукой — ritmare la cadenza con la mano
7) В ( воздействовать ударами) battere vt, pestare vtотби́ть мясо — battere la carne
* * *vgener. rincacciare -
18 отклонить
1) ( отвести от прежнего положения) inclinare, scostare, deviare2) ( отвергнуть) respingere, rigettare, declinare* * *сов.1) В ( отвести в сторону) scostare vt, declinare vt, chinare vtотклони́ть ветку — scostare il ramo
отклони́ть маятник — declinare il pendolo
2) В ( отвергнуть) rifiutare vt, respingere vtотклони́ть предложение — respingere la proposta
отклони́ть чью-л. кандидатуру — respingere / bocciare газет. la candidatura ( di qd)
•* * *v1) econ. declinare2) fin. protestare, rifiutare, respingere -
19 отбросить
1) ( бросить в сторону) buttare da parte••отбросить коньки — mettere le scarpe al sole, morire
2) ( заставить отступить) respingere, ributtare indietro3) (преодолеть, отвергнуть) lasciare da parte, abbandonare4) (создать - тень, свет) gettare* * *сов.1) В ( бросить в сторону) (ri)gettare da parteотбро́сить (подальше) от себя — ricacciare (lontano se da) тж. перен.
отбро́сить ненужную вещь — gettare via una cosa che non serve
2) перен. ( заставить отступить) respingere vt; ricacciare indietro; far tornare indietro; rigettare vtотбро́сить противника — respingere il nemico
3) перен. разг. ( отвергнуть) rigettare vt, lasciare da parte, respingere vt, (s)cacciare vtотбро́сить сомнения — scacciare / lasciare ogni dubbio
отбро́сить предрассудки — rigettare i pregiudizi
4) В (о свете, тени)фонарь отбросил луч света — la lanterna mandò / proiettò un raggio di luce
* * *vgener. (тень, свет) gettare, gettare via, mandare da parte, mettere in un cantone -
20 парировать
1) ( отбить) parare, respingere2) ( опровергнуть) respingere, confutare* * *сов., несов. В тж. спорт.parare vt; respingere la palla / il tiro* * *v1) gener. controbattere, parare, riparare, sfalsare (в фехтовании)2) sports. rinviare
См. также в других словарях:
respingere — RESPÍNGERE, respingeri, s.f. 1. Faptul de a respinge. 2. (fiz.) Exercitare a unei forţe dirijate dinspre corpul care o exercită spre corpul asupra căruia se exercită; repulsie (2). – v. respinge. Trimis de dante, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 … … Dicționar Român
respingere — /re spindʒere/ v. tr. [der. di spingere, col pref. re ] (coniug. come spingere ). 1. a. [cacciare indietro, per lo più seccamente e duramente: respinse con decisione i nemici ] ▶◀ (lett.) repellere, ributtare, ricacciare, rigettare, rintuzzare.… … Enciclopedia Italiana
respingere — re·spìn·ge·re v.tr. 1a. FO spingere indietro, ricacciare spec. con violenza: respingere gli assalitori, le forze dell ordine respinsero i curiosi affollati sul luogo dell incidente 1b. CO TS sport nel calcio, rinviare il pallone per impedire che… … Dizionario italiano
respingere — {{hw}}{{respingere}}{{/hw}}v. tr. ( coniug. come spingere ) 1 Spingere, rimandare indietro con più o meno forza allontanando da sé (anche fig.): respingere l aggressore; respingere le accuse di qlcu. 2 Rifiutare di accogliere: respingere una… … Enciclopedia di italiano
respingere — v. tr. 1. spingere indietro, ributtare, ricacciare, far retrocedere, mettere in fuga, allontanare, cacciare, risospingere □ rimandare, rinviare □ (la palla) rilanciare □ (le accuse, un obiezione, ecc.) ribattere, confutare, rintuzzare, ricusare,… … Sinonimi e Contrari. Terza edizione
respinge — RESPÍNGE, resping, vb. III. tranz. 1. A refuza, a nu admite, a nu accepta. 2. A îndepărta de la sine, a da la o parte. ♦ A arunca înapoi. 3. A ţine piept unui atac armat, a sili pe duşman să se retragă. 4. fig. A înăbuşi un sentiment, o pornire.… … Dicționar Român
bocciare — boc·cià·re v.tr. e intr. (io bòccio) 1. v.tr. AU TS sport nel gioco delle bocce, colpire la boccia dell avversario per toglierla dal gioco Sinonimi: 2sbocciare. 2. v.tr. AU fig., non approvare, respingere: bocciare una proposta di legge, un… … Dizionario italiano
refuz — REFÚZ, refuzuri, s.n. 1. Faptul de a refuza; neacceptare, respingere. ♦ expr. Până la refuz = atât încât nu se mai poate adăuga nimic; până când nu este loc pentru mai mult, până la limita maximă. 2. Material rămas, după cernere, sortare sau… … Dicționar Român
repulsie — REPÚLSIE, repulsii, s.f. 1. Aversiune instinctivă; oroare, dezgust. 2. (fiz.) Respingere (2). [var.: repulsiúne s.f.] – Din fr. répulsion, lat. repulsio, onis. Trimis de RACAI, 21.11.2007. Sursa: DEX 98 Repulsie ≠ admiraţie, atracţie, deliciu,… … Dicționar Român
accettare — v. tr. [dal lat. acceptare, frequent. di accipĕre ricevere ] (io accètto, ecc.) 1. a. [consentire a ricevere un dono, una ricompensa e sim.: a. un presente ] ▶◀ prendere, [con piacere] gradire. ◀▶ respingere, rifiutare, rigettare, (scherz.)… … Enciclopedia Italiana
rintuzzare — rin·tuz·zà·re v.tr. CO 1. spuntare, smussare: rintuzzare una lama, la punta di un chiodo Sinonimi: ribattere, smussare. Contrari: acuminare, 1affilare, appuntire. 2. fig., placare, reprimere: rintuzzare un sentimento, l orgoglio, l ira | OB LE… … Dizionario italiano