-
1 glätten
glätten, lēvare. lēvigare (übh. das Rauhe von etw. verschwinden machen). – polire (glatt u. eben machen, so daß das Geglättete ein besseres Äußere bekommt, auch die Rede, den Ausdruck, s. »feilen«). – limare (feilen, auch den Ausdruck). – radere (schaben, kratzen und dadurch glätten, z.B. mit Bimsstein). – mit einem Zahne g., dente lēvigare alqd (z.B. scabritiam chartae): mit einen Zahne geglättet, dentatus (z.B. charta). – Glätten, das, lēvigatio (als Handlung). – politura (bes. die Art u. Weise, wie etwas geglättet wird).
-
2 glatt
glatt, I) eig.; 1) nicht rauh: lēvis (übh., Ggstz. asper). – lēvigatus. politus (geglättet). – glaber (ohne Haare, ohne Wolle, Ggstz. pilosus). – purus (ohne Verzierungen, Ggstz. caelatus, z.B. Gesimse, coronae). – g. machen, lēvigare. polire (glätten, w. s.); glabrum facere (haarlos machen, s. vorher). – 2) schlüpfrig: lubricus. – qui (quae, quod) vestigium fallit od. non recipit (worauf man ausgleitet). – das Eis ist g., glacies vestigium non recipit: die steilen Felsen sind g., praerupta saxa vestigium fallunt. – II) uneig., von Worten etc.: blandus (schmeichelnd, aber nicht aufrichtig, z.B. Worte, Rede, Zunge). – mendax (lügnerisch, z.B. Worte etc.).
-
3 schleifen
schleifen, I) v. tr.: 1) ziehen: trahere (z.B. abscīso capite truncum corpus [den Rumpf des Körpers] in Gemonias: und corpus circa moenia: u. trahi crinibus [bei den Haaren]). – vom Pferde, vom Wagen geschleift werden, equo vectum od. currum (quadrigas) agentem trahi. – dah. a) dehnen: intorquere (z.B. den Ton, sonum). – tractim pronuntiare (schleifend, dehnend aussprechen, z.B. litteram). – b) dem Erdboden gleich machen: solo ae quare od. adaequare; delere et solo adaequare (z.B. urbem). – die Festungswerke (die Festung) sch., opera complanare; moenia od. munitiones disicere: völlig, moenia a fundamentis disicere. – 2) schärfen etc.: cote acuere od. exacuere (scharf machen). – levigare (glätten, z.B. marmor). – II) v. intr.trahi (von Kleidern, von Ketten etc.). – etwas (z.B. ein Kleid, die Ketten) schleifen lassen, trahere alqd.
См. также в других словарях:
levigare — LEVIGÁRE, levigări, s.f. Acţiunea de a leviga şi rezultatul ei; levigaţie. – v. leviga. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 levigáre s. f., g. d. art. levigării; pl. levigări Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar… … Dicționar Român
levigare — v. tr. [dal lat. levigare ] (io lèvigo, tu lèvighi, ecc.). [rendere ben liscia la superficie di un corpo: l. il marmo ] ▶◀ lisciare, (lett.) polire. ‖ limare, piallare, raschiettare, scartavetrare, spianare … Enciclopedia Italiana
levigare — le·vi·gà·re v.tr. (io lèvigo) CO 1a. rendere alla superficie, liscio, privo di qualsiasi scabrosità o asperità: levigare il marmo, l acqua del fiume ha levigato i ciottoli Sinonimi: lisciare. 1b. fig., rendere meno aspro, affinare, spec. lo stile … Dizionario italiano
levigare — {{hw}}{{levigare}}{{/hw}}v. tr. (io levigo , tu levighi ) Rendere privo di ogni asperità o ruvidezza (anche fig.); SIN. Lisciare … Enciclopedia di italiano
levigare — v. tr. lisciare, spianare, limare, molare, polire, piallare, pomiciare, smerigliare, raspare, raschiare, lamare CONTR. irruvidire, rendere scabro, granire … Sinonimi e Contrari. Terza edizione
levigar — (Del lat. levigare, alisar.) ► verbo transitivo QUÍMICA Mezclar una sustancia en polvo con agua para separar la parte más ligera de la más pesada, que se deposita al fondo de la vasija. SE CONJUGA COMO pagar * * * levigar (del lat. «levigāre»,… … Enciclopedia Universal
léviger — [ leviʒe ] v. tr. <conjug. : 3> • 1675; lat. levigare, de levis « lisse, uni » ♦ Chim., techn. Réduire (une substance) en une poudre très fine, notamment en la délayant dans un liquide et en laissant précipiter la poudre. ● léviger verbe… … Encyclopédie Universelle
levigaţie — LEVIGÁŢIE, levigaţii, s.f. Levigare. – După fr. lévigation. Trimis de LauraGellner, 20.05.2004. Sursa: DEX 98 levigáţie s. f. (sil. ţi e), art. levigáţia (sil. ţi a), g. d. art. levigáţiei; pl. levigáţii, art. levigáţiile (sil … Dicționar Român
lévigation — [ levigasjɔ̃ ] n. f. • 1741; lat. levigatio ♦ Techn. Procédé de séparation des particules d une poudre selon leur taille, à l aide d un courant liquide. ● lévigation nom féminin (latin levigatio, onis, de levigare, polir) Séparation, par… … Encyclopédie Universelle
levigatrice — le·vi·ga·trì·ce s.f. 1. → levigatore 2a. TS tecn. macchina per levigare superfici varie Sinonimi: spianatrice. 2b. TS cart. calandra per levigare la carta 2c. TS legat. macchina a cilindri per pressare i volumi prima della rilegatura 2d. TS miner … Dizionario italiano
lisciare — li·scià·re v.tr. CO 1a. rendere liscio, levigare: lisciare una superficie, l intonaco Sinonimi: levigare, limare, spianare. Contrari: irruvidire. 1b. pettinare, ravviare: lisciare la barba, i capelli Sinonimi: ravviare, riordinare. 2. fig.,… … Dizionario italiano