-
1 infrenare
-
2 infrenare
-
3 infrenare
-
4 infrenare
гл.общ. взнуздывать, обуздывать, сдерживать, укрощать -
5 infreno
infrenare, infrenavi, infrenatus V -
6 frenare
(- eno) vt1) тормозить, замедлять2) взнуздывать3) перен. сдерживать, обуздыватьfrenare la lingua — сдерживать языкfrenare le lacrime — сдержать слёзы•- frenarsiSyn:mettere il / tenere in freno, trattenere, moderare, infrenare, imbrigliare; bloccareAnt: -
7 infreno
īn-frēno, āvī, ātum, āre, mit einem Zaume versehen, I) eig., ein Pferd aufzäumen, equum, Liv.: equus infrenatus, Liv. u. Ps. Quint. decl.: poet., infrenare currus, den Wagen bespannen, die Pferde vor den Wagen spannen, Verg.: prägn., infrenati manipli, auf gezäumten Pferden, Sil. 4, 314. – II) übtr.: a) befestigen, navigia pluribus ancoris, Plin. 9, 100. – b) zähmen, bändigen, hemmen, impetus, Plin. 32, 2: horum alterum sic fuisse infrenatum conscientiā scelerum et fraudium suarum, ut etc., Cic. Pis. 44: lascivias carnis infrenans, Ambros. in Luc. 9. § 8: laude meā infrena te, ne etc., Vulg. Isai. 48, 9.
-
8 aufzäumen
aufzäumen, ein Pferd, equum frenare od. infrenare; equo frenum inicere. – sich au. lassen, frenum accipere od. pati.
-
9 взнуздывать
vgener. frenare, imbrigliare, infrenare, abbrigliare, incavezzare -
10 обуздывать
-
11 сдерживать
* * *v1) gener. arginare, premere, rattenere, reggere, reprimere, ritenere, contenere, dominare, infrenare, moderare, porre a freno, raffrenare, rattemperare, rifrenare, tenere, tenere a freno, trattenere2) obs. affrenare, attemprare3) liter. frenare, comprimere (желания, гнев) -
12 укрощать
см. укротить* * ** * *v1) gener. ammansare, ammansire, domare, sedare, addimesticare (животных), addocilire, addomesticare (животных), addomestichire (животных), infrenare, mansuefare, raddolcire, riducere, ridurre, soggettare2) liter. imbrigliare -
13 infreno
īn-frēno, āvī, ātum, āre, mit einem Zaume versehen, I) eig., ein Pferd aufzäumen, equum, Liv.: equus infrenatus, Liv. u. Ps. Quint. decl.: poet., infrenare currus, den Wagen bespannen, die Pferde vor den Wagen spannen, Verg.: prägn., infrenati manipli, auf gezäumten Pferden, Sil. 4, 314. – II) übtr.: a) befestigen, navigia pluribus ancoris, Plin. 9, 100. – b) zähmen, bändigen, hemmen, impetus, Plin. 32, 2: horum alterum sic fuisse infrenatum conscientiā scelerum et fraudium suarum, ut etc., Cic. Pis. 44: lascivias carnis infrenans, Ambros. in Luc. 9. § 8: laude meā infrena te, ne etc., Vulg. Isai. 48, 9. -
14 ■ back up
■ back upA v. t. + avv.1 appoggiare; sostenere; spalleggiare: to back up a plan, sostenere un progetto; to back sb. up in an argument, appoggiare q. in una discussione2 fare da rinforzo a; aiutare; collaborare con: The firemen are backed up by volunteers, i vigili del fuoco sono aiutati da volontari3 corroborare; portare argomenti a sostegno di; avvalorare; confermare4 (comput.) eseguire il backup; fare il backup5 (al passivo) (autom.) formare una coda; formare un ingorgo: The traffic was backed up for 6 km, c'era una coda di 6 km7 (tipogr.) stampare in voltaB v. i. + avv.1 indietreggiare; retrocedere; (autom.) fare marcia indietro, fare retromarcia3 (autom.) formare una coda; formare un ingorgo
См. также в других словарях:
infrenare — in·fre·nà·re v.tr. (io infrèno, infréno) BU 1. lett., imbrigliare un cavallo, mettergli il freno 2. lett., estens., frenare, rallentare | fig., reprimere, moderare {{line}} {{/line}} DATA: 2Є metà XIII sec. ETIMO: dal lat. infrēnāre, v. anche… … Dizionario italiano
enfrenar — (Del lat. infrenare.) ► verbo transitivo 1 EQUITACIÓN Poner el freno al caballo. 2 EQUITACIÓN Enseñar a obedecer al caballo. 3 EQUITACIÓN Poner el freno al caballo y enseñarle a obedecer. 4 EQUITACIÓN Hacer que el caballo lleve la cabeza derecha… … Enciclopedia Universal
înfrâna — ÎNFRÂNÁ, înfrânez, vb. I. tranz. A pune frâu; p. ext. a îmblânzi, a domestici. ♦ fig. A stăvili, a reţine, a potoli. ♦ tranz. şi refl. fig. A (se) stăpâni, a (se) domina. – lat. infrenare. Trimis de valeriu, 25.04.2003. Sursa: DEX 98 … Dicționar Român
infrenato — in·fre·nà·to p.pass., agg. → infrenare, infrenarsi … Dizionario italiano
rinfrenare — rin·fre·nà·re v.tr. (io rinfréno) OB tenere a freno, trattenere {{line}} {{/line}} DATA: 1Є metà XIII sec. ETIMO: der. di infrenare con ri … Dizionario italiano
frâu — FRÂU, frâie, s.n. Totalitatea curelelor, împreună cu zăbala, care se pun pe capul şi în gura unui cal (de călărie) spre a l supune şi a l putea mâna. ♢ loc. adj. Fără frâu = neînfrânat, lăsat (prea) liber; dezmăţat. ♢ expr. A şi pune frâu limbii… … Dicționar Român
enfrenar — (Del lat. infrenāre). 1. tr. Poner el freno al caballo. 2. Enseñarle a que obedezca. 3. Contenerlo y sujetarlo. 4. Hacerle llevar la cabeza derecha y bien puesta. Un caballo bien [m6]enfrenado. 5. refrenar (ǁ reprimir). U. t. c. prnl.) … Diccionario de la lengua española