Перевод: со всех языков на все языки

со всех языков на все языки

sìculo

  • 1 siculo

    sìculo m 1) pl st сикулы 2) scherz v. siciliano 2.

    Большой итальяно-русский словарь > siculo

  • 2 siculo

    sìculo m 1) pl st сикулы 2) scherz v. siciliano 2.

    Большой итальяно-русский словарь > siculo

  • 3 siculo

    siculo I. agg. 1. ( Stor) des Sicules. 2. (estens,scherz) sicilien. II. s.m. (f. -a) 1. ( Stor) Sicule: i siculi les Sicules. 2. (estens,scherz) Sicilien.

    Dizionario Italiano-Francese > siculo

  • 4 siculo

    siculo agg. e s.m. Sicilian.

    Dizionario Italiano-Inglese > siculo

  • 5 siculo

    agg sm/f ['sikulo] siculo (-a)

    Nuovo dizionario Italiano-Inglese > siculo

  • 6 siculo

    m
    1) pl ист. сикулы
    2) шутл. см. siciliano 2.

    Большой итальяно-русский словарь > siculo

  • 7 sículo

    hist. sikulský

    Diccionario español-checo > sículo

  • 8 sículo,

    a adj/m вж. siciliano.

    Diccionario español-búlgaro > sículo,

  • 9 siculo agg sm/f

    ['sikulo] siculo (-a)

    Dizionario Italiano-Inglese > siculo agg sm/f

  • 10 siculo-arabe

    сущ.
    лингв. сицилийско-арабский, сицилийско-арабский язык

    Французско-русский универсальный словарь > siculo-arabe

  • 11 abscindo

    abscindo, ĕre, scĭdi, scissum - tr. - [st1]1 [-] séparer en déchirant, arracher, enlever, couper, séparer.    - alicujus tunicam a pectore abscindere, Cic. Verr. 5, 3: arracher à qqn sa tunique de la poitrine. --- cf. Virg. En. 5, 685.    - [poét.] flaventes abscissa comas, Virg. En. 4, 590: ayant arraché ses cheveux blonds.    - eodem ferro venas abscindere, Tac. An. 16, 11: s'ouvrir les veines du même fer.    - abscindere plantas de corpore matrum, Virg. G. 2, 23: arracher les rejetons de la souche maternelle.    - Hesperium Siculo latus abscindere, Virg. En. 3, 417: arracher de la Sicile le flanc de l'Italie. --- cf. Horr. 0. 1, 3, 21. [st1]2 [-] séparer.    - inane abscindere soldo, Hor. S. 1, 2: séparer le vide du plein (l'apparence de la réalité). [st1]3 [-] ôter, supprimer, empêcher.    - reditus abscindere dulcis, Hor. Ep. 16, 35: empêcher un heureux retour.
    * * *
    abscindo, ĕre, scĭdi, scissum - tr. - [st1]1 [-] séparer en déchirant, arracher, enlever, couper, séparer.    - alicujus tunicam a pectore abscindere, Cic. Verr. 5, 3: arracher à qqn sa tunique de la poitrine. --- cf. Virg. En. 5, 685.    - [poét.] flaventes abscissa comas, Virg. En. 4, 590: ayant arraché ses cheveux blonds.    - eodem ferro venas abscindere, Tac. An. 16, 11: s'ouvrir les veines du même fer.    - abscindere plantas de corpore matrum, Virg. G. 2, 23: arracher les rejetons de la souche maternelle.    - Hesperium Siculo latus abscindere, Virg. En. 3, 417: arracher de la Sicile le flanc de l'Italie. --- cf. Horr. 0. 1, 3, 21. [st1]2 [-] séparer.    - inane abscindere soldo, Hor. S. 1, 2: séparer le vide du plein (l'apparence de la réalité). [st1]3 [-] ôter, supprimer, empêcher.    - reditus abscindere dulcis, Hor. Ep. 16, 35: empêcher un heureux retour.
    * * *
        Abscindo, abscindis, abscidi, pe. cor. abscissum, abscindere. Trencher, Couper.
    \
        Tunicam eius a pectore abscidit. Cic. Il luy deschira.
    \
        Ceruicibus caput abscidit. Cic. Il luy a osté la teste de dessus le col, Il luy avalla la teste.
    \
        Abscindere sibi omnium rerum respectum. Liu. N'avoir esgard à rien.

    Dictionarium latinogallicum > abscindo

  • 12 cedo

    I cēdo, cessī, cessum, ere
    1) идти, ступать, ходить, передвигаться
    2) уходить (de, ex или abl. без предлога)
    cedam atque abibo C — я уйду, удалюсь
    c. (ex) civitate C, Lуехать из страны
    3) протекать, проходить, приключаться, случаться (bene, male H, O, VP etc.)
    ea, quae prospere ei cesserunt Nep — то, что ему удалось (прошло благополучно)
    4) сходить (за что-л.), заменять, служить заменой
    5) уступать, давать место, подчиняться
    c. alicui (in) aliquā re T, Nep — уступать кому-л. в чём-л.
    ubi vinci necesse est, expedit c. Q — где неизбежно поражение, там целесообразно уступить
    c. rei publicae Cподчиниться государству (т. е. подчинить свои интересы государственным)
    cedant arma togae Cоружие да уступит место тоге (т. е. война да сменится миром)
    cedere nocti Lуступить ночи (т. е. прекратить военные действия с наступлением темноты)
    Picenis cedunt pomis Tiburtia succo, nam facie praestant H — тибурские плоды уступают в сочности пиценским, хотя превосходят их внешним видом
    quid facient crines, quum ferro talia cedant? Ctl — что (уж) делать кудрям, если (даже) такие (горы) покоряются железу? ( жалоба созвездия Волосы Вероники)
    c. alicui hortorum possessione C — отказаться от владения садами в чью-л. пользу
    c. nescius H — неуступчивый, непреклонный
    validior, quam ut oneri cederet T — достаточно крепкий, чтобы выдержать (данную) тяжесть
    6) уступать, быть слабее, ниже или хуже (c. gloriae alicujus VP; alicui virtute Cs)
    7) предоставлять, признавать
    c. alicui, ut... L, T — дать согласие кому-л. на то, чтобы...
    8) переходить, поступать (кому-л. в собственность), доставаться (in Romanum imperium L)
    milite ad sanguinem obverso, spolia in vulgus cedebant T — в то время, как солдаты занимались кровопролитием, добыча доставалась толпе
    9) превращаться, становиться, делаться (calamitates in remedium cessēre Sen)
    c. in praedam alicujus L — стать чьей-л. добычей
    Chattis victoribus fortuna in sapientiam cessit Tуспех хаттских победителей превратился в их мудрость (т. е. был приписан их мудрости)
    c. ad factum Pl — осуществиться, быть приведённым в исполнение
    c. in unum Tобъединиться
    II cedo (pl. арх. cette) [из ce + *. do, date imper. к dare]
    1) давай, подавай, принеси сюда (aquam manibus Pl; codicem C); приведи (puerum Pl; senem Ter)
    c. ut bibam Plдай-ка напиться
    c. consideremus AGдавай рассмотрим
    2) скажи-ка, послушай
    c. quid faciam Ter — скажи, что мне делать
    c. cui Siculo civis Romanus cognĭtor factus umquam sit? C — но, послушай, когда же римский гражданин становился защитником сицилийца?
    c. quid postea? Cну а что дальше?
    3) вспомни только, подумай лишь

    Латинско-русский словарь > cedo

  • 13 abscindo

    ab-scindo, scidī, scissum, ere (griech. ἀποσχίζω), ab-, losreißen, I) eig.: plantas tenero de corpore, Verg.: tunicam eius a pectore, Cic. Verr. 5, 3: umeris vestem, Verg. (u. so abscissā veste, Curt.): rupem vertice montis, Lucan.: venas, aufreißen, Tac.: poet., abscissa comas, mit zerrauftem Haar, Verg. – II) übtr.: a) ein Land vom andern losreißen, gänzlich trennen, zwei Länder auseinander reißen, Euboeam Euripus abscindit, Flor.: Hesperium Siculo latus, Verg.: terras Oceano dissociabili, Hor.: caelo terras et terris undas, Ov. – b) abtrennen, sondern, inane soldo, Hor. sat. 1, 2, 113. – c) abschneiden = gänzlich entziehen, benehmen, aufhören machen, reditus dulces, Hor.: sic fata querelas abscidit, Val. Flacc.: fluxum menstruorum, Scrib.: neque ullis remediis audacia potest abscindi, Arnob.: Hortensianae eloquentiae tanta hereditas unā feminae actione abscissa non esset, würde nicht völlig sein Ende erreicht haben, Val. Max.

    lateinisch-deutsches > abscindo

  • 14 pecunia

    pecūnia, ae, f. (v. pecus, weil der Reichtum der Alten in Vieh bestand), I) das (zeitliche) Vermögen, pec. aliena, Cic.: ampla atque praeclara, Cic.: magna, maxima, Cic.: pecuniae magnitudo, Cic.: pecuniam facere, V. erwerben, Cic.: u. so ex nummis pecuniam maximam facere, Cic.: magnam pecuniam secum portare (mitbringen), Nep.: cum magna pecunia venire, Nep.: magna pecunia alci relicta est (erblich hinterlassen), Cic.: in pecore tum consistebat pecunia pastoribus, Varro LL.: in alienam pecuniam tam amplam atque praeclaram nullo iure invasit, Cic. – II) insbes., das Geld, die Geldmasse, Geldsumme, Plur. Gelder, Geldmengen, Geldsummen, a) übh.: pec. aerea, argentea, aurea, Augustin. de civ. dei 4, 21 u. 28: non adesa iam, sed abundans etiam pec., Cic.: pec. amplior, Auct. b. Alex.: captiva (erbeutetes), Liv.: cruenta, Blutgeld, Cic. u. Val. Max.: fenebris, Suet.: grandis, Cic.: immanis, infinita, ingens, Cic.: innumerabilis, Cic.: multaticia, Liv.: numerata od. praesens, bares Geld, Cic.: pecunia parvula, Cic.: pec. publica, Staatseinkünfte, Staatskasse, Cic., Kriegskasse, Caes.: pec. reliqua, der Rest des G., Cic.: pec. venditorum hominum, Erlös aus usw., Eutr.: pec. ludiaria, Spielgeld, Inscr. – pecuniae extraordinariae, Cic.: familiares, das Privatvermögen, Tac.: magnae, Cic.: multae, Cic.: tantae et tam infinitae pecuniae, Cic. – cupidus pecuniae, Cic.: inops pecuniae, Val. Max. – tanta pecuniae accessio, Nep.: cupiditas pecuniae, Nep.: dissipatio pecuniae publicae, Cic.: effusiones pecuniarum, Cic.: pecuniae reditus, Geldeinkünfte, Nep.: summa pecuniae, Liv.: incredibilis pecuniae summa, Curt.: pecuniae quinquaginta talenta, Nep.: pecuniae usura, Cic.: pecuniae usus, Nep. – abiurare in iure pecuniam, Plaut.: accipere pecuniam, übh. »Geld empfangen« u. »Geld nehmen, sich bestechen lassen«, Cic.: ob innocentes condemnandos pecunias accipere, Iustin.: accipere pecuniam numeratam ab alqo, Nep.: accipere pecuniam fenore (gegen Zinsen), Liv.: accipere (erheben) ex aerario pecuniam alcis nomine, Cic.: aedificatur pecuniā publicā classis centum navium, Nep.: amittere pecuniam grandem, Cic.: attribuere (anweisen) pecuniam publicam ex vectigalibus populi Romani ad emendum frumentum, Cic.: auferre pecuniam ab alqo, Cic.: augere summam pecuniae, zum Gebot zulegen, Liv.: avertere pecuniam domum, unterschlagen, Cic.: capere (nehmen, sich zueignen) pecunias, pecunias magnas hoc nomine, Cic.: capere (sich geben lassen) aperte pecunias ob rem iudicandam, Cic.: cogere pecuniam, pecunias u. dgl., s. cōgono. I, 1, c (Bd. 1. S. 1246): coacervare pecuniam, pecunias, Cic.: pecunias levioribus usuris mutuatum graviore fenore collocare, Suet.: in ea provincia magnas pecunias collocatas habere (angelegt haben), Cic.: conciliare (sich erwerben) pecuniam, Cic.: conferre pecuniam, pecunias, zusammenschießen, Nep., pecuniam simul cum ceteris, Nep., alci pecuniam ad statuam, Cic.: conficere pecuniam, s. cōn-ficiono. I, 2, a (Bd. 1. S. 1444): flare et conflare pecuniam, Münzen und Geld (sich) machen, Cic.: chirographis venalibus innumerabilem pecuniam congerere in illam domum, Cic.: conicere (stecken, verwenden) tantam pecuniam in praeclara illa propylaea, Cic.: consumptam esse omnen istam pecuniam in statuis, Cic.: corripere (an sich reißen, in Beschlag nehmen) pecuniam innumerabilem, Cic., pecunias, Cic.: corrogare pecuniam ad necessarios sumptus, Caes.: corrumpere alqm pecuniā, Nep.: curare pecuniam, s. cūrono. II, 3, b (Bd. 1. S. 1837 oben): dare pecuniam ad alqd, Nep.: eam pecuniam datam esse statuarum nomine, Cic.: dare pro pecunia aliquid, quod est tantumdem, Ps. Quint. decl.: debere (alci) pecuniam, s. dēbeono. I: celeriter pecunia deesse coepit, Nep.: deponere pecuniam apud alqm, Cic., ad Phacum (in Phakus), Liv., in Cilicia apud Solos in delubro, Cic.: devorare (durch die Gurgel jagen, verprassen) pecuniam, omnem pecuniam publicam, Cic.: dilapidare (verschwenden) pecuniam, Ps. Cic. ep. ad Octav. § 3 u. ICt.: dispensare pecuniam, die Kriegskasse verwalten, Kriegszahlmeister sein, Nep.: dissipare frustra pecuniam ex aerario acceptam, Cic.: dissipare atque effundere pecuniam publicam, Cic.: dissolvere pecuniam, Cic.: dissolvere alci pecuniam pro alqa re, etw. mit Geld ablösen, Caes.: donare pecuniae quinquaginta talenta civibus suis, Nep.: donari magnā pecuniā, Nep.: eripere ab alqo pecuniam grandem, Cic.: erogare (anweisen, auszahlen) ex aerario pecuniam publicam, Cic.: erogare quaestoribus pecuniam in classem, Cic., multas pecunias in operum locationes, Cic.: unde in eos sumptus pecunia erogaretur, Liv.: exhaurire omnem pecuniam ex aerario, Cic.: exigere pecuniam, pecunias, Cic., pecunias raptim, Liv.: facere (sich machen, erwerben) magnas pecunias ex metallis, Nep.: fenerare pecuniam, s. fēnero: fenerari pecuniam, pecunias, Cic.: fenori dare alci pecunias, Cic.: pecunias alci ferre acceptas, gutschreiben, Cic.: pecunias alci ferre expensas, in Rechnung bringen, als mir schuldig eintragen, Cic.: pecunias alci sine fenore expensas ferre, vorschießen, Liv.: pecuniā fidere, Nep.: pecuniam habere, non habere, Cic.: pecuniam tantam habere, ut etc., Cic.: imperare civitatibus pecuniam classis nomine, Cic.: imperare civitatibus tyrannisque magnas pecunias, Caes.: imperare iis ampliorem pecuniam, Auct. b. Alex.: imperare pecuniam, Cic.: indigere pecuniae, Cic., pecuniā, Nep.: pecunia publica largitione magistratuum quotannis interit (geht Null für Null auf), Nep.: legare alci pecuniam, Cic., alci testamento pecuniam, Ps. Quint. decl., alci testamento grandem pecuniam, Cic.: locupletare pecuniā totam Africam, Nep.: mercari praesenti pecuniā, Plaut.: multari pecuniā, Nep.: mutuari pecuniam, Ps. Quint. decl., pecunias, Cic., pecunias levioribus usuris, Suet.: pecunias mutuas sumere, Cic., ab alqo, Caes.: pecuniam mutuam sumere ab alqo, Cic.: insequentis anni pecuniam mutuam praecipere, als Anleihe vorausnehmen, Caes.: pecuniam dare mutuam, Cic.: quaerere pecunias mutuas fenore, Liv.: numerare alci pecuniam, Cic.: nescire pecuniam, das G. nicht kennen, Solin.: pecuniam occupare grandi fenore, Cic., graviore fenore, Suet.: parare (anschaffen) pecuniā alqd (zB. equos, vasa pretiosa), Cic.: parĕre (erwerben) pecuniam in operis artificum scaenicorum, Gell.: pecunia non modo non contra leges, sed legibus (gesetzlich) parta, Cic.: pendĕre pecuniam, s. pendono. I, B, 1: perdere pecuniam, Gell.: tantam pecuniam populi Romani tam brevi tempore perire potuisse, Cic.: permutare (in Wechsel umsetzen) pecuniam, Cic.: perscribere pecuniam, s. per-scrībo: persolvere alci pecuniam ab alqo, Cic.: petere pecuniam ab alqo, Cic.: polliceri alci pecuniam, Cic.: ponere (niederlegen) pecuniam apud alqm, Cic.: promere pecuniam ex aerario contra legem, Liv.: profundere pecuniam, Cic., tantam pecuniam, Plin. pan.: pecunia publica, quae ex metallis redibat, Nep.: redigere pecuniam ex etc. od. in etc., s. redigono. II, A: redigere omnia in pecuniam, zu G. machen, Ps. Quint. decl.: referre (buchen, verrechnen) pecunias acceptas u. dgl., s. re-ferono. II, 2: repetere pecunias statuarum nomine, der Bildsäulen halber wegen Erpressung klagen, Cic.: reponere pecuniam in aerario, Nep.: repraesentare pecuniam ab alqo, durch Anweisung an jmd. bar zahlen, Cic.: retribuere populo pecuniam pro Siculo frumento acceptam, Liv.: seponere captivam pecuniam in aedificationem templi, Liv.: solvere pecuniam, s. solvono. I, B, 1, a, α: sublevare pecuniā alcis fugam, Nep.: subministrare alci pecuniam, Cic.: sumere pecuniam alcis fide (auf jmds. Kredit) ab alqo, Cic.: ut pecunia superesset, quae in aerario reponeretur, Nep.: suppeditare alci pecuniam, Nep.: transferre omnem pecuniam Athenas, Nep.: cum privatis non potuerat transigi minore pecuniā, Cic.: venire (gelangen) paucis annis ad magnas pecunias, Cic. – b) in spät. Kaiserzt. = nummus, die Münze, das Geldstück, Geldmünze, vitiare pecunias, Eutr. 9, 14. – bes. die Kupfermünze, scaenicis numquam aurum, numquam argentum, vix pecuniam donavit, Lampr. Alex. Sev. 33. § 3. – c) personif., dea Pecunia, Arnob. 4, 9. Augustin. de civ. dei 4, 21: als Beiname Jupiters, ibid. 7, 11. – / Archaist. pequnia oft in Inschr., zB. Corp. inscr. Lat. 1, 577 colum. 3, 13; 1, 604 u. ö.

    lateinisch-deutsches > pecunia

  • 15 retribuo

    re-tribuo, tribuī, tribūtum, ere, I) wiedergeben, a) zurückgeben, wieder zustellen, pro Siculo frumento acceptam pecuniam populo, Liv. 2, 41, 8: potes omne, ut acceperas, retribuere, Apul. apol. 92. – b) von neuem geben, dagegengeben, corpora rebus, Lucr. 5, 277: vicem alci, vergelten, Lact. 6, 18, 22. – II) einem das ihm Gebührende geben, zukommen lassen, alci exactae aetatis fructum, quem meruit, Cic. Rosc. com. 44. – / Plin. ep. 10, 86 (18), 2 liest Keil pertribuerunt.

    lateinisch-deutsches > retribuo

  • 16 parlé

    1. прил. 2. сущ.
    1) общ. говор, речь (в отличие от пения или письма), разговор
    2) лингв. разговорный вариант языка, разговорный язык (Du siculo-arabe au maltais, le parlé et l’écrit suivront sur l’archipel maltais une évolution parallèle à celle de la Sicile.)

    Французско-русский универсальный словарь > parlé

  • 17 écrit

    1. прил.
    1) общ. исписанный, написанный
    2. сущ.
    1) общ. текст, произведение, написанное, письменный экзамен, сочинения, писание (действие)
    3) лингв. письменный вариант языка, письменный язык (Du siculo-arabe au maltais, le parlé et l’écrit suivront sur l’archipel maltais une évolution parallèle à celle de la Sicile.)

    Французско-русский универсальный словарь > écrit

  • 18 письменный язык

    adj
    ling. écrit (Du siculo-arabe au maltais, le parlé et l’écrit suivront sur l’archipel maltais une évolution parallèle à celle de la Sicile.)

    Dictionnaire russe-français universel > письменный язык

  • 19 разговорный язык

    adj
    1) gener. langage courant, langage familier, langue parlée
    2) ling. parlé (Du siculo-arabe au maltais, le parlé et l’écrit suivront sur l’archipel maltais une évolution parallèle à celle de la Sicile.)

    Dictionnaire russe-français universel > разговорный язык

  • 20 сицилийско-арабский

    Dictionnaire russe-français universel > сицилийско-арабский

См. также в других словарях:

  • sículo — sículo, a (del lat. «Sicŭlus») adj. y n. *Siciliano. * * * sículo, la. (Del lat. Sicŭlus). adj. Natural de Sicilia. U. t. c. s. || 2. Perteneciente o relativo a esta isla de Italia. * * * ► adjetivo sustantivo De Sicilia. ► ETNOGRAFÍA Díc. del… …   Enciclopedia Universal

  • siculo — / sikulo/ [dal lat. Sicŭlus ]. ■ agg. [della Sicilia] ▶◀ [➨ siciliano agg.]. ■ s.m., scherz. (f. a ) [abitante o nativo della Sicilia] ▶◀ siciliano …   Enciclopedia Italiana

  • sículo — adj. 1. Relativo ou pertencente à Sicília. • s. m. 2. Natural da Sicília. • sículos s. m. pl. 3. Antigo povo das margens do Tibre …   Dicionário da Língua Portuguesa

  • sículo — sículo, la (Del lat. Sicŭlus). 1. adj. Natural de Sicilia. U. t. c. s.) 2. Perteneciente o relativo a esta isla de Italia …   Diccionario de la lengua española

  • siculo — sì·cu·lo agg., s.m. 1. agg. TS stor. dei Siculi | agg., s.m., che, chi apparteneva ai Siculi | s.m.pl. con iniz. maiusc., antica popolazione indoeuropea stanziata nella Sicilia spec. orientale intorno al 1000 a.C. 2. agg., s.m. CO scherz.,… …   Dizionario italiano

  • siculo- — combining form Usage: usually capitalized Etymology: Latin siculus siculan : Sicilian and Siculo Arabian Siculo Norman …   Useful english dictionary

  • Siculo-arabe — Le siculo arabe est un ensemble de parlers dialectaux de l arabe, qui se sont formés à la suite de la conquête berbéro arabe de la Sicile et de l archipel maltais. Ces parlers étaient plus ou moins homogènes et mutuellement intelligibles.… …   Wikipédia en Français

  • Siculo-Arabic — Infobox Language name=Siculo Arabic speakers=Substantially extinct in 14th century. Was the genetic ancestor of the Maltese language familycolor=Afro Asiatic states=Emirate of Sicily and Malta fam2=Semitic fam3=West Semitic fam4=Central Semitic… …   Wikipedia

  • siculo — {{hw}}{{siculo}}{{/hw}}agg. ; anche s. m.  (f. a ) 1 Dei Siculi, antichi abitanti della Sicilia. 2 (est., lett., scherz.) Siciliano …   Enciclopedia di italiano

  • siculo — pl.m. siculi sing.f. sicula pl.f. sicule …   Dizionario dei sinonimi e contrari

  • siculo — agg.; anche s. m. (est., lett., scherz.) siciliano, trinacrio (lett.) …   Sinonimi e Contrari. Terza edizione

Поделиться ссылкой на выделенное

Прямая ссылка:
Нажмите правой клавишей мыши и выберите «Копировать ссылку»