Перевод: со всех языков на английский

с английского на все языки

ferino

  • 1 ferino

    ferino agg.
    1 (letter.) feral, ferine; wild; untamed
    2 (fig.) savage, wild; fierce, cruel.
    * * *
    [fe'rino]
    aggettivo feral, wild
    * * *
    ferino
    /fe'rino/
    feral, wild.

    Dizionario Italiano-Inglese > ferino

  • 2 ferino

    adj.
    ferine, wild, savage, ferocious.
    * * *
    ADJ savage, wild
    * * *
    ferino -na

    Spanish-English dictionary > ferino

  • 3 ferino

    ferine, smart

    Dicionário português (brasileiro)-Inglês > ferino

  • 4 nutrio

    nūtrĭo, īvi and ii, ītum (contr. form, nutrīmus for nutrivimus, Nemes. Ecl. 3, 26:

    nutribat for nutriebat,

    Verg. A. 11, 572; Sil. 16, 29; so,

    nutribant,

    Verg. A. 7, 485: nutribo for nutriam, Rhemn. Palaem. 1383; Cledon. 1914.—In the dep. form, nutritor for nutrito, Verg. G. 2, 425; cf. Prisc. p. 798 P.), 4, v. a. [Sanscr. root snu-, flow; Gr. neô (sneWô), swim; cf. nurus], to suckle, nourish, feed, foster, bring up, rear (syn. alere; not in Cic., but v. nutrix and nutrimentum).
    I.
    Lit.:

    quos lupa nutrit,

    Ov. F. 2, 415:

    nutritus lacte ferino,

    id. Tr. 3, 11, 3:

    ilignā nutritus glande,

    Hor. S. 2, 4, 40:

    balaenae mammis nutriunt fetus,

    Plin. 11, 40, 95, § 235:

    serpente ciconia pullos Nutrit,

    Juv. 14, 75: taurus nutritus in herbā, id. 12, 12.—
    B.
    Transf., to nourish, support, maintain, foster.—Of plants:

    terra herbas Nutrit,

    Ov. R. Am. 45:

    myrtos roscido umore nutrire,

    Cat. 61, 25:

    nutriri cinere vult ruta,

    Plin. 19, 8, 45, § 156:

    fruges humo nutriente,

    Curt. 8, 10, 8; Petr. 120:

    Pax Cererem nutrit,

    Ov. F. 1, 704.— Poet.:

    Edonis nutritum missile ventis,

    a shaft taken from a tree toughened by storms, Val. Fl. 6, 340.—
    2.
    To nourish, nurse, take care of, attend to the body:

    cura corporum nutriendorum,

    Liv. 4, 52:

    aegrum nutrire per eos cibos, quos, etc.,

    Cels. 3, 23:

    vires,

    id. ib.:

    ulcus,

    to heal, id. 5, 26:

    damnum naturae in filio,

    Liv. 7, 4:

    morbos,

    Cels. 6, 6:

    capillum,

    Plin. 22, 22, 39, § 82: comam, Hier. in Amos, 8, 9 sq.; Vulg. 1 Cor. 11, 14 sq.:

    cutem, mulierum in facie incorruptam,

    Plin. 21, 21, 91, § 159.—
    3.
    Nutrire vinum, to mix wine with spices, in order that it may keep, Col. 12, 30, 1:

    nutritum vinum,

    id. 12, 21, 3.—
    4.
    In gen., to preserve:

    nutriuntur optime (mensae citreae) splendescuntque, manu siccā fricatae,

    Plin. 13, 15, 30, § 99.—
    II.
    Trop., to nourish, cherish, support, cultivate, sustain:

    indoles Nutrita faustis sub penetralibus,

    Hor. C. 4, 4, 25:

    amorem,

    Ov. A. A. 3, 579:

    pascere ac nutrire furorem (al. favorem),

    Sil. 7, 497:

    impetus ille sacer qui vatum pectora nutrit,

    Ov. P. 4, 2, 25:

    carmen,

    id. ib. 3, 4, 26:

    artes bonas, praecipue studia litterarum,

    Aur. Vict. Epit. 41, 14:

    nummi, quos hic quincunce modesto nutrieras,

    Pers. 5, 149:

    Graeciam,

    i. e. to treat mildly, Liv. 36, 35.—Of fire, to feed:

    gnes suscitat foliisque nutrit,

    Ov. M. 8, 643; 6, 493:

    graves simultates, quas Mucianus callide nutriebat,

    Tac. H. 3, 53 fin.:

    nimiam ac marcentem diu pacem,

    id. G. 36.

    Lewis & Short latin dictionary > nutrio

См. также в других словарях:

  • ferino — ferino, na (Del lat. ferīnus). 1. adj. Perteneciente o relativo a la fiera. 2. Que tiene sus propiedades. ☛ V. tos ferino …   Diccionario de la lengua española

  • ferino — agg. [dal lat. ferinus, der. di fera fiera2 ]. 1. (lett.) a. [di fiera, di belva] ▶◀ animalesco. b. (estens.) [che è proprio delle belve: istinto f. ] ▶◀ (lett.) belluino, bestiale, feroce. 2. (fig.) [di atto violento di particolare efferatezza] …   Enciclopedia Italiana

  • ferino — adj. 1. De fera; próprio de fera. 2.  [Figurado] Feroz, cruel; desumano. 3.  [Medicina] Perigoso, maligno …   Dicionário da Língua Portuguesa

  • ferino — ferino, na adjetivo 1. Se usa en la locución locución …   Diccionario Salamanca de la Lengua Española

  • Ferino — Pierre Marie Barthélemy Ferino Pierre Marie Barthélemy Ferino Origine  France Hommage …   Wikipédia en Français

  • ferino — ► adjetivo ZOOLOGÍA De las fieras. * * * ferino, a (del lat. «ferīnus») 1 adj. Propio de fiera. 2 V. «tos ferina». * * * ferino, na. (Del lat. ferīnus). adj. Perteneciente o relativo a la fiera. || 2. Que tiene sus propiedades. □ V …   Enciclopedia Universal

  • ferino — fe·rì·no agg. LE 1. di fiera, di belva: al ferino ululato | per terrore insanirono (Foscolo) 2. estens., selvaggio, animalesco: or son questi | del mio ferino e scelerato sdegno | vestigi miserabili (Tasso); chi de Numi esercitava impero | su gli …   Dizionario italiano

  • ferino — {{#}}{{LM F17577}}{{〓}} {{[}}ferino{{]}}, {{[}}ferina{{]}} ‹fe·ri·no, na› {{《}}▍ adj.{{》}} De las fieras, con sus características o relacionado con ellas: • un aullido ferino.{{○}} {{★}}{{\}}ETIMOLOGÍA:{{/}} Del latín ferinus …   Diccionario de uso del español actual con sinónimos y antónimos

  • ferino — {{hw}}{{ferino}}{{/hw}}agg. (lett.) Di fiera | (est.) Selvaggio, crudele …   Enciclopedia di italiano

  • ferino — pl.m. ferini sing.f. ferina pl.f. ferine …   Dizionario dei sinonimi e contrari

  • ferino — agg. 1. (lett.) di fiera, bestiale, belluino, animalesco 2. (est.) crudele, feroce, violento, barbarico, brutale, selvaggio, efferato CONTR. benigno, dolce, mite, mansueto, umano …   Sinonimi e Contrari. Terza edizione

Поделиться ссылкой на выделенное

Прямая ссылка:
Нажмите правой клавишей мыши и выберите «Копировать ссылку»