proscriptie

См. также в других словарях:

• proscripţie — PROSCRÍPŢIE, proscripţii, s.f. 1. (În Roma antică) Punere în afară de lege sau osândire la moarte a cuiva, fără forme de judecată, pentru infracţiuni politice. ♢ Listă de proscripţie = listă afişată care cuprindea numele persoanelor declarate în… …   Dicționar Român

• proscrípţie — s. f. (sil. ţi e; mf. scrip ), art. proscrípţia (sil. ţi a), g. d. art. proscrípţiei; pl. proscrípţii, art. proscrípţiile (sil. ţi i ) …   Romanian orthography

• exil — EXÍL, exiluri, s.n. 1. Pedeapsă aplicată în unele ţări pentru delicte politice, constând în izgonirea unui cetăţean din ţara sau din localitatea în care trăieşte; surghiun. ♦ Părăsirea, plecarea voluntară a cuiva din propria ţară sau localitate,… …   Dicționar Român

• proscrie — PROSCRÍE, proscriu, vb. III. tranz. 1. (În Roma antică) A condamna la moarte (pentru infracţiuni politice) fără forme judiciare, publicând pe o listă numele celui osândit. 2. A lua măsuri represive (privative de libertate) împotriva cuiva, în… …   Dicționar Român

• proscriere — PROSCRÍERE, proscrieri, s.f. Acţiunea de a proscrie şi rezultatul ei. – v. proscrie. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  PROSCRÍERE s. 1. v. surghiunire. 2. v. interzicere. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  PROSCRÍERE …   Dicționar Român

• proscriptor — PROSCRÍPTOR, proscriptori, s.m. (Rar) Persoană care hotăra o proscripţie. – Din lat. proscriptor, fr. proscripteur. Trimis de ana zecheru, 22.04.2004. Sursa: DEX 98  proscríptor s. m. (sil. mf. scrip ), pl. proscríptori Trimis de siveco,… …   Dicționar Român

• proscripţiune — PROSCRIPŢIÚNE s.f. v. proscripţie. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN …   Dicționar Român