monstru

См. также в других словарях:

• monstru — MÓNSTRU, monştri, s.m. 1. Fiinţă mitologică cu corpul format din părţi ale unor animale diferite sau din unele părţi de om şi altele de animal. 2. Fiinţă care se naşte cu mari anomalii fizice; pocitanie; fig. om cu mari defecte morale, om josnic …   Dicționar Român

• mónstru — s. m., art. mónstrul; pl. mónştri, art. mónştrii …   Romanian orthography

• himeră — HIMÉRĂ, himere, s.f. 1. Închipuire fără temei, fantezie irealizabilă; iluzie, fantasmă. 2. Monstru în mitologia antică greacă, închipuit ca un animal cu cap de leu, cu corp de capră şi cu coadă de şarpe; p. ext. motiv decorativ reprezentând un… …   Dicționar Român

• grifon — GRIFÓN, grifoni, s.m. 1. Monstru mitologic cu corp de leu, cu aripi, cap şi gheare de vultur şi cu urechi de cal. ♦ Motiv decorativ reprezentând acest monstru. 2. Specie de câine de vânătoare cu părul aspru şi lăţos. – Din fr. griffon. Trimis de… …   Dicționar Român

• gorgonă — GORGÓNĂ, gorgone, s.f. Monstru din mitologia greacă, închipuit ca o femeie cu şerpi în loc de păr, a cărei privire împietrea orice fiinţă. ♦ Ornament arhitectural reprezentând capul unui astfel de monstru. – Din lat. Gorgona, fr. Gorgones. Trimis …   Dicționar Român

• balaur — BALÁUR, balauri, s.m. (În basme) Monstru care întruchipează răul, imaginat ca un şarpe uriaş cu unul sau mai multe capete, adesea înaripat. ♦ (art.) Denumirea populară a constelaţiei dragonului. [pr.: la ur] – cf. alb. b o l l ë şarpe , scr. b l… …   Dicționar Român

• bală — BÁLĂ, bale, s.f. (pop.) Monstru, dihanie, fiară groaznică. – et. nec. Trimis de paula, 09.03.2002. Sursa: DEX 98  bálă (monstru) s. f., g. d. art. bálei; pl. bále Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic  …   Dicționar Român

• monstruos — MONSTRUÓS, OÁSĂ, monstruoşi, oase, adj. 1. Care are un aspect respingător, ieşit din comun, care se abate de la normal, ca un monstru, anormal, cu mari anomalii; urât, oribil, hidos; fig. neestetic, neartistic. ♦ fig. Îngrozitor, rău, denaturat.… …   Dicționar Român

• dihanie — DIHÁNIE, dihănii, s.f. 1. Animal sălbatic; fiară, jivină. 2. Fiinţă ciudată, monstruoasă; namilă, monstru. 3. Fiinţă, vietate. [pl. şi: dihanii] – Din sl. dyhanije răsuflare . Trimis de cata, 20.11.2008. Sursa: DEX 98  DIHÁNIE s. v. fiară.… …   Dicționar Român

• harpie — HARPÍE (HÁRPIE), harpii, s.f. 1. (În mitologia greacă) Monstru fabulos, reprezentat sub forma unei femei înaripate, cu trup şi cu gheare de vultur, personificând furtunile şi moartea. ♦ fig. Femeie hrăpăreaţă, arţăgoasă şi rea; zgripţuroaică. 2.… …   Dicționar Român

• minotaur — MINOTÁUR, minotauri, s.m. Monstru mitologic, înfăţişat cu cap de taur şi trup de om. – Din fr. Minotaure, it. Minotauro, germ. Minotaurus. Trimis de ana zecheru, 15.05.2003. Sursa: DEX 98  minotáur s. m., pl. minotáuri Trimis de siveco,… …   Dicționar Român