lat-relatie

См. также в других словарях:

• relaţie — RELÁŢIE, relaţii, s.f. 1. Legătură, conexiune, raport între lucruri, fapte, idei, procese sau între însuşirile acestora. ♦ (În logica matematică) Conexiune între doi sau mai mulţi termeni (în mulţimea perechilor ordonate de elemente ale unei… …   Dicționar Român

• relativ — RELATÍV, Ă, relativi, e, adj. 1. Care se referă, se raportează la ceva sau la cineva, care are legătură cu ceva sau cu cineva. ♢ (gram.) Pronume (sau adverb) relativ = pronume (sau adverb) care face legătura dintre propoziţii subordonate şi… …   Dicționar Român

• reflexiv — REFLEXÍV, Ă, reflexivi, e, adj. 1. (În sintagmele) Pronume reflexiv = pronume care ţine locul numelui unui obiect asupra căruia se exercită, direct sau indirect, acţiunea verbului şi care e identic cu subiectul verbului. Verb reflexiv = verb… …   Dicționar Român

• binar — BINÁR, Ă, binari, e, adj. 1. Compus din două unităţi, din două elemente; care se divide în câte două elemente. 2. (Despre plante) Cu organele dispuse perechi. 3. (mat.) A cărui bază este numărul doi. ♢ Relaţie binară = relaţie care are loc între… …   Dicționar Român

• contact — CONTÁCT, contacte, s.n. 1. Atingere directă, nemijlocită între două corpuri, două forţe, două energii etc. ♢ expr. În contact cu... = în nemijlocită apropiere de..., în legătură strânsă cu... ♦ (concr.) Piesă care serveşte la stabilirea unui… …   Dicționar Român

• legătură — LEGĂTÚRĂ, legături, s.f. I. 1. Legare; mod de a uni două corpuri, prin care se limitează mobilitatea lor relativă şi care permite de obicei transmiterea unor mişcări de la unul la celălalt; joncţiune. ♦ spec. Mod de împletire a firelor de urzeală …   Dicționar Român

• corelaţie — CORELÁŢIE, corelaţii, s.f. 1. Relaţie, legătură reciprocă între două sau mai multe lucruri sau fenomene; relaţie în care unul dintre termeni nu poate exista fără celălalt. 2. Dependenţă reciprocă, relaţie a două fenomene sau procese între… …   Dicționar Român

• conexiune — CONEXIÚNE, conexiuni, s.f. 1. Legătură între două sau mai multe obiecte sau fenomene; relaţie, raport, conexitate. ♢ Conexiune inversă = feedback. 2. Legătură prin conducte sau prin organe de maşină între două maşini, aparate, mecanisme etc. ♦… …   Dicționar Român

• congruenţă — CONGRUÉNŢĂ, congruenţe, s.f. 1. Acord, concordanţă, coincidenţă. ♦ (mat.) Relaţie care există între două numere întregi când diferenţa lor este multiplul unui număr întreg. 2. Însuşirea de a fi congruent. [pr.: gru en ] – Din fr. congruence, lat …   Dicționar Român

• formulă — FORMÚLĂ, formule, s.f. 1. Enunţ precis al regulii de urmat pentru efectuarea unei anumite operaţii; expresie precisă, generala şi invariabilă a unei idei, a unei relaţii, a unei legi etc. (care se poate aplica mai multor cazuri particulare). ♢… …   Dicționar Român

• nex — NEX, nexuri, s.n. 1. (livr.) Legătură, înlănţuire (între lucruri, fenomene etc.); relaţie, raport. ♢ Nex cauzal = raport cauzal, legătură de la cauză la efect. 2. (jur.) Contract de vânzare, de cesiune; drept de a aliena ceva. – Din lat. nexus.… …   Dicționar Român