-
1 возмущать
perturbare; disturbare -
2 perturb
[pə'tɜːb]verbo transitivo [news, rumour] allarmare, perturbareto be perturbed by — essere turbato da; (more deeply) essere sconvolto da
* * *[pə'tə:b](to make (someone) worried or anxious: His threats didn't perturb her in the least.) turbare* * *[pə'tɜːb]verbo transitivo [news, rumour] allarmare, perturbareto be perturbed by — essere turbato da; (more deeply) essere sconvolto da
-
3 глушить
-
4 волновать
1) ( вызывать волны) agitare2) ( возбуждать) emozionare, turbare, preoccupare ( беспокоить)3) ( подстрекать) istigare, sobillare* * *несов. (сов. взволновать)1) ( вызывать волны) agitare vt, far ondeggiare2) turbare vt, eccitare vt, mettere in agitazione•* * *v1) gener. commovere, disturbare, perturbare, scompigliare, scomporre, sconvolgere, agitare, allarmare, commuovere, conturbare, emozionare, fare impressione, impressionare, passare l'anima, passionare, ricercare, riscaldare l'animo, sbigottire, scendere al cuore, scossare, scuotere, smovere, smuovere, sommuovere, spunzecchiare, tangere, toccare, travagliare, turbare2) obs. sconturbare3) liter. scommuovere, scendere -
5 вызвать волнения в городе
vUniversale dizionario russo-italiano > вызвать волнения в городе
-
6 нарушать
несов.см. нарушить* * *v1) gener. offendere, fallare, rompere, infrangere (закон), conculcare (законы, права), contravvenire (a) (правила), derogare (закон, правила), fallire (+A), mancare, trasgredire (закон), turbare (состояние, развитие), violare2) obs. trapassare (закон и т.п.), travalicare3) liter. imbrogliare (ход чего-л.)4) eng. perturbare (работу механизма)5) fin. disturbare, ledere -
7 нарушать работу отрасли
vecon. perturbare un settoreUniversale dizionario russo-italiano > нарушать работу отрасли
-
8 нарушить порядок
vgener. perturbare l'ordine nella citta, turbare l'ordine -
9 портить
1) ( приводить в негодность) rompere, guastare, mettere fuori servizio2) ( наносить ущерб) rovinare, danneggiare••3) ( делать неприятным) rovinare, rendere spiacevole, guastare4) ( развращать) corrompere, depravare* * *несов. В1) guastare vt, rovinare vt, danneggiare vt2) ( причинять вред) danneggiare vt, portare guasti / danni, nuocere vt (a qc)по́ртить здоровье — rovinare / deteriorare книжн. la salute
по́ртить зрение — rovinare / guastare la vista
3) ( ухудшать) peggiorare vt, guastare vt, danneggiare vtпо́ртить настроение — mettere di cattivo umore
по́ртить отношения (с кем-л.) — guastare i rapporti (con qd)
4) ( дурно влиять) guastare vt, corrompere vt; pervertire vt, viziare vt ( развращать)••по́ртить кровь — guastare il sangue (a qd)
по́ртить себе кровь — guastarsi il sangue; farsi cattivo sangue
* * *v1) gener. amareggiare, buscherare, castigare, corrompere, deformare (нравы), disconciare, disturbare, incattivire, infettare, infracidire, infradiciare, livragare, malmenare, maltrattare, manomettere, massacrare, scassinare, scorreggere, straziare, tormentare, viziare, sciupare, alterare, avariare, consumare (глаза, здоровье), danneggiare (+A), depravare, deteriorare, disabbellire, disadornare, far bruttura, guastare, imbastardire, impasticciare, inviziare, lesionare, logorare, mandar a male, pervertire, rovinare, ruinare, scassare, sciattare, sciupacchiare, sconciare, stazzonare, strubbiare (одежду), strusciare2) obs. avviziare, calterire, magagnare3) liter. ammorbare, appestare, assassinare, scapestrare4) eng. perturbare5) rare. inficiare -
10 расстраивать
v1) gener. guastare, scompigliare, sconcertare, sturbare, alterare, disconsolare, disordinare, disorganizzare, dissestare, frastornare (+A), indisporre, sbilanciare, scombinare, scombussolare, sconcludere, sgominare, sventare (планы)2) med. sconvolgere3) liter. disconfiggere, spezzare, stonare4) eng. perturbare5) fin. disturbare6) mus. scordare -
11 смущать
несов.см. смутить* * *v1) gener. confondere, costernare, imbarazzare, conturbare, disturbare, impacciare (+A), impappinare, inceppare, insoggettire, perturbare, scompigliare, scomporre, sconcertare, sconfondere, sconvolgere, turbare2) obs. sconturbare3) liter. imbrogliare, stonare -
12 смятение
1) ( тревога) confusione ж., turbamento м.2) ( переполох) sgomento м., subbuglio м., scompiglio м.* * *с.1) confusione f, sconcerto m, turbamento m, sgomento m fдушевное смяте́ние — sgomento m
привести в смяте́ние — confondere vt, creare sgomento; perturbare vt
2) ( паника) panico m, sgomento m, subbuglio m* * *n1) gener. rimescolamento, tumulto, turbolenza, confusione, conturbamento, disordine, falo, perturbazione, raccapriccio, sbigottimento, scombuglio, scompiglio, sgomento, sgominio, smarrimento, subbuglio, torbidezza2) econ. turbamento -
13 (to) derange
(to) derange /dɪˈreɪndʒ/v. t.1 far impazzire, squilibrare: The shock seems to have deranged her, lo shock sembra averla squilibrata2 (arc.) perturbare3 (arc.) disturbare, scomodarederangementn. [u]1 (form.) alienazione mentale, pazzia2 (arc.) disordine; confusione3 (arc.) turbamento; sconvolgimento. -
14 (to) disrupt
(to) disrupt /dɪsˈrʌpt/v. t.1 interrompere, perturbare: Protestors have threatened to disrupt the opening ceremony, i contestatori hanno minacciato di interrompere la cerimonia di apertura; The service has been disrupted by strikes, il servizio ha subito perturbazioni a causa degli scioperi; Drinking too much coffee can lead to disrupted sleep, troppo caffè può causare disturbi del sonno2 scombussolare: Their lives were disrupted by war, le loro vite sono state scombussolate dalla guerra -
15 disruptive
[dɪs'rʌptɪv]aggettivo disturbatore* * *[-tiv]adjective (causing disorder: a disruptive child.) dirompente* * *disruptive /dɪsˈrʌptɪv/a.1 che interrompe, perturba, ecc. (► to disrupt): disruptive behaviour in class, comportamento che perturba le lezioni in classe; Working shifts can be disruptive of family life, il lavoro a turni può perturbare la vita familiaredisruptiveness n. [u].* * *[dɪs'rʌptɪv]aggettivo disturbatore -
16 (to) perturb
(to) perturb /pəˈtɜ:b/v. t.perturbare; turbare; agitare; allarmare; sconvolgere: I was perturbed by the news of his death, la notizia della sua morte mi sconvolseperturbativea.perturbativo. -
17 (to) derange
(to) derange /dɪˈreɪndʒ/v. t.1 far impazzire, squilibrare: The shock seems to have deranged her, lo shock sembra averla squilibrata2 (arc.) perturbare3 (arc.) disturbare, scomodarederangementn. [u]1 (form.) alienazione mentale, pazzia2 (arc.) disordine; confusione3 (arc.) turbamento; sconvolgimento. -
18 (to) disrupt
(to) disrupt /dɪsˈrʌpt/v. t.1 interrompere, perturbare: Protestors have threatened to disrupt the opening ceremony, i contestatori hanno minacciato di interrompere la cerimonia di apertura; The service has been disrupted by strikes, il servizio ha subito perturbazioni a causa degli scioperi; Drinking too much coffee can lead to disrupted sleep, troppo caffè può causare disturbi del sonno2 scombussolare: Their lives were disrupted by war, le loro vite sono state scombussolate dalla guerra -
19 (to) perturb
(to) perturb /pəˈtɜ:b/v. t.perturbare; turbare; agitare; allarmare; sconvolgere: I was perturbed by the news of his death, la notizia della sua morte mi sconvolseperturbativea.perturbativo. -
20 дебоширить
[debošírit'] v.i. impf. (pf. надебоширить - надебоширю, надебоширишь)perturbare l'ordine pubblico; attaccar briga, scatenare una rissa
- 1
- 2
См. также в других словарях:
perturbare — PERTURBÁRE, perturbări, s.f. 1. Deranjament, tulburare în starea sau în mersul firesc al unui lucru, al unui fenomen. 2. Împiedicare, modificare, deranjament în funcţionarea normală a unui sistem tehnic, a unui organism etc.; perturbaţie. – v.… … Dicționar Român
perturbare — [dal lat. perturbare, der. di turbare turbare , col pref. per 1]. ■ v. tr. 1. [agitare fortemente portando scompiglio: p. l ordine pubblico ] ▶◀ sconvolgere, scuotere. ↑ rivoluzionare, sovvertire. ↓ turbare. ◀▶ calmare, placare, quietare.… … Enciclopedia Italiana
perturbare — per·tur·bà·re v.tr. 1. CO gettare nello scompiglio, sconvolgere: perturbare l ordine pubblico | mettere in grande agitazione, turbare profondamente: perturbare l equilibrio interiore, perturbare l animo Sinonimi: confondere, scombussolare,… … Dizionario italiano
perturbare — {{hw}}{{perturbare}}{{/hw}}A v. tr. ( coniug. come turbare ) Rendere gravemente turbato, agitato, scosso e sim. (anche fig.): perturbare l ordine pubblico, l animo di qlcu. B v. intr. pron. Agitarsi o turbarsi gravemente … Enciclopedia di italiano
perturbare — A v. tr. turbare, conturbare, sgomentare, inquietare, sconvolgere, scombussolare, agitare, disordinare, scompigliare □ sobillare, sovvertire CONTR. calmare, sopire, assopire, placare, quietare □ normalizzare B perturbarsi v. intr. pron. agitarsi … Sinonimi e Contrari. Terza edizione
perturber — [ pɛrtyrbe ] v. tr. <conjug. : 1> • 1130, rare av. XIXe, sauf au p. p.; lat. perturbare ♦ Empêcher de fonctionner normalement. ⇒ déranger, gêner. Planète qui perturbe le mouvement d une autre planète. Perturber une assemblée par des cris et … Encyclopédie Universelle
perturbaţie — PERTURBÁŢIE, perturbaţii, s.f. 1. Tulburare produsă în viaţa unui individ sau a unei colectivităţi. 2. Modificare, neregularitate, deranjament în funcţionarea unui sistem, a unei maşini, în evoluţia unui fenomen etc.; perturbare. ♢ Perturbaţii… … Dicționar Român
imperturbable — [ ɛ̃pɛrtyrbabl ] adj. • 1406; lat. imp. imperturbabilis, de perturbare « troubler » ♦ Que rien ne peut troubler, émouvoir. ⇒ inébranlable. « Arthur resta froid et imperturbable, en gentleman qui a pris la gravité pour base de son caractère »… … Encyclopédie Universelle
deranjament — DERANJAMÉNT, deranjamente, s.n. 1. Perturbare în bunul mers al unei maşini, al unei instalaţii etc.; defectare. 2. Indigestie; diaree. – Din fr. dérangement. Trimis de LauraGellner, 10.07.2004. Sursa: DEX 98 DERANJAMÉNT s. 1. v. defecţiune. 2.… … Dicționar Român
perturba — PERTURBÁ, perturbez, vb. I. tranz. 1. A tulbura ordinea, liniştea, mersul normal al unor fapte, fenomene etc.; a provoca o perturbaţie. 2. A împiedica funcţionarea normală a unui sistem, a unui organism etc. [prez. ind. şi: pertúrb] – Din fr.… … Dicționar Român
perturbar — Se conjuga como: amar Infinitivo: Gerundio: Participio: perturbar perturbando perturbado Indicativo presente imperfecto pretérito futuro condicional yo tú él, ella, Ud. nosotros vosotros ellos, ellas, Uds. perturbo perturbas perturba… … Wordreference Spanish Conjugations Dictionary