ilustri

См. также в других словарях:

• panteon — PANTEÓN, panteonuri, s.n. 1. (La greci şi la romani) Templu consacrat cultului tuturor zeilor. 2. Monument naţional în care se depun rămăşiţele pământeşti ale oamenilor iluştri. ♦ fig. Totalitatea oamenilor iluştri ai unei ţări. [pr.: te on] –… …   Dicționar Român

• memorie — MEMÓRIE, memorii, s.f. 1. Proces psihic care constă în întipărirea, recunoaşterea şi reproducerea senzaţiilor, sentimentelor, mişcărilor, cunoştinţelor etc. din trecut. ♦ Minte (considerată ca sediu al procesului de memorare). ♢ loc. adv. Din… …   Dicționar Român

• ilustru — ILÚSTRU, Ă, iluştri, stre, adj. Strălucit, celebru, vestit prin calităţile sale deosebite. – Din fr. illustre, lat. illustris. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  Ilustru ≠ mediocru Trimis de siveco, 18.02.2009. Sursa: Antonime  ILÚSTRU… …   Dicționar Român

• pleiadă — PLEIÁDĂ, pleiade, s.f. 1. (La pl. art.) Grup de stele din constelaţia Taurului; Cloşca cu Pui. 2. Grup de oameni care activează de obicei în acelaşi domeniu şi care sunt legaţi între ei prin concepţii şi năzuinţe comune. 3. Totalitatea izotopilor …   Dicționar Român

• Filippo Acciaiuoli — Saltar a navegación, búsqueda Filippo Acciaiuoli fue un compositor, poeta y libretista italiano nacido en Roma en 1637 y fallecido en 1700. Contenido 1 Biografía 2 Homónimos …   Wikipedia Español

• Vittorino da Feltre — • Humanist educator (1397 1446) Catholic Encyclopedia. Kevin Knight. 2006. Vittorino Da Feltre     Vittorino da Feltre     † …   Catholic encyclopedia

• ilústru — adj. m., art. ilústrul, pl. ilúştri, art. ilúştrii; f. sg. ilústrã, g. d. art. ilústrei, pl. ilústre …   Romanian orthography

• bolovan — BOLOVÁN, bolovani, s.m. Piatră (voluminoasă şi grea) rotunjită prin rostogolirea ei de ape; pietroi. ♦ Bucată mare de pământ sau dintr o materie solidă oarecare. Bolovan de sare. – Din bg. balvan. Trimis de valeriu, 21.03.2003. Sursa: DEX 98 … …   Dicționar Român

• constelaţie — CONSTELÁŢIE, constelaţii, s.f. Grupare aparentă de stele în aceeaşi regiune a cerului, având o configuraţie specifică, stabilă pe o perioadă lungă de timp. – Din fr. constellation, lat. constellatio. Trimis de Zavaidoc, 13.09.2007. Sursa: DEX 98… …   Dicționar Român

• epigon — EPIGÓN, epigoni, s.m. Scriitor (de valoare minoră) care imită mijloacele de expresie specifice unui mare scriitor, unui curent sau unei şcoli literare de prestigiu. ♦ Urmaş, succesor (lipsit de valoare). – Din germ. Epigone, fr. épigone. Trimis… …   Dicționar Român

• laur — LÁUR, lauri, s.m. 1. Dafin. (La pl.) Frunzele dafinului (cu care se încununau odinioară eroii, poeţii, oratorii); fig. glorie, victorie. ♢ expr. A culege lauri = a avea succese, a deveni celebru. A se culca pe lauri = a se mulţumi cu succesele… …   Dicționar Român