versificatia

См. также в других словарях:

• dactil — DACTÍL, dactili, s.m. (În metrică modernă) Picior de vers format dintr o silabă accentuată urmată de două silabe neaccentuate; (în metrica greco latină) picior compus din trei silabe, prima lungă şi celelalte două scurte. [pl. şi: (n.) dactile] – …   Dicționar Român

• hexametru — HEXAMÉTRU, hexametri, s.m. (În versificaţia latină şi elenă) Vers dactilic de şase picioare, în care dactilul ocupă locul al cincilea, folosit în compoziţii epice, în special în epopei, legende eroice, satire şi scrisori. [var.: examétru s.m.] –… …   Dicționar Român

• iamb — IAMB, iambi, s.m. Picior de vers compus din două silabe, dintre care, în prozodia antică, prima este scurtă şi a doua lungă, iar în prozodia modernă, prima este neaccentuată, iar cea de a doua accentuată. – Din fr. iambe, lat. iambus. Trimis de… …   Dicționar Român

• ictus — ÍCTUS, ictusuri, s.n. 1. Intensificare a pronunţării în versificaţia antică, care marca partea cea mai reliefată a unei măsuri metrice. 2. (muz.) Note puternic accentuate care se găsesc în primele măsuri. 3. (med.) Stare patologică, manifestată… …   Dicționar Român

• metru — MÉTRU, metri, s.m. 1. Unitate fundamentală de măsură pentru lungime din sistemul metric. 2. Instrument (alcătuit dintr o riglă, bandă gradată de metal, de lemn etc.) egal cu un metru (1) şi divizat în centimetri şi milimetri, cu care se măsoară… …   Dicționar Român

• prozodie — PROZODÍE s.f. 1. Parte a poeticii care studiază versificaţia şi normele ei sub raportul structurii versurilor, al numărului accentelor sau lungimii silabelor versurilor. 2. (înv.) Punctuaţie. – Din ngr. prosodía, fr. prosodie. Trimis de… …   Dicționar Român

• versificáţie — s. f. (sil. ţi e), art. versificáţia (sil. ţi a), g. d. art. versificáţiei; pl. versificáţii, art. versificáţiile (sil. ţi i ) …   Romanian orthography

• adonic — ADÓNIC, adonice, adj. (În sintagma) Vers adonic = vers format dintr un dactil şi un spondeu sau un troheu, folosit în versificaţia greacă şi latină. – Din fr. adonique. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  adónic adj. n., pl.… …   Dicționar Român

• alcaic — ALCÁIC, Ă, alcaici, ce, adj. (În sintagmele) Vers alcaic = vers antic format din cinci picioare, cu cezura după al doilea picior. Strofă alcaică = strofă compusă din patru versuri: două alcaice, unul iambic şi unul coriambic. [pr.: ca ic] – Din… …   Dicționar Român

• anapest — ANAPÉST, anapeşti, s.m. (În versificaţia greco latină) Unitate metrică formată din două silabe scurte urmate de una lungă; (în metrica modernă) unitate metrică alcătuită din două silabe neaccentuate urmate de una accentuată. – Din fr. anapeste,… …   Dicționar Român

• arsis — ÁRSIS s.n. (op. t e s i s) Silaba neaccentuată în versificaţia antică ; ridicare a vocii. ♦ Accent tonic. [< fr., lat., gr. arsis]. Trimis de LauraGellner, 10.11.2004. Sursa: DN  ÁRSIS s. n. timpul slab, neaccentuat, al unei formule ritmice.… …   Dicționar Român