-
81 inner casing / housing
(mas) carcasă internă / interioarăEnglish-Romanian technical dictionary > inner casing / housing
-
82 inner pole armature
(el) carcasă cu poli interiori; rotor cu poli înecaţi; -
83 outer casing
(mas, termo) carcasă exterioară -
84 pulley shell
(th) carcasa muflei -
85 shell
(cstr, hidr) umplutură în corpul barajului de pământ; (el) cuva încălzitorului electric; (fiz) pătură, strat; (mas) manta, înveliş, teacă, cuzinet; (met) carcasă / înveliş de tablă; pojghiţă, strat, peliculă; (mil) obuz, şrapnel; (NAV) corp de navă, cocă de corabie; (th) înveliş, coajă, scoarţă, solz; (mil) a trage cu arma, a deschide focul; (th) a coji -
86 skeleton
-
87 karkasa
f carcasa -
88 kostra
f tech. pestañaf armaduraf carcasaf osamentam lid. huesalm stav., tech. armamentom bastidorm esqueletom osambremf armazón -
89 carcass
(a dead body, usually animal, not human: The carcasses of various animals hung in the butcher's shop.) carcasă -
90 case
I [keis] noun1) (an instance or example: another case of child-beating; a bad case of measles.) caz2) (a particular situation: It's different in my case.) caz3) (a legal trial: The judge in this case is very fair.) caz, proces4) (an argument or reason: There's a good case for thinking he's wrong.) motiv5) ((usually with the) a fact: I don't think that's really the case.) caz6) (a form of a pronoun (eg he or him), noun or adjective showing its relation to other words in the sentence.) caz•- in case- in case of
- in that case II [keis] noun1) (a container or outer covering: a case of medical instruments; a suitcase.) cutie; valiză; trusă; toc; carcasă2) (a crate or box: six cases of whisky.) ladă3) (a piece of furniture for displaying or containing things: a glass case full of china; a bookcase.) vitrină; bibliotecă -
91 hull
(the frame or body of a ship: The hull of the ship was painted black.) carcasă -
92 shell
[ʃel] 1. noun1) (the hard outer covering of a shellfish, egg, nut etc: an eggshell; A tortoise can pull its head and legs under its shell.) scoică; cochilie; coajă; carapace2) (an outer covering or framework: After the fire, all that was left was the burned-out shell of the building.) carcasă3) (a metal case filled with explosives and fired from a gun etc: A shell exploded right beside him.) obuz2. verb1) (to remove from its shell or pod: You have to shell peas before eating them.) a desface, a descoji2) (to fire explosive shells at: The army shelled the enemy mercilessly.) a bombarda•- come out of one's shell
- shell out -
93 трещина в каркасе
rotura del bastidor, grieta en la carcasaРусско-испанский автотранспортный словарь > трещина в каркасе
-
94 коробка
caja, cajón, carcasa, casilla cubierta, estuche -
95 carcass
-
96 chasis submarino
m (AmL) (cf carcasa submarina Esp ) -
97 motor home
nTRANSP carcasa del motor f -
98 shell
12 nC&G cascarón m, concha fCOAL capa de roca dura f, corteza f, película delgada de metal imperfectamente unida a la superficie f, revestimiento mMILIT proyectil mNUCL, PAPER carcasa fSPACE caparazón m, corteza f, coraza f, revestimiento mWATER TRANSP of tank cuerpo m, forro exterior m3 vtFOOD pelar -
99 spark plug shell
nAUTO, ELEC, VEH carcasa de la bujía f -
100 turbine casing
nWATER TRANSP carcasa de turbina f, envuelta de turbina f
См. также в других словарях:
Carcasa — Saltar a navegación, búsqueda En general se denomina carcasa a un conjunto de piezas duras y resistentes, que dan soporte (internas) o protegen (externas) a otras partes de un equipo, construcción o ser vivo. En telefonía móvil la caja exterior… … Wikipedia Español
carcasă — CARCASĂ, carcase, s.f. 1. Îmbrăcăminte metalică exterioară a unui sistem tehnic, care susţine anumite elemente ale acestuia şi, eventual, îl protejează împotriva acţiunilor exterioare. 2. Totalitatea oaselor care alcătuiesc scheletul unui animal … Dicționar Român
carcasa — sustantivo femenino 1. Armazón o estructura de un objeto sobre la que se montan otras piezas: la carcasa de una moto, la carcasa de un tocadiscos, la carcasa de un ordenador. 2. Uso/registro: restringido. Especie de bomba incendiaria … Diccionario Salamanca de la Lengua Española
carcasa — (Del fr. carcasse). 1. f. esqueleto (ǁ conjunto de piezas duras y resistentes). 2. Cierta bomba incendiaria … Diccionario de la lengua española
carcasa — {{#}}{{LM C07233}}{{〓}} {{SynC07400}} {{[}}carcasa{{]}} ‹car·ca·sa› {{《}}▍ s.f.{{》}} Armazón o estructura: • la carcasa de un cohete; la carcasa de un teléfono.{{○}} {{★}}{{\}}ETIMOLOGÍA:{{/}} Del francés carcasse. {{#}}{{LM SynC07400}}{{〓}}… … Diccionario de uso del español actual con sinónimos y antónimos
carcasa — (Del fr. carcasse, armazón.) ► sustantivo femenino 1 Pieza o conjunto de piezas que sostienen los mecanismos eléctricos de una máquina o un aparato: ■ han cambiado la carcasa del motor. SINÓNIMO armazón esqueleto 2 MILITAR Proyectil incendiario y … Enciclopedia Universal
carcasa — s. cuerpo, tipo. ❙ «Carcasa: aspecto físico, cuerpo.» JMO. ❙ «Carcasa. Cuerpo humano.» S. ❙ «Encarna no vale mucho de cara pero tiene una carcasa que ya, ya.» DCB. ❘ no se ha podido documentar fuera de diccionarios … Diccionario del Argot "El Sohez"
carcásã — s. f., g. d. art. carcásei; pl. carcáse … Romanian orthography
carcasa — sustantivo femenino armazón, estructura, armadura, esqueleto … Diccionario de sinónimos y antónimos
carcasa — f. Cierta bomba incendiaria … Diccionario Castellano
Intercambiador de calor de carcasa y tubos — Este artículo o sección sobre tecnología necesita ser wikificado con un formato acorde a las convenciones de estilo. Por favor, edítalo para que las cumpla. Mientras tanto, no elimines este aviso puesto el 23 de abril de 2011. También puedes… … Wikipedia Español