-
1 carrière
nf. karyer (ochiq, sayoz kon), tosh koni.nf.1. ish, xizmat sohasi, yo‘l; entrer dans la carrière ishga kirishmoq2. hunar, kasb; faire carrière biron kasbda ilgari ketmoq3. erkinlik; donner carrière à erkinlik bermoq, o‘ziga qo‘yib bermoq. -
2 arme
nf.1. qurol, yarog‘, qurol-yarog‘, yarog‘-aslaha; une arme à feu o‘qotar qurol; l'arme atomique atom quroli; une arme blanche sovuq qurol; un dépôt d'armes qurol-yarog‘ ombori; prendre les armes qo‘lga qurol olmoq, jangga tayyorlanmoq; un peuple en armes jangga tayyor xalq; déposer, rendre les armes qurolni qo‘ymoq, taslim bo‘lmoq; passer un prisonnier par les armes asirni otib tashlamoq; appeler sous les armes harbiy xizmatga, armiyaga chaqirmoq; port d'arme prohibée taqiqlangan qurolni olib yurish; une prise d'armes qurol bilan saf tortish, safga turish; parad; aux armes! qurollaning! mil. reposer arme! miltiq yelkadan oyoq uzra olinsin!2. sport. maître d'armes qilichbozlik o‘qituvchisi; salle d'armes qilichbozlik zali; qilichbozlik maktabi; tirer des armes qilichbozlik qilmoq3. fig. vosita, dastak, qurol; l'arme psychologique psixologik qurol, vosita4. harbiy kasb; la carrière des armes harbiy xizmat; le métier des armes harbiy ish; un frère d'armes quroldosh, safdosh; être sous les armes harbiy xizmatda bo‘ lmoq5. qo‘shin turi; les différentes armes turli qo‘shinlar; l'arme aérienne harbiy-havo kuchlari, harbiy aviatsiya6. pl. gerb, tamg‘a; les armes de Paris Parij gerbi. -
3 embrasser
I vt.1. quchoqlamoq, quchoqlab olmoq; il ne pouvait pas embrasser le tronc de l'arbre daraxt tanasini quchoqlashga uning qulochi yetmasdi2. quchoqlamoq, quchmoq; bag‘riga bosmoq; il la tenait étroitement embrassée u uni (qizni) mahkam bag‘riga bosib turardi3. o‘pmoq, o‘pib olmoq; bo‘sa olmoq embrasser qqn. au front biror kimsani peshonasidan o‘pib qo‘ymoq4. qamrab olmoq, qamramoq; qoplamoq, qoplab olmoq; le roman embrasse toute la première moitié du siècle roman asrning birinchi yarmini to‘laligicha qamrab olgan5. tasavvur etmoq, ko‘z oldiga keltirmoq; tushunmoq, anglamoq; même un esprit éminent ne peut embrasser tous ces faits zo‘r aql egasi ham bu hodisalarning barchasini tasavvur eta olmaydi6. fig. tanlamoq, kirishmoq boshlamoq; kirmoq; embrasser la carrière militaire harbiy xizmatga kirmoqII s'embrasser vpr. quchoqlashmoq, bir-birini bag‘riga bosmoq; o‘pishmoq. -
4 jalonner
I vi. belgi qo‘ymoq, belgilamoq, ishorat belgisini qo‘ymoqII vt.1. ishorat qog‘ozi orqali yonalish, saf, qator kabilarni belgilamoq2. belgilamoq, chegaralamoq (narsa haqida); les succès qui jalonnent sa carrière uning mavqesini belgilovchi muvaffaqiyatlar. -
5 littérature
nf.1. adabiyot, adabiy asar; la littérature française, latine fransuz, lotin adabiyoti2. yozuvchining kasbi, ishi; faire carrière dans la littérature adabiyotda muvaffaqiyat qozonmoq3. manba‘a, adabiyot, bibliografiya; il existe sur ce sujet une abondante littérature bu masalaga oid adabiyotlar to‘ lib-toshib yotibdi. -
6 pierre
nf.1. tosh; une collection de pierres toshlar kolleksiyasi; un bloc de pierre xarsang tosh; pierre de taille sangtaroshlikda ishlatiladigan tosh; escalier, cheminée de pierre, en pierre toshdan qilingan zinapoya, kamin; loc. un coeur de pierre tosh yurak, bag‘ri tosh; l'âge de pierre tosh asri2. tosh, xarsang; un tas de pierres tosh uyumi; casseur de pierre tosh chaqmoq; casseur de pierres tosh chaquvchi; jeter des pierres à, sur qqn. birovga tosh otmoq; loc. malheureux comme les pierres g‘arib, notovon; faire d'une pierre deux coups bir tosh bilan ikki quyonni urmoq; jeter la pierre à qqn. birovga tosh otmoq, birovni yomonlamoq3. tosh (biror narsa uchun xizmat qiladigan); une pierre à aiguiser qayroq tosh; pierre ponce jilvirtosh, yo‘ng‘ irtosh; pierre de touche sinash toshi; une carrière de pierre tosh koni; tailleur de pierres sangtarosh; une maison en pierre de taille yo‘nilgan toshdan qurilgan uy; construction en pierres sèches loysiz, quruq toshdan terilgan qurilma4. monolit, yaxlit tosh; pierres levées tosh maqbaralar; inscription gravée sur une pierre tombale qabr toshiga bitilgan yozuv5. qimmatbaho toshlar; pierre brute ishlov berilmagan tosh; pierre taillée ishlov berilgan, qimmatbaho tosh; pierres fines qimmatbaho toshlar6. tanadagi tosh; maladie de la pierre sanchiq, sanchib og‘rish. -
7 promesse
nf.1. va'da, so‘z; il m'a fait une promesse u menga va'da berdi; elle tient toujours ses promesses u doim va'dasiga vafo qiladi; tu a manqué à ta promesse sen va'dangga vafo qilmading, sen so‘zingni ustidan chiqmading; je te fais la promesse de venir men senga kelishga so‘z beraman; ce sont des promesses en l'air bu quruq va'da2. ahdnoma, ahd; nous avons signé une promesse de vente avec les propriétaires de la maison biz uy egalari bilan uyni sotish haqidagi ahdnomaga qo‘l qo‘ydik3. pl. istiqbol, kelajak, umid; ce jeune musicien a devant lui une carrière plaine de promesse bu yosh muzikachining oldida istiqbolga to‘la martaba turibdi. -
8 sacrifier
I vt.1. qurbon(lik) qilvoq; sacrifier un bélier à une divinité biror iloh nomiga qo‘chqor qurbonlik qilmoq2. qurbon qilmoq, qurbon bermoq, fido qilmoq, voz kechmoq, tikmoq; il a sacrifié sa santé à sa carrière, ses proches, à son travail u mansabiga, yaqinlariga, ishiga sog‘lig‘ni fido qildi; merci de m'avoir sacrifié un peu de votre temps mendan bir oz vaqtingizni ayamaganligingiz uchun rahmat3. fam. suv tekinga berib yubormoq, zarariga sotmoq; marchandises sacrifiées suv tekin ketgan tovarlarII vi. (à) qurbonlik qilmoq; sacrifier aux idoles sanamlarga qurbonlik qilmoq; litt. ko‘r-ko‘rona bo‘ysunmoq, biror narsaga berilib ketmoq; l'auteur a sacrifié à la mode muallif modaga ko‘r-ko‘rona berilib ketganIII se sacrifier vpr. o‘zini qurbon qilmoq, o‘zini fido qilmoq, o‘zini tikmoq, o‘zini baxshida qilmoq; ceux qui se sacrifient à de nobles causes o‘zini xayrli ishlarga baxshida qilganlar; elle s'est sacrifiée pour sa famille u o‘zini oilasiga fido qildi. -
9 taillé
-éeadj.1. qomatli, kelbatli; il est taillé en athlète polvon qomatli, kelbatli, zabardast2. loc. être taillé pour -ga yaratilgan; il est taillé pour faire une belle carrière u amalga intilish uchun yaratilgan3. qirqilgan, qisqartirilgan; moustache taillée qirqilgan, qisqartirilgan mo‘ylov.
См. также в других словарях:
carrière — 1. (ka riê r ) s. f. 1° Lieu fermé de barrières et disposé pour les courses. • Il excelle à conduire un char dans la carrière, RAC. Brit. IV, 4. • Quand pourrai je, au travers d une noble poussière, Suivre de l oeil un char fuyant dans la… … Dictionnaire de la Langue Française d'Émile Littré
Carriere — Carrière (frz. für Laufbahn) oder Carriere ist ein verbreiteter Familienname folgender Personen: Anne Marie Carrière (1925–2006), französische Schauspielerin und Sängerin Élie Abel Carrière (1818–1896), französischer Botaniker Eugène Carrière… … Deutsch Wikipedia
Carriere — Carrière Cette page d’homonymie répertorie les différents sujets et articles partageant un même nom … Wikipédia en Français
carrière — CARRIÈRE. sub. fém. Lice, lieu fermé de barrières, pour courre la bague, ou pour d autres exercices d homme à cheval. Le bout de la carrière. Aller jusqu au bout de la carrière. S arrêter au milieu de la carrière. Entrer dans la carrière. Ouvrir… … Dictionnaire de l'Académie Française 1798
Carrière — (frz. für Laufbahn) oder Carriere ist der Familienname folgender Personen: Anne Marie Carrière (1925–2006), französische Schauspielerin und Sängerin Élie Abel Carrière (1818–1896), französischer Botaniker Éric Carrière (* 1973), französischer… … Deutsch Wikipedia
carriere — CARRIERE. s. f. Lice, lieu fermé de barrieres, pour courre la bague, ou pour rompre en lice. Le bout de la carriere. aller jusqu au bout de la carriere. s arrester au milieu de la carriere. entrer dans la carriere. Il signifie encore, La course… … Dictionnaire de l'Académie française
Carrière — may refer to:* Joseph Carrière (1795 1864), French theologian. * Moritz Carrière (1817–1895), German philosopher and historian. * Élie Abel Carrière (1818–1896), French botanist * Eugène Carrière (1849 1906), French lithographer and painter. *… … Wikipedia
carriere — Carriere, Le Languedoc, Provençal et adjacens en usent communement pour une ruë, via, vicus. Mais le François en use pour la course et tirée d un homme à cheval, soit qu il jouste, soit qu il courre pour plaisir tant que la longueur d une haleine … Thresor de la langue françoyse
CARRIÈRE (E.) — CARRIÈRE EUGÈNE (1849 1906) Formé dans l’atelier de Cabanel, Carrière a connu, après 1870, des débuts difficiles de lithographe commercial. Ses premiers tableaux exposés (La Jeune Mère , 1879, Avignon) se caractérisent déjà par l’intimisme… … Encyclopédie Universelle
Carrière [1] — Carrière (v. fr., spr. Karriähr), 1) eine Bahn für Laufende, Reitende od. Fahrende; 2) die schnellste Gangart eines Pferdes, s.u. Reitkunst; 3) die bürgerlichen Verhältnisse, in welchen ein Mann nach u. nach lebt, bes. die öffentlichen… … Pierer's Universal-Lexikon
Carrière [2] — Carrière (spr. Karriähr), Moritz, geb. 5. März 1817 in Griedel im Großherzogthum Hessen, studirte in Gießen, Göttingen u. Berlin Philosophie u. bereiste einige Jahre Italien; 1842 begann er seine philosophischen Vorlesungen an der Universität in… … Pierer's Universal-Lexikon