-
1 directie
direktivaDicionário Português-Holandês e Holandês-Português > directie
-
2 дирекция
directie -
3 direktiva
directie [F]Dicionário Português-Holandês e Holandês-Português > direktiva
-
4 direktiva
directie [F] -
5 дирекция
directie, bestuur -
6 дирекция
directie, bestuur -
7 direction
n. richting; leiding; aanwijzing; instructie; regie; bestuur[ dirreksjn, daj-]♦voorbeelden:1 leiding ⇒ directie, supervisie2 richting♦voorbeelden:in the direction of London • in de richting van Londenthey ran in every direction • ze renden alle kanten op -
8 direction
direction [diereksjõ]〈v.〉1 leiding2 directie(kamer) ⇒ bestuur, (bestuurs)afdeling♦voorbeelden:chercher sa direction • zich oriënterendonner une bonne direction à • een goede wending geven aandans la direction de, en direction de • naar, in de richting vanf1) leiding2) directie, bestuur3) richting, koers -
9 дирекция
ngener. directie -
10 правление
n1) gener. regering, bestuur, het Dagelijks Bestuur (общины и т.п.)2) obs. regiment3) busin. (акционерного общества) directie -
11 управление
n1) gener. inspectie (как организация), administratie, beleid, staatsbestuur (государством), staatsbewind (государством), stuur, beheer, besturing, bestuur, directie, hoofdkantoor, leiding, regering2) liter. roer -
12 board
n. bord, plank; directie; (in computers) computerkaarten, een plastic kaart waarop elektronische onderdelen gesoldeerd zijn, de computerkaart past in een slot (uitbreidingsslot); voedsel--------v. in de kost zijn; beplanken; aan boord gaan (trein)board1[ bo:d] 〈 zelfstandig naamwoord〉2 (aanplak/score)bord ⇒ schild, plaat; bord 〈 basket- en korfbal〉; (schaak)bord; (speel)bord4 kost(geld) ⇒ onderhoud, pension♦voorbeelden:board by board, board on board • boord aan boord, met de schepen langszijon board • aan boord vanfull board • vol pensionboard of governors • bestuur, curatoriumeditorial board • redactie¶ groaning board • rijkbeladen tafel/dissweep the board • grote winst(en) boeken, zegevierenabove board • open, eerlijkacross the board • over de hele linie, iedereen, niemand uitgezonderdgo on board a train • in de trein stappen————————board22 laveren ⇒ slagen maken, opwerken♦voorbeelden:II 〈 overgankelijk werkwoord〉1 beplanken ⇒ beschieten, betimmeren, bevloeren, kartonneren2 in de kost hebben/nemen♦voorbeelden: -
13 executive
adj. uitvoerend--------n. directeur; directie; uitvoerderexecutive1[ igzekjoetiv] 〈 zelfstandig naamwoord〉1 〈 benaming voor〉 leidinggevend persoon ⇒ hoofd, directeur 〈 van onderneming〉; kader/staflid, hoofdambtenaar, bewindsman2 〈 politiek〉uitvoerend orgaan/college ⇒ administratie, dagelijks bestuur♦voorbeelden:————————executive21 leidinggevend ⇒ leidend, verantwoordelijk♦voorbeelden:¶ executive officer • tweede officier in rang 〈 na de bevelhebber〉; persoon met uitvoerende/leidinggevende bevoegdheid -
14 GMAT
onderzoek naar geschiktheid om leiding te geven voor afgestudeerde studenten, standaardonderzoek naar vermogen tot leiderschap voor alle studenten voor verdere studie in directie in V.S, GMATGMAT (Graduate Management Aptitude Test) -
15 Graduate Management Aptitude Test
onderzoek naar geschiktheid tot leidinggeven voor afgestudeerde studenten, standaardonderzoek naar vermogen tot leiderschap voor alle studenten voor verdere studie in directie in V.S, GMATEnglish-Dutch dictionary > Graduate Management Aptitude Test
-
16 board of trustees
bestuur van beheer (senaat,directie) -
17 leading team
het leidende team (de directie, diegenen die beslissingen nemen) -
18 managerially
adv. directie-, bestuurs-; bedrijfsorganisatorisch -
19 service regulations
dienstenregulaties, reglement (voorschriften op werk, voorschriften door directie opgelegd) -
20 treasury management
leiding over financiële kwesties (financiële directie)
- 1
- 2
См. также в других словарях:
direcţie — DIRÉCŢIE, direcţii, s.f. I. 1. Orientare în spaţiu a unei fiinţe, a unui obiect, a unei acţiuni, a unui fenomen, a unei mişcări; sens în care se desfăşoară ceva. ♢ loc. adv. În toate direcţiile = peste tot, pretutindeni. 2. (mat.) Proprietate… … Dicționar Român
dirécţie — s. f. (sil. ţi e), art. dirécţia (sil. ţi a), g. d. art. dirécţiei; pl. dirécţii, art. dirécţiile (sil. ţi i ) … Romanian orthography
sens — SENS, sensuri, s.n. 1. Înţeles (al unui cuvânt, al unei expresii, al unei forme sau al unei construcţii gramaticale); semnificaţie. ♦ (În semiotică) Înţelesul unui semn. ♦ Conţinut noţional sau logic. Îmi spui cuvinte fără sens. 2. Temei… … Dicționar Român
linie — LÍNIE, linii, s.f. 1. Trăsătură simplă şi continuă (de forma unui fir) făcută pe o suprafaţă cu tocul, cu creta, cu creionul etc. ♦ (mat.) Traiectorie descrisă de un punct material într o mişcare continuă sau de intersecţia a două suprafeţe. 2.… … Dicționar Român
reflector — REFLECTÓR, reflectoare, s.n. 1. Parte a unui dispozitiv de iluminat sau a unui proiector care, folosind fenomenul reflexiei regulate sau difuze, dirijează fluxul luminos al unei surse de lumină pe o anumită direcţie sau într o anumită zonă mai… … Dicționar Român
tendinţă — TENDÍNŢĂ, tendinţe, s.f. 1. Dispoziţie firească pentru ceva, înclinare, năzuinţă; pornire, acţiune conştientă spre un scop determinat. ♦ Orientare comună a unei categorii de persoane; direcţie. ♦ Evoluţie a cuiva într un anumit sens. 2. Forţă… … Dicționar Român
aplomb — APLÓMB s.n. 1. (livr.) Siguranţă absolută sau îndrăzneală (adesea nejustificată) manifestate în comportarea cuiva. 2. Poziţie şi direcţie a membrelor unor animale în raport cu pământul şi cu planul median al corpului, care serveşte la alegerea… … Dicționar Român
relevment — RELEVMÉNT, relevmente, s.n. Unghi în planul orizontal format de o direcţie de referinţă şi direcţia unui punct oarecare, reprezentat printr un astru, printr un obiect terestru sau de pe mare. ♦ Unghi format de o direcţie de referinţă cu direcţia… … Dicționar Român
unidirecţional — UNIDIRECŢIONÁL, Ă, unidirecţionali, e, adj. Care are loc, se face, se propagă într o singură direcţie. [pr.: ţi o ] – Din fr. unidirectionnel. Trimis de valeriu, 03.04.2003. Sursa: DEX 98 unidirecţionál adj. m. direcţional Trimis de siveco,… … Dicționar Român
abate — ABÁTE1, abaţi, s.m. 1. Titlu dat superiorului unei abaţii. 2. Titlu onorific acordat unor preoţi catolici; persoană care poartă acest titlu. – Din it. ab(b)ate. Trimis de ana zecheru, 19.03.2008. Sursa: DEX 98 abáte1 s. m. 1. superior al unei… … Dicționar Român
atenţie — ATÉNŢIE, (3) atenţii, s.f. 1. Însuşire care constă în orientarea şi în concentrarea activităţii psihice într o anumită direcţie. 2. Interes, grijă, preocupare specială a cuiva pentru ceva. ♢ expr. În atenţia cuiva = reclamând luarea aminte… … Dicționar Român