Перевод: со всех языков на все языки

со всех языков на все языки

pingere

  • 1 pingere

    pìngere* vt ant o lett v. dipingere, (so) spingere

    Большой итальяно-русский словарь > pingere

  • 2 pingere

    Большой итальяно-русский словарь > pingere

  • 3 pingere

    Dizionario Italiano-Inglese > pingere

  • 4 pingere

    непр. уст.

    Большой итальяно-русский словарь > pingere

  • 5 pingere

    писать красками (1. 15 § 1 D. 8, 1);

    tabula picta, картина (1. 34 pr. D. 18, 1. 1. 17 § 3 D. 19, 1. 1. 65 pr. D. 21, 1);

    pictor, живописец (1. 17 pr. D. 33, 7);

    pictorius, живописный: operae pict. (1. 26 § 12 D. 12, 6. 1. 23 pr. 24 D. 38, 12);

    pictura, a) живопись, picturae professores (1. 4 C. Th. 13, 4);

    b) картина (1. 13 § 7 D. 7, 1. 1. 9 § 2 D. 41, 1. Gai. II. 78. 1. 14. 79. § 2 D. 50, 16);

    c) вышивка (1. 23 § 1 D. 34, 2).

    Латинско-русский словарь к источникам римского права > pingere

  • 6 pingere

    i göstermek

    Dizionario Italiano-Turco > pingere

  • 7 Eх ungue leonem pingere

    по когтям изображать льва; судить о целом по его части

    Латинско-русский словарь крылатых слов и выражений > Eх ungue leonem pingere

  • 8 Ex ungue leonem pingere

    лат. по когтям изображать льва; судить о целом по его части

    Англо-русский универсальный дополнительный практический переводческий словарь И. Мостицкого > Ex ungue leonem pingere

  • 9 Раскрасить

    - pingere; variare (aliquid caeruleis guttis); inficere;

    Большой русско-латинский словарь Поляшева > Раскрасить

  • 10 pingo

    pingo, ĕre, pinxi, pictum - tr. - [st2]1 [-] peindre, teindre, enluminer. [st2]2 [-] orner, décorer, émailler. [st2]3 [-] peindre, représenter avec le pinceau. [st2]4 [-] représenter avec l'aiguille, broder. [st2]5 [-] dépeindre par la parole, figurer, représenter.    - pingere lapidem: peindre la pierre.    - pingere capillum: teindre les cheveux.    - pingere inficete, Plin.: peindre sans art, barbouiller.    - pingere tempora moris, Virg.: barbouiller les tempes avec des mûres...    - pingere verba, Cic.: colorer son style.    - pingere bibliothecam constructione et sillybis, Cic.: décorer une bibliothèque de compartiments et d'étiquettes.    - comas pingitur sustinisse manu, Ov.: on la représente soutenant sa chevelure.    - in mensa pingere castra, Tib.: figurer un camp sur une table.    - pingere acu, Ov. M. 6.23: représenter avec l'aiguille, broder.    - voir pictus
    * * *
    pingo, ĕre, pinxi, pictum - tr. - [st2]1 [-] peindre, teindre, enluminer. [st2]2 [-] orner, décorer, émailler. [st2]3 [-] peindre, représenter avec le pinceau. [st2]4 [-] représenter avec l'aiguille, broder. [st2]5 [-] dépeindre par la parole, figurer, représenter.    - pingere lapidem: peindre la pierre.    - pingere capillum: teindre les cheveux.    - pingere inficete, Plin.: peindre sans art, barbouiller.    - pingere tempora moris, Virg.: barbouiller les tempes avec des mûres...    - pingere verba, Cic.: colorer son style.    - pingere bibliothecam constructione et sillybis, Cic.: décorer une bibliothèque de compartiments et d'étiquettes.    - comas pingitur sustinisse manu, Ov.: on la représente soutenant sa chevelure.    - in mensa pingere castra, Tib.: figurer un camp sur une table.    - pingere acu, Ov. M. 6.23: représenter avec l'aiguille, broder.    - voir pictus
    * * *
        Pingo, pingis, pinxi, pictum, pingere. Plin. Peindre.
    \
        Pingere humum variis floribus. Plaut. Espandre sur la terre fleurs de diverses couleurs.
    \
        Acu pingere. Ouid. Vide ACVS. Broder, Faire tapisserie à l'aguille.
    \
        Pingere, per translationem. Cic. Deviser et mettre par ordonnance.

    Dictionarium latinogallicum > pingo

  • 11 pingo

    pingo, pīnxī, pictum, ere (altind. piçati, schmückt, ziert, gestaltet, pécas, Form, Farbe, griech. ποικίλος, bunt), malen, abmalen, I) eig.: 1) im allg.: simulacrum Helenae, Cic.: speciem hominis, Cic.: tabulam (ein Bild), Cic.: tabula picta, ein Gemälde, Cic.: picta tabella, Mart.: exemplaria picta, Zeichnungen, Vitr.: hunc pictum de musivo videmus, Spart. Pesc. 6, 8: pingi (sich schminken), fingi, Plaut. Poen. 221: sprichw., mulum de asino pingere, Gleiches mit Gleichem, Tert. adv. Val. 19 extr. – Passiv m. folg. Infin., quas (comas) Dione pingitur umenti sustinuisse manu, Ov. am. 1, 14, 34. – absol., pingere coloribus, Apul.: pictae volucres, bunte, Verg.: venuste pingere et fingere (modellieren), Amm.: operam dare pingendo sub magistro Diogneto, Capit. – 2) insbes., mit der Nadel sticken, mit u. ohne acu, Ov. u. Cic.: acu picta vestis textilis, Isid.: toga picta, gesticktes Oberkleid der Triumphierenden (s. palmātus), Liv.: prägn., picti reges, mit gestickten Gewändern angetane, Mart. – II) übtr.: 1) bemalen, bestreichen, omnia palloribus, Lucr.: frontem moris, Verg.: vaccinia calthā, Verg. – 2) schmücken, zieren, bibliothecam, Cic.: stellis pingitur aether, Sen. poët. – 3) in der Rede ausmalen, künstlich gruppieren, lebhaft schildern, verba, Cic.: Britanniam pingam coloribus tuis penicillo meo, Cic.: (Pompeius) omnibus a me pictus et politus artis coloribus, Cic.

    lateinisch-deutsches > pingo

  • 12 acus

    [st1]1 [-] ăcŭs, ĕris, n.: balle du blé, de l'avoine..., cosse des légumes. [st1]2 [-] ăcŭs, i, m.: aiguille (poisson de mer). [st1]3 [-] ăcŭs, ūs, f. (dat. et abl. plur.: acubus): - [abcl][b]a - aiguille (à coudre, à broder). - [abcl]b - épingle. - [abcl]c - aiguille (pour peindre les sourcils). - [abcl]d - sonde de chirurgien. - [abcl]e - plantoir.[/b]    - acu pingere, Virg. En. 9, 582: broder.    - acu rem tetigisti, Plaut. Rud. 5, 2, 19: tu as mis le doigt dessus, tu as deviné.    - acus comatoria, Petr. (acus crinalis, Apul.): épingle à cheveux, aiguille de tête.
    * * *
    [st1]1 [-] ăcŭs, ĕris, n.: balle du blé, de l'avoine..., cosse des légumes. [st1]2 [-] ăcŭs, i, m.: aiguille (poisson de mer). [st1]3 [-] ăcŭs, ūs, f. (dat. et abl. plur.: acubus): - [abcl][b]a - aiguille (à coudre, à broder). - [abcl]b - épingle. - [abcl]c - aiguille (pour peindre les sourcils). - [abcl]d - sonde de chirurgien. - [abcl]e - plantoir.[/b]    - acu pingere, Virg. En. 9, 582: broder.    - acu rem tetigisti, Plaut. Rud. 5, 2, 19: tu as mis le doigt dessus, tu as deviné.    - acus comatoria, Petr. (acus crinalis, Apul.): épingle à cheveux, aiguille de tête.
    * * *
    I.
        Acus, huius acus, acui, f. g. Cic. Aguille à couldre.
    \
        Traiicere vel traiectare acu. Celsus. Percer d'une aguille.
    \
        Acus pro ea qua ornatrix vtitur ad discernendos capillos. Iuuenal. Martial. Un poinson d'atourneresse d'espousee, à faire la greve des cheveuls, ou les passefillons.
    \
        Acus Assyria. Claud. Aguille à faire tapisserie ou broderie.
    \
        Acus crinalis. Apuleius. Qui sert à accoustrer les cheveuls.
    \
        Acus Semiramia. Mart. Aguille à faire tapisserie ou broderie.
    \
        Acu pingere. Ouid. Faire à l'aguille tapisserie ou broderie de diverses couleurs.
    \
        Rem acu tetigisti, Prouerbium. Plaut. Tu as bien deviné, Tu as touché le poinct, Tu as frappé au but, Tu as mis le doigt dessus.
    II.
        Acus, aci, m. g. Mart. Plin. Une sorte de poisson long et gresle, qui ha long bec et menu et agu, et est de couleur verdoyante.
    III.
        Acus, aceris, pen. corr. n. g. Varro. Paille, ou Balle.

    Dictionarium latinogallicum > acus

  • 13 pingo

    pingo, pīnxī, pictum, ere (altind. piçati, schmückt, ziert, gestaltet, pécas, Form, Farbe, griech. ποικίλος, bunt), malen, abmalen, I) eig.: 1) im allg.: simulacrum Helenae, Cic.: speciem hominis, Cic.: tabulam (ein Bild), Cic.: tabula picta, ein Gemälde, Cic.: picta tabella, Mart.: exemplaria picta, Zeichnungen, Vitr.: hunc pictum de musivo videmus, Spart. Pesc. 6, 8: pingi (sich schminken), fingi, Plaut. Poen. 221: sprichw., mulum de asino pingere, Gleiches mit Gleichem, Tert. adv. Val. 19 extr. – Passiv m. folg. Infin., quas (comas) Dione pingitur umenti sustinuisse manu, Ov. am. 1, 14, 34. – absol., pingere coloribus, Apul.: pictae volucres, bunte, Verg.: venuste pingere et fingere (modellieren), Amm.: operam dare pingendo sub magistro Diogneto, Capit. – 2) insbes., mit der Nadel sticken, mit u. ohne acu, Ov. u. Cic.: acu picta vestis textilis, Isid.: toga picta, gesticktes Oberkleid der Triumphierenden (s. palmatus), Liv.: prägn., picti reges, mit gestickten Gewändern angetane, Mart. – II) übtr.: 1) bemalen, bestreichen, omnia palloribus, Lucr.: frontem moris, Verg.: vaccinia calthā, Verg. – 2) schmücken, zieren, bibliothecam, Cic.: stellis pingitur aether, Sen. poët. – 3) in der Rede ausmalen, künstlich gruppieren, lebhaft schildern, verba, Cic.: Britanniam pingam coloribus tuis penicillo meo, Cic.: (Pompeius) omnibus a me
    ————
    pictus et politus artis coloribus, Cic.

    Ausführliches Lateinisch-deutsches Handwörterbuch > pingo

  • 14 pingo

    pingo, pinxi, pictum, 3, v. a., to represent pictorially with the pencil or needle, to paint, embroider (cf.: depingo, delineo, adumbro).
    I.
    Lit.:

    quas (comas) Dione Pingitur sustinuisse manu,

    is represented in painting, Ov. Am. 1, 14, 34; Cic. Fam. 5, 12, 7:

    tabulas,

    id. Inv. 2, 1, 1:

    tabula picta,

    a painting, picture, id. Brut. 75:

    pingere hominis speciem,

    id. de Or. 2, 16, 69:

    Helenae simulacrum,

    id. Inv. 2, 1, 1:

    Nero princeps jusserat colosseum se pingi,

    Plin. 35, 7, 33, § 51.—Prov.:

    quae dicunt ii, qui numquam philosophum pictum, ut dicitur, viderunt, of those who speak of things they know nothing about,

    Cic. Fin. 5, 27, 80.— Of embroidering (with or without acu):

    textile stragulum, magnificis operibus pictum,

    Cic. Tusc. 5, 21, 61:

    pingere acu,

    Ov. M. 6, 23:

    picti reges,

    in embroidered garments, Mart. 10, 72, 7:

    picti tori,

    with embroidered coverlets, Ov. H. 12, 30:

    toga,

    the embroidered toga worn by a triumphing commander, Lampr. Alex. Sev. 40:

    tapetes,

    Vulg. Prov. 7, 16.— Pass. in mid. force:

    pingi,

    to paint the face, Plaut. Poen. 1, 2, 11.—
    B.
    Transf.
    1.
    To paint, stain, color with any thing (mostly poet.):

    palloribus omnia pingunt,

    Lucr. 4, 311; 2, 375:

    sanguineis frontem moris et tempora pingit,

    Verg. E. 6, 22; 2, 50; Mart. 14, 5, 2:

    multas facies,

    Juv. 9, 146:

    oculos,

    id. 2, 94; so,

    oculos stibio,

    Vulg. Jer. 4, 30. —Esp., to tattoo:

    Agathyrsi ora artusque pingunt iisdem omnes notis, et sic ut ablui nequeunt,

    Mel. 2, 1, 10:

    membraque qui ferro gaudet pinxisse Gelonus,

    Claud. in Ruf. 1, 313.—
    2.
    To adorn, decorate, embellish:

    herbas floribus,

    Lucr. 5, 1396:

    bibliothecam aliquā re,

    Cic. Att. 4, 5, 3:

    stellis pingitur aether,

    Sen. Med. 310.—
    II.
    Trop., of style, to paint, color, embellish:

    verba,

    Cic. Brut. 37, 141:

    tabula, quam Cleanthes sane commode verbis depingere solebat,

    id. Fin. 2, 21, 69:

    locus, quem ego varie meis orationibus soleo pingere,

    id. Att. 1, 14, 3:

    modo mihi date Britanniam, quam pingam coloribus tuis penicillo meo,

    id. Q. Fr. 2, 15, a, 2:

    hunc (virum) omnibus a me pictum et politum artis coloribus subito deformatum vidi,

    id. Att. 2, 21, 4.—Hence, pictus, a, um, P. a., painted, colored, of various colors.
    A.
    Lit.:

    volucres,

    Verg. A. 4, 525:

    pelles,

    id. G. 4, 342:

    absint et picti squalentia terga lacerti,

    id. ib. 4, 13:

    puppes,

    id. A. 5, 663:

    carinae,

    id. ib. 8, 93.—
    B.
    Transf., tattooed:

    Geloni,

    Verg. G. 2, 115:

    Agathyrsi,

    id. A. 4, 146 Forbig. ad loc.; Prisc. Perieg. 302.—
    2.
    Of style, ornamented, ornate: orationis pictum et expolitum genus, Cic. Or. 27, 96:

    Lysiā nihil potest esse pictius,

    id. Brut. 95, 293.—
    3.
    Merely painted, i. e. unreal, false, deceptive, empty, vain:

    pictos experiere metus,

    Prop. 4 (5), 6, 50.

    Lewis & Short latin dictionary > pingo

  • 15 pigmentum

    pīgmentum, ī, n. (pingo), das Mittel zum pingere (Anstreichen, Malen, Schminken usw.), I) der Färbestoff, die Farbe, A) eig.: a) zur Malerei, discordes pigmentorum colores, Apul. de mund. 20: pigmentum fervens, Plin. 35, 150: aspersa temere pigmenta in tabula, Cic. de div. 1, 23. – scherzh., alqm pingere pigmentis ulmeis = tüchtig verprügeln, Plaut. Epid. 626 G. – b) als Schminke, Plin. 16, 233. – B) bildl., der in der Rede aufgetragene Schmuck, die Farbe, Schminke, Cic. Brut. 298; de or. 2, 188. Fronto laud. negleg. p. 215, 18 N.: pigmenta Aristotelia, Cic. ad Att. 2, 1, 1. – II) übtr., Balsam, Spezerei, Kräutersaft u. dgl., Ps. Apul. Asclep. 41. Vulg. 4. regg. 4, 20, 13 u.a. Plin. Val. 2, 31. Cael. Aur. de morb. acut. 2, 9, 46. Firm. math. 3, 14, 6 u. 8, 17: odora pigmenta, Wohlgerüche, Macr. sat. 1. praef. §. 8.

    lateinisch-deutsches > pigmentum

  • 16 abmalen

    abmalen, depingere (auch übtr. mit Worten). – pingere (malen). – coloribus reddere (mit Farben wiedergeben). – jmd. a., simulacrum alcis pingere: sich auf Leinwand a. lassen, iubere se pingi in linteo.

    deutsch-lateinisches > abmalen

  • 17 ausmalen

    ausmalen, pingere (malen, mit dem Pinsel bemalen od. darstellen; übtr., von der Darstellung mit Worten, mit u. ohne velut coloribus). – expingere (gehörigmalen, mit dem Pinsel gehörig darstellen; übtr., v. der Darstellung mit Worten). – depingere (abmalen; übtr., alqd verbis: u. alqd sibi cogitatione). – exornare (ausschmücken, mit einer Malerei, z. B. opere tectorio [al Fresko]; dann übtr., z. B. orationem). – etwas bunt au., varie pingere: etw. (mit Worten) zu sehr au., alqd nimis augere atque ornare.

    deutsch-lateinisches > ausmalen

  • 18 malen

    malen, pingere(intr. u. tr.).depingere(tr. abmalen, beide sowohl mit dem Pinsel als mit Worten = schildern). – effingere (abkonterfeien, mit dem Pinsel). – penicillo imitari (mit dem Pinsel nachahmen). – nach der Natur, nach dem Leben m. (absol.), similitudinem effingere ex vero. – jmd. m., alqm pingere; alqm coloribusreddere: jmd. sprechend ähnlich m., veram alcis imaginem reddere: Figuren in den Staub m., figuras in pulvere describere: einen Delphin in die Waldung m., appingere delphinum silvis. – etw. auf etw. nt., depingere alqd in alqa re (z.B. in linteo). – auf jmds. Gesicht malt sich etw. (Freude etc.), eminet alqd ex alcis ore od. in alcis ore.

    deutsch-lateinisches > malen

  • 19 mulus

    mūlus, i, m. [st2]1 [-] mulet. [st2]2 [-] âne, imbécile. [st2]3 [-] mulet (esclave chargé comme un mulet).    - mutuum muli scabunt, Aus.: ce sont deux mulets qui se grattent (en parlant de personnes qui se louent mutuellement).    - mulum de asino pingere, Tert.: faire d'un âne un mulet (= corriger un défaut par un autre).    - muli Mariani: les mulets de Marius (soldats de Marius qui les forçait à porter leurs bagages). - voir hors site muli Mariani.
    * * *
    mūlus, i, m. [st2]1 [-] mulet. [st2]2 [-] âne, imbécile. [st2]3 [-] mulet (esclave chargé comme un mulet).    - mutuum muli scabunt, Aus.: ce sont deux mulets qui se grattent (en parlant de personnes qui se louent mutuellement).    - mulum de asino pingere, Tert.: faire d'un âne un mulet (= corriger un défaut par un autre).    - muli Mariani: les mulets de Marius (soldats de Marius qui les forçait à porter leurs bagages). - voir hors site muli Mariani.
    * * *
        Mulus, muli. Plin. Un mulet engendré d'un asne et d'une jument.
    \
        Muli Mariani. Frontinus. Crochets de crocheteurs et portefaix.

    Dictionarium latinogallicum > mulus

  • 20 perdisco

    perdisco, ĕre, dĭdĭci apprendre à fond.    - omnia iura belli perdiscere, Cic. Balb.: acquérir la connaissance parfaite de tous les droits de la guerre.    - perdidici: je sais parfaitement.    - perdidici isthaec esse vera, Plaut. As.: 1, 3, 35: je sais bien que ce que tu dis est vrai.    - qui hominum speciem pingere perdidicerit, Cic.: celui qui aura bien appris à représenter la figure de l'homme.
    * * *
    perdisco, ĕre, dĭdĭci apprendre à fond.    - omnia iura belli perdiscere, Cic. Balb.: acquérir la connaissance parfaite de tous les droits de la guerre.    - perdidici: je sais parfaitement.    - perdidici isthaec esse vera, Plaut. As.: 1, 3, 35: je sais bien que ce que tu dis est vrai.    - qui hominum speciem pingere perdidicerit, Cic.: celui qui aura bien appris à représenter la figure de l'homme.
    * * *
        Perdisco, perdiscis, perdidici, pen. corr. perdiscere. Cic. Apprendre tout au long et entierement.

    Dictionarium latinogallicum > perdisco

См. также в других словарях:

  • pingere — 1pìn·ge·re v.tr. LE 1. dipingere: come pintor che con essempio pinga, | disegnerei com io m addormentai (Dante) | estens., colorire 2. estens., ricamare: come il canto | flora intendeva, sì pingea con l ago (Foscolo) 3. fig., descrivere, spiegare …   Dizionario italiano

  • PINGERE de Musivo — apud Anastasium in vitis Pontisicum, est decorare ex Musivo, in Leon. IV. pictura Musivi decorare, in Bened. III. ornare in Musivo, in S. Hilario, Musivô depingere, allbi. Recentioribus Graecis μουςιοῦν et διὰ μουςίων καλλωπίζειν. Hinc pictus de… …   Hofmann J. Lexicon universale

  • PINGERE Rapa — vide infra Rapa …   Hofmann J. Lexicon universale

  • PINGERE Vestes coloribus — dixit Servius de vestibus acupictilibus, quarum usus apud Romanas matronas tum esse coepit, cum purpureis iis esset interdictum. Erat autem Matronarum habitus, ante Imperium Caesarum purpureus et auratus, quem proin a Libertinarum ordine abdicat… …   Hofmann J. Lexicon universale

  • pingere — {{hw}}{{pingere}}{{/hw}}v. tr.  (pres. io pingo , tu pingi ; pass. rem. io pinsi , tu pingesti ; part. pass. pinto ) (poet.) Dipingere (anche fig.) …   Enciclopedia di italiano

  • pingere — v. tr. (poet.) dipingere …   Sinonimi e Contrari. Terza edizione

  • peindre — [ pɛ̃dr ] v. tr. <conjug. : 52> • 1080; lat. pingere I ♦ 1 ♦ Couvrir, colorer avec de la peinture. Peindre un mur au badigeon (⇒ badigeonner) , au ripolin (⇒ ripoliner) , à la laque (⇒ laquer) . Peindre à la chaux. Peindre en noir, en bleu …   Encyclopédie Universelle

  • Mahl (6), das — 6. Das Mahl, des es, plur. die Mähler, in der anständigern Schreibart nach dem Muster der Oberdeutschen die Mahle, die Figur, das Bild eines Dinges, in weiterer Bedeutung, ein Erinnerungszeichen einer Sache, und besonders der Zeit, in welcher ein …   Grammatisch-kritisches Wörterbuch der Hochdeutschen Mundart

  • peintre — [ pɛ̃tr ] n. • paintre 1260; lat. pop. °pinctor, class. pictor, d apr. pingere 1 ♦ Ouvrier ou artisan qui applique de la peinture (III) sur une surface, un objet. Peintre en bâtiment(s), qui fait les peintures d une maison, colle les papiers.… …   Encyclopédie Universelle

  • pinte — [ pɛ̃t ] n. f. • 1200 « contenu de la mesure »; lat. pop. °pincta « (mesure) peinte », c. à d. « marquée »; class. picta, de pingere → peindre 1 ♦ Ancienne mesure de capacité pour les liquides (0,93 l). ⇒ 1. quarte, setier. 2 ♦ Par ext. Récipient …   Encyclopédie Universelle

  • Piktogramm — Symbol; Ikon; Bildzeichen * * * Pik|to|gramm [pɪkto gram], das; s, e: besonders auf Hinweisschildern verwendete stilisierte Darstellung von etwas, die eine bestimmte Information gibt: am Flughafen folgten wir immer den Piktogrammen. * * *… …   Universal-Lexikon

Поделиться ссылкой на выделенное

Прямая ссылка:
Нажмите правой клавишей мыши и выберите «Копировать ссылку»