-
1 evacuare
evacuare v. ( evàcuo) I. tr. évacuer ( anche Fisiol): evacuare un territorio évacuer un territoire; evacuare le feci évacuer les selles. II. intr. (aus. avere) 1. évacuer tr. (da qcs. qqch.); ( ritirarsi) quitter tr. (da qcs. qqch.), se retirer (da qcs. de qqch.): la popolazione fu costretta a evacuare dalla città la population fut contrainte d'évacuer la ville; i soldati evacuarono dal forte les soldats quittèrent le fort. 2. ( Fisiol) ( defecare) évacuer, déféquer. -
2 scaricare
scaricare v. ( scàrico, scàrichi) I. tr. 1. décharger: scaricare una nave décharger un bateau; scaricare il carbone décharger le charbon. 2. (far scendere le persone: da veicoli) déposer: il pullman ci ha scaricati davanti all'albergo l'autobus nous a déposés devant l'hôtel. 3. (far scendere le persone: da navi e aerei) débarquer. 4. (svuotare: rif. a liquidi) vider, vidanger: scaricare un bacino vider un bassin. 5. ( riversare) déverser: il Po scarica le sue acque nell'Adriatico le Pô déverse ses eaux dans la mer Adriatique. 6. (assol.) ( riversare) déverser des déchets, rejeter des déchets: quella fabbrica scarica direttamente in mare cette usine déverse ses déchets directement dans la mer. 7. ( Arm) ( togliere la carica) décharger: scaricare il fucile décharger le fusil. 8. ( Arm) ( sparare) décharger: scaricare il caricatore contro qcu. (o addosso a qcu.) décharger son chargeur sur qqn (o contre qqn). 9. (vibrare, scagliare) flanquer: gli scaricò addosso un sacco di pugni il lui flanqua une volée de coups de poing. 10. (rif. a meccanismi a molla) débander. 11. ( fig) (liberare, alleggerire) libérer, se décharger: scaricare la coscienza dai rimorsi libérer sa conscience des remords. 12. ( fig) ( sfogare) déverser: scaricare la propria ira su qcu. déverser sa colère sur qqn. 13. ( fig) (allentare, diminuire) calmer: scaricare la tensione calmer sa tension; scaricare i nervi calmer ses nerfs. 14. ( fig) ( addossare) rejeter: scaricare la colpa addosso a qcu. rejeter la faute sur qqn; scaricare le responsabilità su qcu. rejeter les responsabilités sur qqn. 15. ( fig) (rif. a ingiurie, improperi: riversare) lancer. 16. ( colloq) (levarsi di torno, liquidare) expédier. 17. ( colloq) (rif. a partner: abbandonare) plaquer, larguer, lourder: ha scaricato il fidanzato elle a plaqué son fiancé. 18. ( Fisiol) ( evacuare) évacuer: scaricare l'intestino évacuer l'intestin. 19. ( Comm) ( detrarre) déduire: scaricare l'IVA déduire la TVA; scaricare le spese déduire les dépenses. 20. (El) décharger: scaricare le batterie décharger les batteries. 21. ( Inform) télécharger. II. prnl. scaricarsi 1. se décharger (di de). 2. ( fig) ( liberarsi) se libérer: scaricarsi di una responsabilità se libérer d'une responsabilité. 3. ( fig) ( sfogarsi) se confier. 4. ( fig) ( rilassarsi) se relaxer, se détendre. 5. ( riversarsi) se déverser, se dégorger. 6. (rif. a meccanismi a molla) se débander, se détendre. 7. (rif. a fulmini) tomber. 8. (rif. a pioggia, grandine) s'abattre. 9. (El) (rif. ad accumulatori e sim.) se décharger. -
3 sgombrare
sgombrare v. ( sgómbro) I. tr. 1. ( liberare da ciò che ingombra) déblayer, désencombrer: sgombrare la strada dalle macerie déblayer la route des décombres. 2. ( vuotare) vider: sgombrare un cassetto vider un tiroir. 3. ( evacuare) évacuer: è stato emanato l'ordine di sgombrare la zona l'ordre a été donné d'évacuer la zone; i dimostranti furono invitati a sgombrare la piazza les manifestants ont été priés d'évacuer la place. 4. ( lasciare libero un appartamento) déménager (anche assol.): domani sgombriamo l'appartamento demain nous déménageons l'appartement; sgombriamo entro fine mese nous déménageons avant la fin du mois. 5. ( disperdere) chasser: il vento ha sgombrato le nuvole le vent a chassé les nuages. 6. ( fig) ( liberare) libérer: sgombrare l'animo dai pregiudizi libérer sa conscience des préjugés. 7. ( Mil) évacuer: sgombrare i feriti évacuer les blessés. II. intr. (aus. avere) ( colloq) ( andarsene) décamper, dégager: sgombra! dégage! -
4 vuotare
vuotare v. ( vuòto) I. tr. 1. vider: vuotare la pattumiera vider la poubelle. 2. ( scaricare) vider, assécher: vuotare uno stagno vider un étang. 3. ( Fisiol) ( evacuare) libérer: vuotare gli intestini se libérer les intestins. 4. ( sgomberare) vider: vuotare la casa vider la maison. 5. (rif. a ladri) vider, dévaliser. 6. ( bere completamente) vider. II. prnl. vuotarsi 1. ( diventare vuoto) se vider: la sala si vuota la pièce se vide. 2. (scaricarsi: rif. a liquidi) s'assécher.
См. также в других словарях:
evacuare — EVACUÁRE, evacuări, s.f. Acţiunea de a evacua şi rezultatul ei. ♦ Fază din ciclul motoarelor cu ardere internă sau al turbinelor cu gaze, în care gazele de ardere sunt evacuate din maşină după ce au efectuat lucrul mecanic. [pr.: cu a ] – v.… … Dicționar Român
evacuare — /evaku are/ [dal lat. evacuare, der. di vacuus vuoto ] (io evàcuo, ecc.). ■ v. tr. 1. a. [lasciare velocemente un luogo, spec. per una situazione di emergenza: e. un palazzo ] ▶◀ abbandonare, andare via (da), andarsene (da), liberare, sfollare,… … Enciclopedia Italiana
evacuare — e·va·cu·à·re v.tr. e intr. (io evàcuo) 1. v.tr. CO andare via da un luogo, sgomberare: gli abitanti hanno evacuato la zona terremotata, un edificio pericolante | far sgomberare, sfollare qcn.: le autorità hanno evacuato le popolazioni alluvionate … Dizionario italiano
evacuare — {{hw}}{{evacuare}}{{/hw}}A v. tr. (io evacuo ) 1 Abbandonare un luogo lasciandolo sgombro. 2 Espellere: evacuare le feci | (assol.) Andare di corpo. B v. intr. ( aus. avere ) Andarsene da un luogo: evacuare da un paese … Enciclopedia di italiano
evacuare — A v. tr. 1. vuotare, abbandonare, sgombrare, sfollare CONTR. riempire, colmare, occupare 2. espellere, scaricare, svuotare □ (assol.) andare di corpo, defecare, liberarsi, cacare (volg.) B v. intr. andarsene, andar via, sgombr … Sinonimi e Contrari. Terza edizione
évacuer — [ evakɥe ] v. tr. <conjug. : 1> • XIIIe; lat. evacuare « vider » 1 ♦ Physiol. Rejeter, expulser de l organisme. ⇒ éliminer, excréter; cracher, déféquer, uriner, vomir. 2 ♦ Faire sortir (un liquide) d un lieu. Évacuer les eaux usées.… … Encyclopédie Universelle
răsuflător — RĂSUFLĂTÓR, OÁRE, răsuflători, oare, adj., s.f., s.n. 1. adj. (Rar) Care înlesneşte respiraţia. 2. s.f. Deschizătură (de aerisire) prin care un spaţiu închis comunică cu exteriorul. 3. s.f. Canal de evacuare a aerului şi a gazelor la turnarea… … Dicționar Român
ЭВАКУИРОВАТЬ — лат. evacuare, от vacuus, пустой. Очищать, опорожнять; вывозить, выводить. Объяснение 25000 иностранных слов, вошедших в употребление в русский язык, с означением их корней. Михельсон А.Д., 1865. эвакуировать (лат. evacuare опоражнивать)… … Словарь иностранных слов русского языка
evacua — EVACUÁ, evacuez, vb. I. tranz. 1. A lăsa liber, a goli, a părăsi în masă un imobil, o localitate, o regiune etc.; a elibera (4). 2. A lua măsuri de îndepărtare, a scoate în chip organizat, dintr un loc şi a duce în altul oameni, bunuri etc. ♦ A… … Dicționar Român
necesitate — NECESITÁTE, necesităţi, s.f. 1. Ceea ce se cere, se impune să se facă; ceea ce este de absolută trebuinţă; trebuinţă, nevoie. ♢ expr. De primă necesitate = absolut necesar, indispensabil (traiului). ♦ spec. (La pl. art.) Proces fiziologic de… … Dicționar Român
evacuar — (Del lat. evacuare.) ► verbo transitivo 1 Desocupar o desalojar un lugar: ■ el público ha evacuado la sala en orden. SE CONJUGA COMO actuar 2 FISIOLOGÍA Expulsar un ser vivo secreciones o excrementos. SINÓNIMO defecar 3 Abandonar un lugar sus… … Enciclopedia Universal