-
1 bond market
obligatie markt -
2 bond quotation index
obligatie koers index -
3 drawn bond
obligatie, schuldbrief -
4 required studies
obligātie kursi -
5 debenture
n. schuldbrief, obligatie[ dibbentsjə] -
6 Eurobond
n. Eurobond, obligatie van een Amerikaans bedrijf, gepubliceerd en verkocht in Europa die berekend is in dollars en in dollars wordt verkocht en rente in dollars oplevert[ joeəroobond] 〈 geldwezen〉 -
7 bond
-
8 obligation
(ec) legătură; datorie; îndatorire; obligaţie; titlu de rentă -
9 part
-
10 promissory note
(ec) cambie; obligaţie; titlu de gaj -
11 bond
n. bond (familienaam)bond1[ bond]1 band ⇒ verbond(enheid), binding2 verbintenis ⇒ contract, verplichting3 obligatie ⇒ schuldbrief, schuldbekentenis5 → bond paper bond paper/♦voorbeelden:take goods out of bond • goederen uit entrepot halen (door het betalen van accijnzen/invoerrechten)II 〈 meervoud〉1 boeien ⇒ ketenen, gevangenschap♦voorbeelden:1 burst one's bonds • de vrijheid hernemen, ontsnappenin bonds • in de gevangenis, in gevangenschap————————bond22 plakken ⇒ lijmen, hechtenII 〈 overgankelijk werkwoord〉♦voorbeelden:1 the wine was bonded until the importer had paid duty • de wijn bleef in entrepot totdat de importeur accijns/invoerrecht had betaald -
12 convertible
adj. in/omwisselbaar; opvouwbaar--------n. auto met een open dakconvertible1[ kənvə:təbl] 〈 zelfstandig naamwoord〉————————convertible2〈bijvoeglijk naamwoord; zelfstandig naamwoord: convertibility〉 -
13 junk bond
junk bond〈Amerikaans-Engels; informeel; geldwezen〉 -
14 obligation
n. plicht; verplichting[ obligeesjn]♦voorbeelden: -
15 scrip
n. briefje, bewijs van storting, voorlopige obligatie, tijdelijk certificaat, recepis; aandelen[ skrip] -
16 security
-
17 annual real yield to maturity
jaarlijkse realistische opbrengst van losgeld (een index die wordt gebruikt voor het schatten van raadzaamheid bij obligatie beleggingen met in rekening genomen invloed van indexschommelingen) -
18 bond issue
uitgave van obligaties, obligatie met verklaring van schuldenlast -
19 convertible bond
converteerbare obligatie (een geldenverplichtingscertificaat dat ingewisseld kan worden voor aandelen) -
20 personal bond
persoonlijke lening, persoonlijke obligatie
- 1
- 2
См. также в других словарях:
obligaţie — OBLIGÁŢIE, obligaţii, s.f. 1. Datorie, sarcină, îndatorire. 2. Raport juridic civil prin care una sau mai multe persoane au dreptul de a pretinde altor persoane, care le sunt îndatorate, să dea, să facă sau să nu facă ceva. 3. Hârtie de valoare… … Dicționar Român
obligáţie — s. f. (sil. bli , ţi e), art. obligáţia (sil. ţi a), g. d. art. obligáţiei; pl. obligáţii, art. obligáţiile (sil. ţi i ) … Romanian orthography
Obligation Lineaire Obligatie — ( OLO) Euroclear Clearing and Settlement glossary Belgian government bond. Euroclear Clearing and Settlement glossary … Financial and business terms
Obligation Lineaire Obligatie — (OLO) Belgian government bond … Euroclear glossary
îndatorire — ÎNDATORÍRE, îndatoriri, s.f. 1. (înv.) Obligaţie bănească. 2. Obligaţie morală; sarcină obligatorie, datorie. ♦ (Rar) Faptă sau gest cu care îndatorăm pe cineva; atenţie, politeţe. – v. îndatori. Trimis de valeriu, 27.02.2009. Sursa: DEX 98 … … Dicționar Român
angajament — ANGAJAMÉNT, angajamente, s.n. 1. Promisiune, făgăduială de a realiza ceva. 2. Angajare a cuiva într un loc de muncă; (concr.) contract prin care o persoană îşi pune serviciile sale la dispoziţia unei alte persoane sau a unei instituţii şi care… … Dicționar Român
datorie — DATORÍE, datorii, s.f. 1. Sumă de bani sau orice alt bun datorat cuiva. ♢ loc. adv. Pe datorie = pe credit. ♢ expr. A se băga în datorii = a face datorii, a se îndatora. A se îngloda (sau a se îneca) în datorii = a se împrumuta cu sume mari, care … Dicționar Român
nominativ — NOMINATÍV, Ă, nominativi, e, s.n., adj. 1. s.n. Caz al flexiunii nominale a cărui funcţie specifica este aceea de subiect şi care este considerat forma de bază a substantivului. 2. adj. (fin.; în sintagma) Obligaţie nominativă = obligaţie care… … Dicționar Român
angaja — ANGAJÁ, angajez, vb. I. 1. tranz. şi refl. A lua pe cineva sau a intra în slujbă; a (se) încadra într un loc de muncă; a (se) tocmi. ♦ tranz. A primi să efectueze o lucrare, o însărcinare specială etc. în condiţii determinate. A angaja o lucrare… … Dicționar Român
garanţie — GARANŢÍE, garanţii, s.f. Obligaţie în virtutea căreia o persoană sau o instituţie răspunde de ceva; mijloc legal prin care se asigură executarea unei obligaţii (materiale); (concr.) ceea ce serveşte drept asigurare că o obligaţie luată va fi… … Dicționar Român
lega — LEGÁ1, leg, vb. I. I. tranz. 1. A împreuna, a uni strâns (printr un nod, o fundă) capetele de sfoară, de aţă, de sârmă, de lanţ etc. (astfel încât să formeze un tot). ♢ expr. A lega (sau a strânge) băierile de la pungă (sau pungii) = a face… … Dicționar Român