observatie

См. также в других словарях:

• observaţie — OBSERVÁŢIE, observaţii, s.f. 1. Procedeu al cunoaşterii ştiinţifice care constă în contemplarea metodică şi intenţionată a unui obiect sau a unui proces; observare, cercetare, examinare; studiu. ♦ Supraveghere, urmărire; spec. supraveghere… …   Dicționar Român

• observáţie — s. f. (sil. ţi e), art. observáţia (sil. ţi a), g. d. art. observáţiei; pl. observáţii, art. observáţiile (sil. ţi i ) …   Romanian orthography

• observare — OBSERVÁRE, observări, s.f. 1. Acţiunea de a observa şi rezultatul ei. ♦ (Rar) Observaţie (3). 2. (mil.) Cercetare, supraveghere executată asupra inamicului şi a obiectivelor lui, cu ochiul liber sau cu aparate optice, în scopul obţinerii unor… …   Dicționar Român

• mirador — MIRADÓR, miradoare, s.n. 1. Încăpere deschisă pe terasele clădirilor, având rol de belvedere. 2. Post de observaţie sau de pază (situat pe o înălţime). – Din fr. mirador. Trimis de LauraGellner, 01.06.2004. Sursa: DEX 98  miradór s. n., pl.… …   Dicționar Român

• remarcă — REMÁRCĂ, remarce, s.f. Observaţie, constatare; notă, însemnare. – Din fr. remarque. Trimis de cata, 05.05.2008. Sursa: DEX 98  REMÁRCĂ s. v. părere. Trimis de siveco, 21.01.2009. Sursa: Sinonime  remárcă s. f., g. d. art. remárcei; …   Dicționar Român

• moniţiune — MONIŢIÚNE, moniţiuni, s.f. (livr.) Avertisment dat de un reprezentant al Bisericii catolice; p. gener. observaţie, mustrare. [pr.: ţi u ] – Din fr. monition, it. monizione. Trimis de LauraGellner, 04.06.2004. Sursa: DEX 98  moniţiúne s. f. (sil …   Dicționar Român

• observa — OBSERVÁ, obsérv, vb. I. tranz. 1. A băga de seamă, a remarca. ♦ A exprima o observaţie, a constata. ♦ A atrage cuiva atenţia; p.ext. a dojeni, a reproşa. 2. A examina cu atenţie, a studia, a cerceta; a scruta. 3. A spiona, a iscodi, a pândi. 4.… …   Dicționar Român

• observaţional — OBSERVAŢIONÁL, Ă, observaţionali, e, adj. (Rar) Cu caracter de observaţie. [pr.: ţi o ] – Din engl. observational. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  observaţionál adj. m. (sil. ţi o ), pl. observaţionáli; f …   Dicționar Român

• seamă — SEÁMĂ s.f. 1. (În loc. şi expr.; exprimă ideea de calcul mintal, o judecată, o constatare, o observaţie) De bună seamă = desigur, fără îndoială. Mai cu seamă = mai ales, îndeosebi. A şi da seama = a constata, a se lămuri, a pricepe. A lua seama… …   Dicționar Român

• sondă — SÓNDĂ, sonde, s.f. 1. Gaură cilindrică forată în interiorul scoarţei pământului în vederea exploatării unui zăcământ de hidrocarburi fluide, a explorării unor straturi etc. ♦ Instalaţie situată deasupra unei sonde (1). 2. Aparat care serveşte la… …   Dicționar Român

• topocentru — TOPOCÉNTRU, topocentre, s.n. (astron.) Locul de observaţie considerat ca punct de origine. – Topo + centru. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  topocéntru s. n., pl. topocéntre Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar… …   Dicționar Român