-
1 luo
luo luo, lui, (luiturus), ere платить -
2 luō
luō luī, —, ere [1 LV-], to loose, free, pay off: aes alienum, Cu.—Fig., of punishment, to suffer, undergo: poenas parricidi: Supplicium, V.: Exsilium dirā poenam pro caede luebat, was undergoing banishment as a punishment, O.— To atone for, expiate: morte, V.: noxam pecuniā, L.: sanguine periuria, V.: Delicta maiorum, H.: pericula publica, i. e. avert by expiation, L.* * *Iluere, lui, luitus Vpay; atone forIIluere, lui, lutus Vpay; redeem/free; pay fine, compensate/atone -
3 luo
[st1]1 [-] lŭo, ĕre [lavo]: laver, baigner (cf. abluo, alluo, diluo...). [st1]2 [-] lŭo, ĕre, lŭi, lŭĭtūrus: - [abcl][b]a - délier ( = solvo). - [abcl]b - payer, acquitter. - [abcl]c - subir un châtiment, racheter, expier.[/b] - [gr]gr. λύω: délier; délivrer. - luere poenam (poenas) alicui: être puni par quelqu'un. - mei peccati luo poenas, Cic. Att. 3, 9: j'expie ma faute. - stuprum voluntariā morte luere, Cic. Fin. 5, 22, 64: expier par une mort volontaire l'attentat (qu'elle a subi).* * *[st1]1 [-] lŭo, ĕre [lavo]: laver, baigner (cf. abluo, alluo, diluo...). [st1]2 [-] lŭo, ĕre, lŭi, lŭĭtūrus: - [abcl][b]a - délier ( = solvo). - [abcl]b - payer, acquitter. - [abcl]c - subir un châtiment, racheter, expier.[/b] - [gr]gr. λύω: délier; délivrer. - luere poenam (poenas) alicui: être puni par quelqu'un. - mei peccati luo poenas, Cic. Att. 3, 9: j'expie ma faute. - stuprum voluntariā morte luere, Cic. Fin. 5, 22, 64: expier par une mort volontaire l'attentat (qu'elle a subi).* * *Luo, luis, lui, luere. Payer.\Vt debito supplicio scelus lueret. Liu. Qu'il payast et comparust ce cas.\Quomodo ergo haec lues? Cic. Comment satisferas tu à cela?\Luere aes alienum. Curtius. Payer les debtes d'autruy.\Luitur libido alicuius sanguine innocentium. Cic. Le sang des innocents satisfait pour la faulte d'autruy.\Maculas furtorum et flagitiorum, sociorum innocentium sanguine luere. Cicero. Satisfaire à ses peines par le sang des innocents.\Luere peccata. Liu. Estre puni pour ses pechez.\Luere poenas. Cic. Estre puni.\Periculum publicum luere. Liu. Porter la peine pour le commun.\Scelus luere. Liu. Souffrir la peine deue à un meffaict.\Oblatum stuprum voluntaria morte luit Lucretia. Cic. Elle souffrit mort voluntaire pour un adultere duquel elle n'estoit consentante.\Supplicia crucibus luerunt. Iusti. Ils souffrirent mort en croix.\Luere capite. Liu. Obsides capite luerent, si pacto non staretur. Souffrissent mort, si l'accord ne se tenoit.\Luere. Vlpianus. Payer sa rencon. -
4 luo
1.lŭo, lui, 3, v. a. [root lu-, to wash; Gr. louô, loutron; cf. luma, luthron, polluo, diluo, and lavo], to wash, lave. — Lit.:II.Graecia luitur Ionio,
Sil. 11, 22: amnis moenia luit, Prud. steph. 3, 190.—Trop., to cleanse, purge:2.insontes errore luit,
Val. Fl. 3, 407.lŭo, lui (no sup., but fut. part. act. luiturus, Tert. adv. Marc. 5, 16; Claud. VI. Cons. Hon. 140; Prud. Psych. 535; v. Neue, Formenl. 2, p. 585), 3, v. a. [root lu, to loose, let go; Gr. luô; cf. lutêr, lutron; Lat. solvo, reluo; Germ. los; Engl. loose; prob. not connected with luo, 1.], to loose, let go, set free. —Hence,A.To release from debt:B.fundum a testatore obligatum,
Dig. 36, 1, 78, § 6.—To pay a debt or penalty:C.aes alienum,
Curt. 10, 2, 25:debitum, Cod. Th. 2, 4, 3: cautum est ut lueret in singulas (arbores caesas) aeris XXV.,
Plin. 17, 1, 1, § 7.—Luere poenas or poenam, to suffer as a punishment, undergo:D.itaque mei peccati luo poenas,
Cic. Att. 3, 9, 1:ad luendas rei publicae poenas,
id. Sull. 27, 76:qui Tuscā pulsus ab urbe Exsilium dirā poenam pro caede luebat,
was undergoing banishment as a punishment, Ov. M. 3, 624:augurium malis,
to suffer the misfortune which the augury predicted, Plin. 7, 8, 6, § 46:supplicia crucibus,
Just. 2, 5, 6.—To atone for, expiate (class.):E.stuprum voluntariā morte luere,
Cic. Fin. 5, 22, 64:noxam pecuniā,
Liv. 38, 37:qui (obsides) capite luerent, si pacto non staretur,
id. 9, 5:sanguine perjuria,
Verg. G. 1, 502:commissa,
id. ib. 4, 454.—To satisfy, appease:F.libidinem alicujus sanguine innocentium,
Cic. Verr. 2, 1, 30, § 77.—To avert by expiation or punishment:pericula publica,
Liv. 10, 28, 13:responsa,
to render void, of no effect, Val. Fl. 2, 569. -
5 luo
1. luo, luī, luitūrus, ere (griech. λύω, löse, λύτρον, Lösegeld); I) büßen, abbüßen, stuprum morte, Cic.: noxam pecuniā, Liv.: sponsionem, Liv.: delicta maiorum, Hor.: ne sanguine liberûm suorum culpa defectionis lueretur, Liv.: ut morae culpa capitelueretur, Suet.: nunc culpam maiorum posteri luere, Curt.: debito supplicio scelus, Curt.: qui (obsides) capite luerent, si pacto non staretur, Liv. – II) büßen, durch Buße od. Strafe abwenden, pericula publica, Liv. 10, 28, 13: responsa, ungültig machen, Val. Flacc. 2, 570. – III) bezahlen, a) eine Schuld, aes alienum, Curt. 10, 2 (10), 25: debitum, Cod. Theod. 2, 4, 3. – dah. etw. durch Bezahlen der darauf haftenden Schuld einlösen, praedium a creditore, ICt.: fundum a testatore obligatum, ICt.: pignus, ICt. – b) als Strafe bezahlen, in singulas (arbores) aeris XX V, Plin. – dah. luere poenas od. poenam u. dgl., eine Strafe bezahlen = leiden, büßen für etw., poenas peccati, Cic.: poenas temere illati belli genti innoxiae, Iustin.: poenam pro caede, Ov.: supplicia crucibus, am Kreuze büßen, den Kreuzestod erleiden, Iustin.: augurium malis, das Unglück erleiden, das das Aug. vorherverkündete, Plin.: supplicium, Cod. Theod. – ⇒ Partiz. Fut. luitūrus, Tert. adv. Marc. 5, 16. Claud. VI. cons. Hon. 141. Cod. Theod. 8, 5, 4.————————2. luo, ere (griech. λούω), I) eig., waschen, bespülen, Graecia luitur Ionio profundo, Sil. 11, 22. – II) übtr., reinigen, innocentes, Val. Flacc. 3, 407. Sonst in den Kompositis ab-luo, di-luo. -
6 luo [2]
2. luo, ere (griech. λούω), I) eig., waschen, bespülen, Graecia luitur Ionio profundo, Sil. 11, 22. – II) übtr., reinigen, innocentes, Val. Flacc. 3, 407. Sonst in den Kompositis ab-luo, di-luo.
-
7 luo
I luī, luitūrus, ere1) очищать, освобождать ( insontes errore VF)2) искупить, заглаживать ( aliquid pecuniā L)l. stuprum morte L — искупить (смыть) бесчестье смертью3) (за)платить, оплачивать, погашать (aes alienum QC; debĭtum CTh)l. poenam pro aliquā re O (rei alicujus C, Just) — понести наказание за что-л.II luo, —, —, ere (преим. в приставочных глаголах: abluo, diluo etc.) -
8 luo [1]
1. luo, luī, luitūrus, ere (griech. λύω, löse, λύτρον, Lösegeld); I) büßen, abbüßen, stuprum morte, Cic.: noxam pecuniā, Liv.: sponsionem, Liv.: delicta maiorum, Hor.: ne sanguine liberûm suorum culpa defectionis lueretur, Liv.: ut morae culpa capitelueretur, Suet.: nunc culpam maiorum posteri luere, Curt.: debito supplicio scelus, Curt.: qui (obsides) capite luerent, si pacto non staretur, Liv. – II) büßen, durch Buße od. Strafe abwenden, pericula publica, Liv. 10, 28, 13: responsa, ungültig machen, Val. Flacc. 2, 570. – III) bezahlen, a) eine Schuld, aes alienum, Curt. 10, 2 (10), 25: debitum, Cod. Theod. 2, 4, 3. – dah. etw. durch Bezahlen der darauf haftenden Schuld einlösen, praedium a creditore, ICt.: fundum a testatore obligatum, ICt.: pignus, ICt. – b) als Strafe bezahlen, in singulas (arbores) aeris XX V, Plin. – dah. luere poenas od. poenam u. dgl., eine Strafe bezahlen = leiden, büßen für etw., poenas peccati, Cic.: poenas temere illati belli genti innoxiae, Iustin.: poenam pro caede, Ov.: supplicia crucibus, am Kreuze büßen, den Kreuzestod erleiden, Iustin.: augurium malis, das Unglück erleiden, das das Aug. vorherverkündete, Plin.: supplicium, Cod. Theod. – / Partiz. Fut. luitūrus, Tert. adv. Marc. 5, 16. Claud. VI. cons. Hon. 141. Cod. Theod. 8, 5, 4.
-
9 luo
-
10 ab-luō
ab-luō luī, lūtus, ere, to wash away, remove by washing: Aeneae quaecumque obnoxia morti, all that is mortal, O.: ablutā caede, blood, V.—Fig.: perturbatio animi placatione abluatur, removed by propitiation: periuria, O.—To wash, cleanse by washing: pedes alicuius: manūs undā, O.: me flumine vivo, V. -
11 ad-luō (all-)
ad-luō (all-) uī, —, ere, to flow near to, wash against, bathe: non adluuntur a mari moenia: urbs mari adluitur, L.: mare, quod adluit (Italiam) infra, V.—Fig., to beset: (Massilia) barbariae fluctibus adluitur. -
12 (circum-luō)
(circum-luō) —, —, ere, to flow around: Rhenus tergum insulae circumluit, Ta.: quo (mari) pars arcis circumluitur, L. -
13 con-luō
con-luō luī, —, ere, to moisten, wet: ora, O. -
14 dī-luō
dī-luō uī, ūtus, ere, to wash away, dissolve, dilute, wash, drench: ne aqua lateres diluere posset, Cs.: sata laeta, V.: unguenta lacrimis, O.: diluta labella guttis, moistened, Ct.—To dissolve, temper, dilute, mix, steep: venenum, L.: favos lacte, V.: mella Falerno, H.—Fig., to weaken, lessen, impair, extenuate: res levīs crimen: molestias omnīs: horam mero, O.: quae Popilius obiecerat, L.: unāquāque de re. -
15 ē-luō
ē-luō uī, ūtus, ere, to wash off, cleanse by washing: corpus, O.—To wash away, remove by washing: macula elui non potest: ut sanguis eluatur. —Fig., to wash away, remove, blot out, get rid of: libidinem sanguine: eluitur scelus, V.: amicitiae remissione usūs eluendae: amara curarum, H. -
16 inter-luō
inter-luō —, —, ere.—Of streams, to wash under, flow between: pontus arva et urbīs interluit, V.: quosque secans interluit Allia, V.: saxa interluens unda, Cu. -
17 per-luō
per-luō uī, ūtus, ere, to wash off, wash, bathe, lave: manūs puras undā, O.: perluitur solitā Titania lymphā, bathes, O.: in fluminibus perlui, Cs. -
18 prō-luō
prō-luō luī, lūtus, ere, to wash forth, throw out, cast out: genus omne natantum fluctus Proluit, V.—To wash off, wash away: tempestas ex montibus nives proluit, Cs.: silvas Eridanus, V.—To wash, moisten, wet, drench: vivo rore manūs, O.: leni praecordia mulso, H.: se pleno auro, V. -
19 sub-luō
sub-luō —, lūtus, ere, to wash underneath, flow below, wash at the foot: montem flumen subluebat, Cs.: Asia, quā Hellesponto subluitur, Cu. -
20 deluo
dēlŭo, ĕre - tr. - [st2]1 [-] (de, luo) laver, nettoyer. --- Cels. 4, 15 ; [fig.] Gell. 15, 2, 8. - 2 - (de, luo, luiturus) délier, dégager. --- P. Fest. 73, 16.* * *dēlŭo, ĕre - tr. - [st2]1 [-] (de, luo) laver, nettoyer. --- Cels. 4, 15 ; [fig.] Gell. 15, 2, 8. - 2 - (de, luo, luiturus) délier, dégager. --- P. Fest. 73, 16.* * *Deluo, deluis, delui, delutum, penul. prod. deluere. Cato. Mouiller quelque chose et la tremper.\Deluere. Varro. Effacer escripture ou autre chose en la mouillant.
См. также в других словарях:
Luo people of Kenya and Tanzania — Luo A traditional Luo village at the Bomas of Kenya museum. Total population 3,185,000 in 1994 .[1] In Tanzania population was estimated at 400,000 in 2001 … Wikipedia
Luo Xuejuan — (zh s|罗雪娟; zh t|羅雪娟, born January 26 1984 in Hangzhou, Zhejiang province) is a female Chinese swimmer, who competed mostly in the breaststroke. She is a former World Record holder in swimming, and in some meet results she is listed as LUO Xue… … Wikipedia
Luo Yi — (羅藝) (d. 627), known during service to Tang Dynasty as Li Yi (李藝), courtesy name Ziyan (子延) or Ziting (子廷), [The Book of Tang , [http://www.sidneyluo.net/a/a16/056.htm vol. 56] , gives Luo Yi s courtesy name as Ziyan, but the New Book of Tang ,… … Wikipedia
Luo — steht für: Luo (Sprache), eine Sprache in Kenia und Tansania Luo (Ethnie), eine Volksgruppe in Kenia und Tansania Luo Punkt (TCM), eine besondere Gruppe von Akupunkturpunkten in der Traditionellen Chinesischen Medizin Die Abkürzung LUO steht für … Deutsch Wikipedia
Luo Binwang — (zh tspw|t=駱賓王|s=骆宾王|p=Luò Bīnwáng|w=Lo Pinwang, ca. 640–December 29, 684 [ [http://www.sinica.edu.tw/ftms bin/kiwi1/luso.sh?lstype=2 dyna=%AD%F0 king=%A4%A4%A9v reign=%B6%E0%B8t yy=1 ycanzi= mm=11 dd=18 dcanzi= 兩千年中西曆轉換 ] ] ), courtesy name… … Wikipedia
Luo Ronghuan — (zh stpw|s=罗荣桓|t=羅榮桓|p=Luó Rónghuán|w=Lo Jung huan, November 26, 1902 ndash; December 16, 1963) was a Chinese communist military leader.BiographyLuo was born in a village in Hengshan County, Hunan Province. He joined the Chinese Communist Youth… … Wikipedia
Luo Guanzhong — (zh tspw|t=羅貫中|s=罗贯中|p=Luó Guànzhōng|w=Lo Kuan chung, c. 1330? 1400? [ [http://www.britannica.com/eb/article 9048659/Luo Guanzhong Luo Guanzhong. Encyclopædia Britannica ] ] ), born Luo Ben (罗本), was a Chinese author attributed with writing… … Wikipedia
Luo Guanzhong — Luó Guànzhōng (chinesisch 羅貫中 / 罗贯中) (Geburtsname Luo Ben (罗本); * um 1330 in Taiyuan oder Qiantang; † vermutlich um 1400 in Qiantang) war ein chinesischer Schriftsteller, dem Die Geschichte der drei Reiche sowie die Herausgabe von… … Deutsch Wikipedia
Luo Han Guo — (Siraitia grosvenori) Systematik Eurosiden I Ordnung: Kürbisartige (Cucurbitales) … Deutsch Wikipedia
Luo Yigang — (chinesisch 罗毅刚, * 22. März 1975) ist ein ehemaliger chinesischer Badmintonspieler. Karriere Luo Yigang machte international 1997 das erste Mal auf sich aufmerksam, als er bei den China Open Zweiter wurde. Bei den Thailand Open des gleichen… … Deutsch Wikipedia
Luo (surname) — Luo or Lo refers to the Mandarin romanizations of the Chinese surnames (Simplified Chinese: , pinyin: Luó, Jyutping: Lo4) and (Simplified Chinese: , pinyin: Luò, Jyutping: Lok3). Of the two surnames, is much more common among Chinese people.In… … Wikipedia