Перевод: с румынского на английский

с английского на румынский

fruntea

См. также в других словарях:

  • lider — LÍDER, lideri, s.m. 1. Conducător al unui partid, al unei organizaţii sindicale etc. 2. Sportiv sau echipă sportivă care se găseşte în fruntea unei competiţii. – Din engl., fr. leader. Trimis de LauraGellner, 23.05.2004. Sursa: DEX 98  LÍDER s.… …   Dicționar Român

  • berbecat — BERBECÁT, Ă, berbecaţi, te, adj. (Rar; despre capul unui animal) Cu fruntea bombată ca a berbecului (I 1); (despre botul sau fruntea unui animal) cu profil convex. – Berbec + suf. at. Trimis de paula, 02.06.2002. Sursa: DEX 98  berbecát adj. m …   Dicționar Român

  • frontal — FRONTÁL, Ă, frontali, e, adj., s.n. 1. adj. Care ţine de regiunea frunţii. ♦ (Substantivat, n.; rar) Parte proeminentă a unui obiect. 2. adj. Din faţă, aşezat în faţă. ♢ Abataj frontal = abataj al minereului făcut pe un front foarte lung în… …   Dicționar Român

  • fruntar — FRUNTÁR, fruntare, s.n. 1. Grindă principală care mărgineşte prispa în partea de sus şi pe care se sprijină grinzile secundare ale casei. 2. Curea care leagă cele două părţi laterale ale căpeţelei şi care trece peste fruntea calului. – lat.… …   Dicționar Român

  • report — REPÓRT, reporturi, s.n. Trecere a unei sume (reprezentând un total parţial) din josul unei coloane în fruntea coloanei următoare, pentru a fi adunată în continuare; p. ext. sumă, total reportate sau orice sumă rămasă dintr un calcul anterior. –… …   Dicționar Român

  • titlu — TÍTLU, titluri, s.n. 1. Calificare căpătată de cineva în urma unor studii speciale într un anumit domeniu de activitate. ♢ Titlu de glorie = merit, renume, fală. ♦ Demnitate, funcţie, titulatură deţinute de cineva sau acordate cuiva; nume,… …   Dicționar Român

  • frunte — FRÚNTE, frunţi, s.f. 1. (La oameni) Partea superioară a feţei, formată din osul frontal, cuprinsă între sprâncene şi păr şi mărginită lateral de tâmple; (la animale) partea dinainte a capului, imediat deasupra ochilor. 2. Cap; faţă, chip. 3. fig …   Dicționar Român

  • percică — PERCÍCĂ, percele, s.f. (reg.) Cârlionţ, moţ (pe frunte). ♦ Smoc de păr pe fruntea cailor. [var.: perceá s.f.] – Din tc. pŭrçek. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  percícă s. f., g. d. art. percélei; …   Dicționar Român

  • portdrapel — PORTDRAPÉL, (1) s.m., (2) portdrapele, s.n. 1. s.m. Persoană care poartă drapelul unei unităţi militare, al unei asociaţii sportive etc. ♦ fig. Persoană care stă în fruntea unui curent, a unei mişcări; p. ext. idee călăuzitoare. 2. s.n. Toc de… …   Dicționar Român

  • prim — PRIM1, primuri, s.n. (reg.) Garnitură din blană (neagră, de miel) aplicată pe marginea căciulilor, a pieptarelor, a hainelor. – Din magh. prém. Trimis de ana zecheru, 30.03.2008. Sursa: DEX 98  PRIM2, Ă, primi, e, num. ord. (Adesea cu valoare de …   Dicționar Român

  • ţintă — ŢÍNTĂ, ţinte, s.f. I. 1. Cui scurt de metal cu floarea de forme şi mărimi diferite, folosit de cizmari, curelari, tapiţeri etc. 2. (Despre porumb; în loc. adj.) În ţinte = cu boabele destul de dezvoltate pentru a fi bun de mâncat; aproape copt. 3 …   Dicționar Român

Поделиться ссылкой на выделенное

Прямая ссылка:
Нажмите правой клавишей мыши и выберите «Копировать ссылку»