-
1 leva
levaleva ['lε:va]sostantivo Feminin1 tecnica, tecnologia Hebel Maskulin2 (sbarra) Brechstange Feminin, -eisen neutro3 figurato Hebel Maskulin; (stimolo) Antrieb Maskulin; fare leva su qualcuno auf jemanden einwirken4 (arruolamento) Einberufung Feminin (zum Wehrdienst), Wehrpflicht Feminin; classe di leva (Rekruten)jahrgang MaskulinDizionario italiano-tedesco > leva
2 leva
'leva Lewa m (bulgarische Währung)3 leva
leva sLew m4 leva
leva [˅leːva] (-de) leben;leva (rövare) toben, lärmen;leve han! er lebe hoch!;leve friheten! es lebe die Freiheit!;leva högt flott leben;leva i sus och dus in Saus und Braus leben;den som lever får se die Zukunft wird es lehren;låta ngn veta, att han lever fig jdm zusetzen;leva för dagen in den Tag hinein leben;leva av ngt von etwas leben;inte ha ngt att leva av nichts zu leben haben;leva på ngt von etwas leben (auch fig);leva 'kvar weiterleben;leva 'om flott leben;leva 'upp verbrauchen; verprassen;leva 'upp (igen) wieder aufleben;leva sig 'in i ngt sich in etwas (Akk) einleben5 leva
6 leva
<pln<pl - or -s>[levə]7 léva
(DE) Lew {r}8 leva di comando
leva di comandoSchalthebelDizionario italiano-tedesco > leva di comando
9 leva di disinnesto
leva di disinnestoAbschalthebelDizionario italiano-tedesco > leva di disinnesto
10 classe di leva
classe di leva(Rekruten)jahrgang————————classe di levaEinberufungsjahrgangDizionario italiano-tedesco > classe di leva
11 essere renitente alla leva
essere renitente alla levaden Wehrdienst verweigernDizionario italiano-tedesco > essere renitente alla leva
12 fare leva su qualcuno
fare leva su qualcunoauf jemanden einwirkenDizionario italiano-tedesco > fare leva su qualcuno
13 renitenza alla leva
renitenza alla levaWehrdienstverweigerungDizionario italiano-tedesco > renitenza alla leva
14 Levant
Leva'nte f (-), Morgenland n (-[e]s)15 рычаг
mFRA levier mDEU Hebel mENG leverITA leva fPLN dźwignia fRUS рычаг mсм. поз. 714 на,,
,
FRA timon mDEU Deichsel fENG draw-barITA timone mPLN dyszel mRUS рычаг mсм. поз. 2804 на—FRA levier m de déverrouillageDEU Entriegelungshebel mENG release leverITA leva f di aperturaPLN dźwignia f ryglowaniaRUS рычаг m для открывания люкасм. поз. 1383 нарычаг для установки задних опор
—FRA dispositif m de blocage arrièreDEU Feststelleinrichtung f, hintereITA dispositivo m di bloccaggio posteriorePLN urządzenie n ustalające, tylneRUS рычаг m для установки задних опорсм. поз. 2802 нарычаг для установки передних опор
—FRA dispositif m de blocage avantDEU Feststelleinrichtung f, vordereITA dispositivo m di bloccaggio anteriorePLN urządzenie n ustalające, przednieRUS рычаг m для установки передних опорсм. поз. 2801 на—FRA béquille f de verrouillageDEU Verschlußhebel mENG locking handleITA leva f di chiusuraPLN dźwignia f walu ryglowaniaRUS рычаг m запорасм. поз. 1384 на,FRA dispositif m de fermetureDEU Verschluß m für BehälterklappeENG fastening deviceITA dispositivo m di chiusuraPLN zamek m ściany odchylnejRUS рычаг m запорасм. поз. 2765 на,
—FRA poignée fDEU Verschlußhebel mENG handleITA maniglia fPLN rękojeść f ryglaRUS рычаг m запорного ригелясм. поз. 1236 на,
—FRA tringle f de manœuvreDEU Betätigungsgestänge f für SchieberENG operating rodITA barra f di manovraPLN drążek m zasuwyRUS рычаг m заслонки люкасм. поз. 1364 на,
—FRA levier m coudéDEU Kniewellenhebel mENG crank handleITA leva f a gomitoPLN dźwignia f wału zaciskowregoRUS рычаг m коленчатого валасм. поз. 964 нарычаг кронштейна торсионного вала
—FRA levier m du point fixe de la barre de torsionDEU Festpunkthebel m für WiegenlenkerITA braccio m del punto fisso della barra di torsionePLN dźwignia f stala drążka skrętnegoRUS рычаг m кронштейна торсионного валасм. поз. 289 на—FRA levier m du déverseur escamotableDEU Hebel m für Rutschenverlängerung fITA leva f dello scivoloPLN dźwignia f przedłużacza zsypuRUS рычаг m лоткасм. поз. 1405 на—FRA balancier m à point fixeDEU Festpunkthebel mITA leva f del punto fissoPLN dźwignia f przycylindrowa tylnaRUS рычаг m мёртвой точкисм. поз. 524 на—FRA bielle f de commandeDEU Umstellhebel mENG control leverITA biella f di comandoPLN dźwignia f wału sterującegoRUS рычаг m переводного валасм. поз. 660 нарычаг поворотного люка, запорный
—FRA levier m de la trappeDEU Verschlußhebel m für RundschieberENG trap leverITA leva f della paratoiaPLN dźwignia f klapy obrotowejRUS рычаг m поворотного люка, запорныйсм. поз. 1403 нарычаг регулятора, приводной
—FRA levier m de commandeDEU Stellhebel mENG control leverITA leva f di comandoPLN dźwignia f nastawczaRUS рычаг m регулятора, приводнойсм. поз. 2239 на,
,
рычаг с постоянной точкой опоры
—FRA balancier mENG brake leversITA leva f orizzontalePLN dźwignia f główna przekładniRUS рычаг m с постоянной точкой опорысм. поз. 798 на—FRA levier m de renvoiDEU Bremswellenhebel mITA leva f di rinvioPLN dźwignia f bocznaRUS рычаг m тормозного валасм. поз. 597 на—FRA bielle f de pousséeDEU Druckstange fENG brake push rodITA biella f di spintaPLN drążek m dociskowyRUS рычаг m тормозной колодкисм. поз. 591 на—FRA levier m de la barre de torsionDEU Hebel m für Torsionsstab mITA braccio m della barra di torsionePLN dźwignia f drążka skrętnegoRUS рычаг m торсионного валасм. поз. 284 на—FRA levier m de transmissionDEU Übertragungshebel mITA leva f di trasmissionePLN dźwignia f napędowaRUS рычаг m тяги регуляторасм. поз. 2322 на—FRA levier m de renvoi (petit)DEU Handbremshebel m, kurzerENG double brake lever, smallITA braccio m piccolo della leva a campanellaPLN ramię n dźwigni kątowej, krótkieRUS рычаг m тяги ручного тормозасм. поз. 584 на—FRA bielle f de commande du voletDEU Steuerhebel m für DrehflügelITA biella f di comando delle stecche orientabiliPLN cięgło n zasłonyRUS рычаг m управления жалюзисм. поз. 2268 нарычаг уравновешивающего механизма
—FRA levier m de l'équilibreurDEU Ausgleichhebel m mit FührungsrolleITA leva f dell'equilibratorePLN dźwignia f wyrównywaczaRUS рычаг m уравновешивающего механизмасм. поз. 1350 нарычаг устройства для сцепления тягача с контрейлером
—FRA dispositif m de commande de calage d’axe d’attelageDEU Betätigungseinrichtung f zum Festlegen der Kupplung fITA dispositivo m di comando di calettamento dell'asse di aggancio del semirimorchioPLN dźwignia f umocowania sworznia sprzęgu naczepyRUS рычаг m устройства для сцепления тягача с контрейлеромсм. поз. 2702 на—FRA cale fDEU Wechselkloben mITA zeppa fPLN wkładka f odstępowaRUS рычаг m фиксаторасм. поз. 534 на—FRA levier m excentréDEU Exzenterhebel mENG eccentric leverITA leva f eccentricaPLN dźwignia f mimośrodowaRUS рычаг m эксцентрикасм. поз. 2257 нарычаг, вертикальный
—FRA balancier m d’essieuxDEU Bremshebel mENG brake leverITA leva f verticalePLN dźwignia f przyosiowaRUS рычаг m, вертикальныйсм. поз. 538 на,
рычаг, запорный
—FRA levier m de condamnationDEU Sperrhebel mENG locking leverITA leva f del dispositivo di bloccaggioPLN dźwignia f trzpienia kluczowegoRUS рычаг m, запорныйсм. поз. 1127 нарычаг, запорный, большой
—FRA levier m de fermeture (grand)DEU Verschlußhebel m, großerENG door lever, largeITA leva f di chiusura, grandePLN dźwignia f zamykająca, dużaRUS рычаг m, запорный, большойсм. поз. 1203 нарычаг, запорный, малый
—FRA levier m de fermeture (petit)DEU Verschlußhebel m, kleinerENG door lever, smallITA leva f di sicurezza (piccola)PLN dźwignia f zamykająca, małaRUS рычаг m, запорный, малыйсм. поз. 1206 нарычаг, коленчатый
—FRA levier m coudéDEU Winkelhebel mENG crank leverITA leva f a gomitoPLN dźwignia f kątowaRUS рычаг m, коленчатыйсм. поз. 655 нарычаг, коленчатый, привода переключателя тормозного режима
—FRA équerre f de renvoiDEU Winkelhebel m zum LastwechselkastenITA leva f a squadra di rinvioPLN dźwignia f kątowa zmieniacza hamownościRUS рычаг m, коленчатый, привода переключателя тормозного режимасм. поз. 508 нарычаг, кривой
—FRA levier m de renvoi (grand)DEU Handbremshebel m, langerENG brake lever, largeITA braccio m grande della leva a campanellaPLN ramię n dźwigni kątowej, długieRUS рычаг m, кривойсм. поз. 582 нарычаг, перекидной
—FRA équerre f basculante du régleurDEU Kipphebel mITA leva f a squadre (oscillante) del regolatorePLN krzywka f nastawiaczaRUS рычаг m, перекиднойсм. поз. 504 нарычаг, предохранительный
—FRA levier m de fermeture de sûretéDEU Türsicherungshebel mENG safety leverITA leva f di chiusura di sicurezzaPLN dźwignia f zabezpieczającaRUS рычаг m, предохранительныйсм. поз. 1204 нарычаг, приводной
—FRA levier m de manœuvreDEU Handhebel mENG operating leverITA leva f di manovraPLN dźwignia f ręcznaRUS рычаг m, приводнойсм. поз. 1396 нарычаг, тормозной
—FRA levier m de frein à mainDEU Handbremshebel mENG hand brake leverITA leva f del freno a stangaPLN dźwignia f bocznaRUS рычаг m, тормознойсм. поз. 589 на,FRA balancier m (coté point fixe)DEU Bremshebel m (am Festpunkt)ITA bilanciere m (di punto fisso)PLN dźwignia f hamulcowaRUS рычаг m, тормознойсм. поз. 758 нарычаг, тормозной, главный
—FRA balancier m du cylindreDEU Zylinderhebel mENG fulcrum leverITA leva f motrice del cilindroPLN dźwignia f przycylindrowa przedniaRUS рычаг m, тормозной, главныйсм. поз. 519 на,
рычаг, тормозной, с зубчатой рейкой
—FRA guide m du levier, à crémaillèreDEU Führung f für Handbremshebel mit Feststellung durch ZahnstangeITA guida f a cremagliera della levaPLN ustalacz m zaczepowyRUS рычаг m, тормозной, с зубчатой рейкойсм. поз. 596 нарычаг, уравнительный
—FRA balancier m compensateurDEU Ausgleichhebel mENG equalising leverITA leva f compensatricePLN dźwignia f wyrównawczaRUS рычаг m, уравнительныйсм. поз. 664 нарычаг, шарнирный, коленчатый запорного механизма
—FRA biellette f d’articulationDEU Gelenkhebel mENG joint pinITA bielletta f d'articolazionePLN łubka fRUS рычаг m, шарнирный, коленчатый запорного механизмасм. поз. 145 нарычаг, соединительный
—FRA rail m portantDEU Tragschiene fENG connecting linkITA rotaia f portanteRUS рычаг m, соединительныйсм. поз. 1477 на16 валик
mFRA arbre mDEU Welle fENG shaftITA albero mPLN wałek mRUS валик mсм. поз. 1838 на,,
FRA axe mDEU Bolzen mENG pinITA perno mPLN sworzeń mRUS валик mсм. поз. 2626 на,
,
,
,
,
,
—FRA rouleau m à essuie-mains (tissu)DEU Halter m für Rollhandtuch nITA rullo m per asciugamani (di stoffa)PLN wieszak m prętowy na ręcznikRUS валик m для полотенецсм. поз. 1904 на,FRA tringle f porte-servietteDEU Handtuchhalter mITA barra f portasciugamaniPLN pręt m na ręcznikRUS валик m для полотенец—FRA axe m de levier de fermeture (grand)DEU Bolzen m für Verschlußhebel mENG door-lever pinITA perno m della leva di chiusura (grande)PLN sworzeń m dźwigni zamykającejRUS валик m запорного рычагасм. поз. 1197 на—FRA axe m du crochetDEU Hakenbolzen mENG hook pinITA perno m del gancioPLN sworzeń m hakaRUS валик m крюкасм. поз. 1479 на,
валик предохранительного рычага
—FRA axe m de levier de fermeture de sûretéDEU Bolzen m für TürsicherungshebelENG safety lever pinITA perno m della leva di chiusura di sicurezzaPLN sworzeń m dźwigni zabezpieczającejRUS валик m предохранительного рычагасм. поз. 1205 на—FRA axe m de suspensionDEU Federbolzen mITA perno m di sospensionePLN sworzeń m zawieszeniaRUS валик m рессорный с чекойсм. поз. 221 на,
—FRA axe m à têteDEU Bolzen m mit KopfENG flat-head pinITA perno m con testaPLN sworzeń m z łbemRUS валик m с головкой—FRA axe m d’articulation de la bielle de pousséeDEU Kreuzkopfbolzen mITA perno m dell'asta dello stantuffoPLN sworzeń m trzonu tłokowegoRUS валик m тормозного штокасм. поз. 505 на—FRA axe m du crochet de tractionDEU Kupplungsbolzen mENG draw-bar pinITA perno m di unione del tenditore al gancioPLN sworzeń m haka cięgłowegoRUS валик m упряжного крюкасм. поз. 469 на,
—FRA arbre m à cameDEU Exzenterwelle f für HeizkörperENG control shaftITA albero m a camma (del radiatore)PLN wałek m sterującyRUS валик m эксцентрикасм. поз. 2240 навалик, приводной
—FRA arbre m de commandeDEU Betätigungswelle fENG adjusting shaftITA albero m di comandoPLN wał m sterującyRUS валик m, приводнойсм. поз. 1326 навалик, резиновый, боковой
—FRA bourrelet m latéralDEU Wulst m, seitlicherENG side tubeITA tubo m di gomma lateralePLN wałek m gumowy, bocznyRUS валик m, резиновый, боковойсм. поз. 1482 на,
,
,
валик, резиновый, верхний
—FRA bourrelet m supérieurDEU Wulst m, obererENG top tubeITA tubo m di gomma superiorePLN wałek m gumowy, górnyRUS валик m, резиновый, верхнийсм. поз. 1481 на,
17 рукоятка
fFRA poignée fDEU Griff mENG lever handleITA maniglia fPLN rękojeść f, uchwyt mRUS рукоятка fсм. поз. 701 на,,
,
,
,
FRA manivelle fDEU Kurbel fENG handleITA manovella fPLN korba fRUS рукоятка fсм. поз. 1008 на,,
,
,
FRA levier mDEU Hebel mENG handleITA manovella fPLN rączka fRUS рукоятка fсм. поз. 1014 на,FRA poignée fDEU Griff mENG handleITA mancorrente m, maniglia fPLN uchwyt mRUS рукоятка fсм. поз. 1087 на,,
,
,
,
,
FRA poignée f de manœuvreDEU Griff m für Gestänge nENG operating handleITA impugnatura f di manovraPLN uchwyt m cięgłaRUS рукоятка fсм. поз. 1365 на,FRA béquille fDEU Stützhebel mENG handleITA leva fPLN dźwignia f pomocniczaRUS рукоятка fсм. поз. 1391 на—FRA manwelle f de tendeurDEU Kupplungsschwengel mITA manubrio m del tenditorePLN rękojeść f sprzęguRUS рукоятка f винта стяжкисм. поз. 467 нарукоятка включения и выключения тормоза
—FRA commande f du robinet d’isolementDEU Umstelleinrichtung f "Druckluftbremse ein-aus"ITA comando m del rubinetto d'isolamentoPLN rękojeść f kurka wyłączającegoRUS рукоятка f включения и выключения тормозасм. поз. 618 на—FRA poignée f de commande du signal d’alarmeDEU Griff m für Notbremshahn mITA maniglia f del rubinetto d'urgenzaPLN uchwyt m hamulca bezpieczeństwaRUS рукоятка f выпускного кранасм. поз. 719 на—FRA loquet mDEU Klinke fENG catchITA arresto m, blocco mPLN zapadka f zaczepuRUS рукоятка f замка соединителясм. поз. 1458 на,
—FRA bouton m de manœuvreDEU Betätigungsknopf mENG operating buttonITA pomolo m di manovraPLN gałka fRUS рукоятка f заслонкисм. поз. 2506 на—FRA manivelle fDEU Betätigungsgriff mENG handleITA manubrio mPLN pokrętło nRUS рукоятка f затворасм. поз. 1219 на—FRA commande f de combinateurDEU Betätigung f zum KontrollerITA comando m del combinatoreRUS рукоятка f контроллерасм. поз. 2440 нарукоятка крана для оттормаживания
—FRA levier m de commande du robinet d’isolementDEU Umstelleinrichtung f "Druckluftbremse ein-aus"ITA leva f di comando del rubinetto d'isolamentoPLN rękojeść f kurka wyłączającegoRUS рукоятка f крана для оттормаживаниясм. поз. 631 на,
рукоятка маховика привода ручного тормоза
—FRA poignée f du volant de manœuvreDEU Griff m für Handrad nITA manubrio m del volano di manovraPLN rękojeść f kola pokrętnegoRUS рукоятка f маховика привода ручного тормозасм. поз. 575 нарукоятка оконной рамы с защёлкой
—FRA poignée f articuléeDEU Fenstergriff m mit FeststellerENG hinged handleITA maniglia f articolataPLN uchwyt m okna z zaczepemRUS рукоятка f оконной рамы с защёлкойсм. поз. 1346 на,
рукоятка привода заслонки дефлектора
—FRA poignée f de manœuvreDEU Betätigungsgriff mENG operating handleITA levetta f di manovraPLN dźwigienka f wywietrznikaRUS рукоятка f привода заслонки дефлекторасм. поз. 2504 нарукоятка приводного механизма переключателя тормозного режима
—FRA poignée f de manoeuvreDEU Betätigungsgriff mENG changeover leverITA maniglia f di manovraPLN korba f zmieniacza hamownościRUS рукоятка f приводного механизма переключателя тормозного режимасм. поз. 510 на—FRA poignée f du robinet d’isolementDEU Griff m zum Ablaßhahn mITA maniglia f del rubinetto d'isolamentoPLN rękojeść f kurka spustowegoRUS рукоятка f спускного кранасм. поз. 691 на—FRA poignée f de commande du signal d’alarmeDEU Notbremsgriff mITA maniglia f di comando del segnale d'allarmePLN rękojeść f hamulca bezpieczeństwaRUS рукоятка f стоп-кранасм. поз. 626 на,
,
—FRA manivelle fDEU Bremskurbel fENG brake handleITA manubrio mPLN korba f hamulcaRUS рукоятка f тормозасм. поз. 578 на,
,
рукоятка управления отоплением или вентиляцией
—FRA poignée f de commande de chauffage ou de ventilationDEU Betätigungsgriff m für Heizung f oder Lüftung fITA maniglia f di comando del riscaldamento o della ventilazionePLN pokrętka f regulatora ogrzewania lub przewietrzaniaRUS рукоятка f управления отоплением или вентиляциейсм. поз. 1719 на18 manifold locating cam
deutsch: Verteilerzentriernocke fespañol: leva de centrado del distribuidorfrançais: came de centrage de distributionitaliano: camma di posizionamento del collettore中文: 多方定位凸轮русский: распределительный центрирующий кулачок mMultilingual plastics terminology dictionary > manifold locating cam
19 cura
cūra, ae, f. (arch. coira aus *coisa; vgl. pälign. coisatens »curaverunt«), das Sichangelegenseinlassen = die Sorge, I) = επιμέλεια, die Sorge, Fürsorge, 1) im allg., die angelegentliche Bemühung, das angelegentliche Bestreben, die Sorgfalt, das Interesse, die Teilnahme, die Beachtung, Rücksichtnahme, die Aufmerksamkeit, das Augenmerk, die Achtsamkeit (Ggstz. neglegentia; oft verb. cura et diligentia, cura ac diligentia, cura diligentiaque, tutela atque cura, opera curaque, cura atque opera, studium curaque, cura et cogitatio, cogitatio curaque, cura et od. ac labor), cura acris, Quint., acris cura diligentiaque, Cic.: intenta (intentior, intentissima), Liv.: magna (maior, maxima), Quint.: non mediocris, Planc. in Cic. ep.: minor, Quint.: nimia, Quint.: c. publica (die S. für das allgemeine Wohl), Ggstz. c. privata, Liv. – cum cura, zB. saucios reficere, Liv.: omnes milites sepelire, Curt.: omnia speculari, Liv.: so auch cum magna cura, zB. parare omnia, Sall.: magna cum cura atque diligentia, zB. scribere alqd, Cic.: cum maxima cura, zB. ultum ire iniurias, Sall.: summa cum cura, zB. exsequi alqd, Liv.: non sine cura, zB. rem administrant, Sall.: finis vitae extraneis non sine cura fuit, fand Teilnahme bei den Ausw., Tac. – u. sine cura deûm evenire (sich ereignen), Tac. (vgl. Heraei stud. crit. p. 73). – u. bl. magnā curā, zB.————alere equum, Suet.: ea non maiore curā praecepta ab ducibus sunt quam ab militibus observata, Liv. - m. obj. Genet., agrorum nimia c. (allzu großes Interesse am Landbau) et sollicitior rei familiaris diligentia, Quint.: c. sui, für sich, für die Selbsterhaltung, Sen.: cura rei publicae, Interesse am St., Cic. u. Sall.: legum, Beachtung, Beobachtung der G., Quint.: c. rerum, verborum, sorgfältige Wahl, Quint.: c. bonarum rerum, c. humanarum rerum, Interesse, Teilnahme an usw., Sall.: rerum alienarum cura (zB. difficilis est), Cic.: assidua et perpetua c. salutis tuae, Cic. – cura habendi, Habsucht (πλεονεξία), Phaedr.: cura diversa sciscitandi, Tac.: cura colendi, S. in der Pflege, sorgfältige Pflege (des Gartens), Verg.: singularis cura (Schonung) frugum, agrorum, hominum, urbium, Vell. – m. de (in betreff) u. Abl., studium tuum curaque de salute mea nullā me novā voluptate affecit, Brut. in Cic. ep.: gratissima est mihi tua cura de illo meo primo et maximo mandato, Cic. – m. pro u. Abl., divina pro nobis cura, Augustin. conf. 7, 19 in. (vgl. unten curam agere pro etc. u. est cura pro etc.). – m. Verben, abicere curam (Interesse an) rei publicae, Cic., od. omnem suam curam de re publica, Cic. – adhibere curam in capris et ovibus parandis (Ggstz. neglegentem esse in amicis eligendis), Cic.: adhibere magnam curam diligentiamque in valetudine sua tuenda, Nep.: de sacerdotio tuo quantum curam————ad-hibuerim, cognosce ex iis litteris, quas etc., Cic.: non mediocris adhibenda mihi est cura, ut etc., Planc. in Cic. ep. – agere curam alcis rei od. alcis u. de alqa re od. de alqo od. pro alqo, für etw. od. jmd. Sorge od. Fürsorge tragen, an etw, od. jmd. Interesse nehmen, sich um etw. od. jmd. bekümmern, sich etw. angelegen sein lassen (s. Burm. u. Ruhnk. Ov. her. 12, 302), zB. curam corporis diligentissime, Sen.: curam libertatis, Sall.: curam humanarum rerum (v. den Göttern), Plin. u. Quint.: curam sui, Sen.: curam civium, Liv.: curam pro nobis hospitis, uxor, agas, Ov.: curam de Samnitibus, non de se, Liv. – avocare curam alcis, die Aufm. jmds. abziehen, jmd. zerstreuen, Col. – capit alcis animum cura sacrorum et caerimoniarum, Liv. – conferre magnam curam in alcis salutem diligentiamque, Cic.: conferre omnem suam curam atque operam ad philosophiam, Cic. – cosumere in alcis salute omnem suum laborem, omnem operam, curam, studium, Cic.: istorum in dialecticis omnis cura consumitur, Cic. – defungi (loswerden) eā curā, Liv. – desiderare (erfordern) acrem curam diligentiamque, Cic. – curam hanc dimittere, Ov.: non dimittere istam curam, Cic.: dimittere omnem curam suorum, sich um die Seinigen gar nicht weiter bekümmern, Suet. – distendere alcis curam, jmds. Sorgfalt nach allen Seiten in Anspruch nehmen, jmd. gehörig beschäftigen, Col. 8, 2, 7 u. 12, 46, 1 (versch. von————curas distendere, s. no. II, 1). – est cura alcis, m. pro u. Abl., publica cura est pro moenibus istis, Ov.: m. ut u. Konj., medici cura esse debet, ut etc., Cels.: m. ne u. Konj., haec mea cura est, ne quid tu perdas, Hor.: una erat cura, ne inultus occĭderet, nur darauf war sein Augenmerk gerichtet, daß er nicht usw., Curt. – est alqs cura alci od. alcis, cura pii dis sunt (Riese cura deûm di sunt) et qui coluere, coluntur, Ov. met. 8, 724 (715). – est alci cura alcis rei od. alcis, es trägt jmd. Sorge für etw. od. einen, nimmt Interesse an etw., richtet sein Augenmerk auf etw., bekümmert sich um etw. od. jmb., zB. Romanis interim arcis Tarentinae praesidiique, quod ibi obsideretur, cura est, Liv.: quodsi hominibus bonarun rerum tanta cura esset, quanto studio aliena petunt, Sall.: artium ingenuarum tibi maxima cura est, Ov.: cura tibi non est hospitis ulla tui, Ov. – cura est od. alci cura est m. folg. Infin., cura comere capillum fuit, Sen.: cura finitimos vincere maior erat, Ov.: praeverti ad Armenios instantior cura fuit, Tac.: ingens cura est mis cordibus aequiperare, Enn. fr.: nulli cura fuit externos quaerere divos, Prop.: nec sit mihi cura mederi, Verg. – alci cura est m. folg. ne u. Konj., haec mea cura est, ne quid tu perdas neu sis iocus, Hor.: inter quae maxima erat cura duci (war das Hauptaugenmerk des F. darauf gerichtet), ne qua exprobratio cuiquam veteris fortunae discordiam inter ordines se-————reret, Liv.: u. cura est alcis m. folg. indir. Fragesatz, neque senatus in eo cura, an imperii extrema dehonestarentur,Tac. ann. 4, 74. – est alqd intentioris curae, zB. custodiae vigiliaeque et ordo stationum intentioris curae erant, Liv. – est alci alqd od. alqs curae od. est alci curae de alqa re, es ist jmdm. eine Sache od. Pers. zur Sorge, d.i. ein Gegenstand der Sorge, Fürsorge, es läßt sich jmd. eine Sache od. Pers. zur Sorge sein, angelegen sein, zB. tibi erit eidem, cui salus mea fuit, etiam dignitas curae, Cic.: Caesar pollicitus est sibi eam rem curae futuram, Caes.: propinqui, quibus est puella curae, Catull.: rati sese dis immortalibus curae esse, Sall.: ergo illi curae contigit esse tuae, Ov.: de ceteris senatui curae fore, Sall.: de Tirone mihi curae est, Cic. ep.: mihi magnae curae tua vita et dignitas est, Anton. in Cic. ep.: salutem eius regis senatui populoque Romano magnae curae esse, Cic.: ei permagnum et perhonorificum videbatur senatui populoque Romano tantae curae esse salutem suam, Cic.: non enim tibi ea res maiori curae aut est aut erit quam mihi, Cic.: ceterum magis vis morbi ingravescens curae erat terroresque ac prodigia, Liv. 4, 21, 5: ceterum eo tempore minus ea bella quae gerebantur curae patribus erant, quam exspectatio nondum coepti cum Antiocho belli, Liv. 35, 23, 1: in eorum periculis non secus absentes quam praesentes amicos Attico esse curae, Nep. Att. 12, 5: so auch alci curae————est m. folg. ut od. ne u. Konj., zB. velim tibi curae sit, ut aliquid istinc bestiarum habeamus, Cael. in Cic. ep.: magis curae est magisque adformido, ne is pereat aut corrumpatur, Plaut.: in primis tibi curae sit, ne mihi tempus prorogetur, Cic.: patribus aeque curae fuisse, ne qua iniuria in eos oreretur, Liv.: alci curae est m. folg. indir. Fragesatz, zB. quo magis quae agas curae sunt mihi, Ter.: omnibus civitatibus Graeciae et Asiae curae erat, quid Eumenes in senatu egisset, Liv.: mihi maiori curae est, quemadmodum vobis gratiam referam, quam etc., Cic.: mihi non minori curae est, qualis res publica post mortem meam futura sit, quam qualis hodie sit, Cic.: quin id erat curae, quo pacto cuncta tenerem, Hor.: nisi sane curae sit (von Interesse für mich ist), quorsum eventurum hoc siet, Ter. – alci curae est m. Infin., zB. erit mihi curae explorare provinciae voluntatem, Traian. in Plin. ep.: magnae veteribus curae fuit gratiam dicendi et paribus et contrariis acquirere, Quint.: eligere modo curae sit (nur sei man in der Auswahl vorsichtig), Quint. – u. alci curae est m. Acc. u. Infin., tibi curae est sentire cives tuos, quanto per te onere leventur, Liv. 30, 31, 3. – plus exigere (erfordern) laboris et curae, Quint. – habere curam alcis rei od. alcis, für etw. Sorge tragen, auf etw. Sorgfalt verwenden, an etw. od. jmd. Interesse nehmen, sich um jmd. od. etw. bekümmern, sich etw. angelegen sein lassen, zB. liber-————tatis, Sall.: rerum divinarum. Liv.: in primis pacis tuendae, Suet.: serendi (arborem turis), Plin.: Ausoniae gentis, v. den Göttern, Ov.: delectus multo intentiorem quam alias curam habebat, Liv. – so auch habere curam de od. in alqa re, zB. de vita communi omnium curam publicaeque rei constitutione habere, Vitr. 1. praef. § 2: in ea (re publicā) cognoscenda multam magnamque curam habui, Ps. Sall. de rep. 2, 1, 3. – u. habere alqm od. alqd curae od. sibi curae, zB. petitionem alcis c. h., Sall.: nec aliter universos quam membra partesque imperii c. h., Suet.: me ut id mihi habeam curae rogas, Varro: eos tibi et rem, de qua misi, velim curae habeas, Cael. in Cic. ep.: u. so curae sibi habere m. Infin., zB. ut ille ex ultimis terris, quid ageret, curae sibi haberet certiorem facere Atticum, Nep. Att. 20, 4: curae habere m. folg. ut u. Konj., habebo itaque curae, ut te meliorem tibi reddam quam accepi, Sen. de ben. 1, 8, 2: curae habere m. folg. Relativsatz, sapienter habeatis curae, quae imperavi atque impero, Plaut. Men. 991: u. absol. curas habere, alle mögliche Sorgfalt anwenden, nichts vernachlässigen, Iustin. 43, 4, 11. – impendere curam alci rei, zB. rei domesticae, Phaedr.: u. so acrem quam maxime curam spei futuri oratoris, Quint. – incumbere onmi cogitatione curāque in rem publicam, Cic.: dagegen incumbe in eam curam od. totā mente incumbe in hanc curam, laß das deine an-————gelegentliche Sorge sein, Cic. – at mihi cura non mediocris inest, fontes ut adire remotos queam, Hor. sat. 2, 4, 93 sq. – intendere curam alcis, jmds. Aufmerksamkeit spannen, zB. gens bellicosa... curam regis intenderat, ließ den K. auf seiner Hut sein, Curt.; dagegen curam intendere in alqd, die Aufmerksamkeit, sein Augenmerk auf etw. richten, zB. in quem omnes intenderat curas, Curt.: dum omnium cura in Veiens bellum intenta est, Liv.: u. m. folg. indir. Fragesatz, non intenta cuiusquam cura, quae firmitudo (coriorum), quae mensura, ohne daß jemand genau darauf geachtet hätte, Tac. – ne Syphacis quidem reconciliandi curam ex animo mittere, den Gedanken nicht aufgeben, Liv. – ponere curam et aegritudinem, Cic.: ponere curam alcis rei, die S. für etw. beiseite lassen, sich nicht weiter um etw. bekümmern, zB. positis omnium aliarum rerum curis, mit Hintansetzung aller andern Geschäfte, Liv. – aber ponere curam in alqa re, Sorgfalt, Aufmerksamkeit richten, verwenden, zB. omnem curam in siderum cognitione, Cic.: omnis mihi cura et opera posita est in hominum periculis defendendis, Cic. – postulare (erfordern) minorem curam, Quint. – remittere curam diligentiamque, nachlassen in usw., Caes.: omnem curam belli remittere, Liv.: omnes curas referre ad alqm et in eo consumere, Cic. – stimulare curam, zB. ne fames quidem, quae mutas accenderet bestias, curam stimulare pos-————set, Liv. – suscipere curam, es sich eine Sorge sein lassen, darauf sein Augenmerk richten, m. folg. ut od. ne u. Konj. od. folg. indir. Fragesatz, zB. suscipe curam et cogitationem dignissimam tuae virtutis, ut Caesarem et Pompeium perfidiā hominum distractos in pristinam concordiam reducas, Balb. in Cic. ep.: quod magnam curam suscipiebat (weil er sich wohl hütete), ne quo temere progrederetur, Auct. b. Alex.: hanc quoque suscipe curam, quemadmodum experiamur, Cic. – sustinere maximam curam belli, die schweren u. sorgenvollen Kriegslasten zu tragen haben, Cic. – omni mente in ea cogitatione curaque versari, ut etc., Cic.: omnis cura mea solet in hoc versari semper, si possim, ut boni efficiam aliquid dicendo, Cic.: vincere omnes curā, vigilantiā, patientiā, Nep. – So nun insbes.: α) das Interesse für etw. Neues, die Neugierde, cura ingenii humani, die dem Menschen angeborene Neugierde, Liv. 21, 22, 7 (u. dazu Fabri): inerat cura insita mortalibus videndi congredientes nobilem regem et... legatos, Liv. 42, 39, 3. – β) das wissenschaftliche Streben, das Studium, die Forschung, cura et meditatio (Nachdenken), Tac. dial. 16; vgl. Tac. Agr. 10. – Plur., sapientis animus cum his habitans pernoctansque curis, Cic. Tusc. 5, 69. – dah. meton. = die ausstudierte Schrift, die Ausarbeitung, Arbeit, c. recens, Ov., nova et recens, Tac.: ii, quorum in manus cura nostra venerit, Tac.:————essent et iuvenes, quorum inedita cura est, Ov.; dimissā priore curā novae cogitationi toto pectore incumbam, Tac.: Plur.: condere victuras temptem per saecula curas, Mart. 1, 107, 5.2) die Fürsorge = die Besorgung, Behandlung, Abwartung, Wartung, Pflege, Aufsicht, a) die landwirtsch. Pflege, Zucht, Pelusiacae lentis, Verg. georg. 1, 228: quae cura boum, qui cultus habendo sit pecori, Verg. georg. 1, 3. – b) die physiche Pflege des Körpers, bes. auch die verschönernde, das Ordnen, Schmücken, der Putz, wie θεραπεία (s. Broukh. Prop. 2, 12 [14], 28. Gronov Obss. 1, 23 p. 98 Fr.), m. subj. Genet., cura mulierum, Phaedr. – m. obj. Genet., c. corporis, Quint.: formae, Sen.: comae, Prop.: capillorum, Suet.: cura cultusque feminarum, Liv. – c) die Krankenpflege, α) des Wärters usw., die Pflege, saucios sustentare curā, Tac. ann. 4, 63. – β) des Arztes, die Behandlung, Heilung, Kur (griech. θεραπεία) c. morbi, Iustin.: c. aquae, quae inter cutem est, Cels.: si quid cura levarit, Cels.: cum omnem curam fata vincerent, Vell.: Plur., curae aegrescentium, Macr. sat. 7, 4, 6. – übtr., relinquebatur simplex illa iam cura doloris tui, Cic. ep. 5, 16, 5: illa fuit lacrimis ultima cura meis (v. Schlafe), Prop. 1, 3, 46. – d) die Besorgung einer Leiche (griech. κήδευσις), quibus ea (mater) funeris sui curam demandarat, Suet. Tib. 51, 2; vgl. Tac. hist. 5, 5. – e)————die Besorgung der Götter, cura deorum, der Gottesdienst (griech. θεραπεία θεῶν), Liv. 6, 41, 9. Iustin. 41, 3, 6. – f) die Fürsorge für jmd. od. etw. = die Aufsicht über jmd. od. etw., die Hut, Obhut, α) über jmd.: c. dominae, Ov.; vgl. vollst. dominam servandi cura, Ov.: filium regis non sub hospitum modo privatorum custodia, sed publicae etiam curae ac velut tutelae esse velle, Liv. – bes. des Erziehers, der Erzieherin, c. susceptorum semel adulescentium, Quint.: suum sororisque filios in eadem cura habere, Liv.: alci sororis suae nepotum curam delegare, Quint. – β) über etw.: omnes, quibus vivaria, armenta, alvearia, piscinae, aviaria in cura erant, alle Tierwärter, Hirten, Bienen-, Fisch-, Vogelwärter, Plin. 8, 44. – g) meton.: α) der Pfleger, Wärter, Aufseher, immundae cura fidelis harae (v. Schweinehirten Eumäus), Ov. her. 1, 104 (vgl. no. 3, a, β, ββ). – β) der Gegenstand der Fürsorge, der Schützling, Pflegling, Liebling, c. deûm (v. Anchises), Verg.: ipse Veneris iustissima cura, Dardanius puer, Verg.: tua cura, palumbes, Verg.: absunt, mea cura, sodales, Ov.: Roscia te salutat, cura communis, Sidon.: Lydia (ein Gedicht des P. Val. Kato) doctorum maxima cura liber, Ticida poët. bei Suet.3) die Fürsorge = die verwaltende, leitende Besorgung, Pflege, die Verwaltung, Leitung ( das Kommando), die Aufsicht, a) übh.: α) eig.: c. rerum————domesticarum, die Verwaltung des Hauswesens, die Hauswirtschaft (οίκονομία), Quint. 3, 3, 9: patrimonii sui curam mandare alci, Sen. de ben. 4, 27, 5. – bes. als Staatsamt, magistratus et imperia et omnis cura rerum publicarum, Sall.: u. so cura rei publicae, Liv., u. cura rerum, Tac.: u. speziell c. urbis, Liv.: aerarii, annonae, Suet.: tabularum publicarum, die V. des öffentl. Schuldbuchs, V. des Staatsärars, Tac.: operum publicorum, Suet.: c. viarum, aquarum, alvei Tiberis, frumenti populo dividendi, Suet.: c. navium, Flottenverwaltung, Tac.: c. legionis armandae, Tac. – alqm ad curam rei publicae admovere, Suet., Ggstz. alqm curā rerum demovere, Tac.: provincias ad suam curam transferre, Suet.: aspenari curam urbis (Stadtpflege, Leitung der städtischen Angelegenheiten) ut ingratam ignobilemque, Liv.: curam ordinandarum bibliothecarum in porticu Octaviae suscipere, Suet.: alci delegare curam providendae tempestatis, die Gewitterwache übertragen, Sen.: curam atque onus Germanici belli Druso delegare, Vell.: obsidionem demandare in curam collegae, Liv.: alci arcis curam mandare, Curt.: curam peditum Paulinus, equitum Celsus sumpsere, Tac.: Equitius, cui tunc erat cura palatii credita, der damalige Hausmarschall, Amm. – β) meton., αα) die Besorgung = die Mühwaltung, Obliegenheit, das Geschäft, hi (delecti) vel aetate vel similitudine curae patres appellabantur, Sall.: hanc————curam tibi iniungo, Plin. ep.: in bello in aliqua maiuscula cura negotiove versari, Cic.: est minutioris curae m. folg. Infin., es ist ein allzu kleinliches Geschäft, Quint. 8, 6, 28. – bes. im Plur. (Ggstz. remissiones u. dgl.), nondum ad curas intentus, Tac.: cum sumus necessariis negotiis curisque vacui, Cic.: iam vero tempora curarum remissionumque divisa, Tac.: divisae inter Tutorem et Classicum curae, Tac.: tam humiles et sordidas curas alii mandare, Plin. ep. – ββ) der Aufseher, cura praetorii unus, Haushofmeister, Treb. Poll. Claud. 14, 11: Saturninus ex cura palatii, gewesener Hausmarschall, Amm. 22, 3, 7. – b) die Vormundschaft, Kuratel, curam gerere, administrare, ICt.II) wie φροντίς, die Sorge = die Besorgnis, besorgte Teilnahme (Ggstz. gaudium, laetitia; Synon. u. stärkerer Begriff sollicitudo, Kummer, Bekümmernis, s. Plin. ep. 2, 11, 15: dah. oft verb. cura et sollicitudo, sollicitudo et cura, cura et angor, cura et angor animi mei), 1) im allg.: domitor curarum (v. Schlaf), Sen. poët.: curarum milia, Prop. – expers curae od. omnis curae, Liv.: erant illa castra plena curae, Cic. – liber curā et angore animus, Cic.: animus liber sensibus et curis od. omni impeditione curarum (zB. per somnum od. in somnis), Cic.: vacuus hāc curā, Cic.: vacua metu, curā, sollicitudine, periculo vita bonorum virorum est, Cic. – sine cura, ohne————S., sorglos, Sall.: u. so auch sine cura esse, Cic. – m. obj. Genet., curā impensarum populi Romani, aus Bes. für usw., Liv. – m. de u. Abl., cura de minore filio, Liv. 44, 44, 1. – m. pro u. Abl., cura pro alqo, Liv. 27, 30, 5. Verg. Aen. 12, 48. – m. in u. Akk., nullā in posterum curā, Tac. hist. 3, 55. – m. attrib. Adjj., curae amarae, Ov.: curae anxiae (bange), Liv.: curae atrae, Hor.: curae edaces, Hor.: c. gravis, gravior, Liv., gravissima, Cic.: c. ingens, Sall.: curae inanes, Lucr.: c. magna, maior, maxima, Cic.: c. materna, Plin.: c. minor, Cic.: curae mordaces, Lucan.: curae novae, Cic. (vgl. haec nova c., Hernici, diese neue Bes. [= Gegenstand der Bes.], Liv. 6, 6, 13): c. parva, Cic.: c. multiplex, Curt.: curae perpetuae, Ov.: c. cotidiana, Ter.: c. summa (zB. summā curā alcis adventum exspectare), Cic.: curae tristes, Verg.: curae vigilantes, Sorgen bei wachendem Auge (S. am Tage), Cic.: so auch curae vigiles, Val. Max. – m. Verben, abigere curas, die S. verscheuchen (v. Lebl.), Hor.: abstinere curis, sich der S. entschlagen, Cels.: accumulat curas filia parva meas, Ov. – adimere alci curam, Ter. (u. so auch quot curas ademi! Ter.). – afferre (alci) curam, curas, S. verursachen, zB. nonnullas curas et molestias (v. Umständen), Cic.: u. m. folg. Acc. u. Infin., Piliam in idem genus morbi delapsam curam tibi afferre maiorem sentio, Cic.: u. m. folg. quod, zB. quod negavit te potuisse ad me scribere,————curam mihi attulit, Cic. – afficere alqm aliquā curā, Cic., magnā curā et sollicitudine, Ter. (sowohl v. Pers. als v. Umständen): u. so auch afficior curā, Plin. ep. – curam de coniuge agere, Sorge tragen um d. G. (Ggstz. intrepidum esse pro se), Ov. met. 9, 107. – agitare alqm dies noctesque curis insomniisque, Liv. – cotidiana cura angit animum, Ter.: angi tot curis vigiliisque, Cic. – quod ipsum curam augebat, Liv. – aegritudines, molestiae, maerores, qui exedunt animos hominum conficiuntque curis, Cic.: u. bes. confici curis, Cic., confectus curis, Iustin.: animus curā confectus, Ter. – ut eorum aspectu omnis quae me angebat de re publica cura consederit, Cic. – cur eam rem tam studiose curas, quae tibi multas dabit curas, Cornif. rhet. 4, 21: at tibi curarum milia quanta dabit, Prop. 1, 5, 10. – decedit alci cura u. alci cura de alqa re (s. Drak. Liv. 4, 52, 8. Burm. Suet. Caes. 24), zB. priusquam ea cura decederet patribus Romanis, Liv.: de domesticarum rerum eventu nec patribus nec plebi cura decesserat, Liv.: donec cura de Antiocho decessisset, Liv. – demere animis curas, Varro. – deducere animo curas, Hor. – curas depellere vino, Tibull. – deponere curam pro alqo, Verg.: deponere tristes animo curas, Verg.: in alcis sermone et suavitate omnes curas doloresque deponere, Cic. – dimittere curam hanc, Ov. met. 1, 209. – velut in duo pariter bella distenderant curas hominum, hatten die————Besorgnisse gleichs. zwischen zwei Kriegen in gleicher Weise geteilt, Liv. 27,40, 1 (versch. v. curam alcis distendere oben no. I, 1). – omnium tamen non tanta pro Aetolis cura erat, quam ne Philippus regnumque eius grave libertati futurum rebus Graeciae immisceretur, Liv. 27, 30, 5. – mihi maximae curae est non de mea quidem vita, sed me patria sollicitat, Cic.: Pompeius de Clodio iubet nos esse sine cura, Cic. – fuit intactis quoque cura condicione super communi, Hor. ep. 2, 1, 152. – parte curae exonerarunt senatum consulis litterae, Liv. – me his exsolvite curis, Verg.: extenuat corpus cura, Cels. – alqd curam facit m. folg. ne u. Konj., läßt besorgen, daß usw., Tac. ann. 3, 52. – fugere curam, Cic. – quam pro me curam geris, hanc precor, optime, pro me deponas, Verg. Aen. 12, 48 sq. – pectus alcis anxiis implere curis (v. einem Ereignis), Liv.: imponere finem curis, Verg.: primo gravis cura patres incessit, Liv.: affirmatio Pori multiplicem animo regis iniecerat curam, Curt.: u. inicere (alci) curam m. folg. ne u. Konj., Ter. adelph. 708. Curt. 3, 1 (2), 17: inicere alci curam metumque, ne etc., Liv. 5, 7, 4. – cum curis laxati sumus, Cic.: saepissime curam et angorem animi mei sermone et consilio levasti tuo, Cic.: levare (abnehmen) alqm curā od. magnā curā, Cic.: liberare alqm curā, istā curā, magnā curā et sollicitudine, Cic.: ut quoquo modo aut liberarem te istā curā aut certe leva-————rem, Cic. – non tamen invictum animum curae obruunt (erdrücken), Curt.: illum ingens cura atque laetitia simul occupavere, Sall. – partiri curas cum alqo, Verg.: pellere curas vino, Hor., curas e pectore, Sil. – illa restabat cura, ne etc., Liv. – ea me cura vehementissime sollicitat, Cic.: me illa cura sollicitat angitque vehementer, quod (daß) etc., Cic. – solvere alqm curis ceteris, Ter.: curas et corpora somnus solverat, Ov. – videris gravem curam suscepisse vehementerque esse de nobis sollicitus, Cass. in Cic. ep.: maximam hic sollicitudinem curamque sustineo, ne m. folg. Konj., Cic. – traducere animos a minore cura ad summum timorem (v. einem Vorfalle), Cic. – et curā vacare et negotio, Cic.: maternā vacare curā, Plin.: vitare curam domesticorum, sich der S. um den Haushalt entschlagen, Cels.: multiplices animo volvere curas, Catull.2) die Liebessorge, Liebesqual, die Liebe (vgl. Lachmann Prop. 1, 11 [10], 17), c. mea, tua, die Liebe zu mir, zu dir, Ov. u. Prop.: iuvenum curae, Hor.: possum alterius curas sanare recentes, Prop. – meton. (wie μέλημα) = die Geliebte, die Flamme, tua cura, Lycoris, Verg.: Lynceu, tune meam potuisti tangere curam? Prop. – ⇒ Arch. Dat. curai, Elog. clar. vir. 24 im Corp. inscr. Lat. 12. p. 285.20 chiamare
chiamarechiamare [kia'ma:re]I verbo transitivo1 (gener) rufen; mandare a chiamare qualcuno jdn rufen lassen; chiamare qualcuno per nome jdn mit seinem Namen ansprechen; chiamare a raccolta zusammenrufen; chiamare aiuto um Hilfe rufen; chiamare alle armi zu den Waffen rufen; (servizio di leva) einberufen; chiamare in giudizio giurisprudenza vor Gericht laden; chiamare in causa figurato in etwas accusativo hineinziehen2 (telefonare) anrufen3 (dare nome) (be)nennen; chiamare qualcosa etw (be)nennen, einer Sache dativo einen Namen geben; chiamare le cose col loro (vero) nome die Dinge beim Namen nennen4 (a una carica) ernennen, berufenII verbo riflessivo■ -rsi(aver nome)
Перевод: со всех языков на немецкий
с немецкого на все языки- С немецкого на:
- Все языки
- Со всех языков на:
- Все языки
- Албанский
- Английский
- Арабский
- Болгарский
- Вьетнамский
- Галисийский
- Датский
- Испанский
- Итальянский
- Курдский
- Латышский
- Македонский
- Немецкий
- Нидерландский
- Португальский
- Румынский, Молдавский
- Русский
- Сербский
- Словенский
- Суахили
- Турецкий
- Узбекский
- Украинский
- Финский
- Французский
- Чешский
- Шведский