-
1 negatie
2 [woord] negative♦voorbeelden: -
2 negatie
-
3 negatie
сущ.общ. отрицание -
4 negatie
n. negation -
5 negatie
• Boolean complementation• inversion• negation• not-operation -
6 negatie-element
• negator -
7 negatie-indicator
• negation indicator -
8 een negatie van zijn principes
een negatie van zijn principesVan Dale Handwoordenboek Nederlands-Engels > een negatie van zijn principes
-
9 Boolean complementation
negatieniet-bewerkingEnglish-Dutch technical dictionary > Boolean complementation
-
10 negation
negatieniet-bewerkingontkenning -
11 negation indicator
negatie-indicator -
12 negator
negatie-element -
13 not-operation
negatieniet-bewerking -
14 отрицание
ngener. ontkenning, disclaimer, negatie -
15 negation
(mat) negaţie; negare -
16 denial
-
17 negation
-
18 negative
adj. negatief--------n. negatief; verwerping--------v. ontkennen; weigeren; loochenen; afwijzen; verwerpen; negatienegative1[ negətiv] 〈 zelfstandig naamwoord〉♦voorbeelden:2 the answer is in the negative • het antwoord luidt nee/is ontkennend————————negative21 negatief♦voorbeelden:〈 schertsend〉 negative quantity • negatieve hoeveelheid, nietsthe negative sign • het mintekennegative evidence • negatief bewijsmateriaal————————negative3〈 werkwoord〉1 verbieden ⇒ afwijzen, verwerpen————————negative41 nee -
19 inversion
inversienegatieniet-bewerkingomkering -
20 отрицание
ngener. ontkenning, negatie
- 1
- 2
См. также в других словарях:
negaţie — NEGÁŢIE, negaţii, s.f. 1. Faptul de a nega. ♦ Cuvânt, gest, fapt etc. care neagă, contrazice, contestă (ceva sau pe cineva). ♦ Functor logic pe baza căruia se contestă valoarea de adevăr susţinută într o afirmaţie. ♦ Cuvânt cu ajutorul căruia se… … Dicționar Român
negáţie — s. f. (sil. ţi e), art. negáţia (sil. ţi a), g. d. art. negáţiei; pl. negáţii, art. negáţiile (sil. ţi i ) … Romanian orthography
negativ — NEGATÍV, Ă, negativi, e, adj., s.n. I. adj. 1. Care exprimă o negare sau un refuz, care neagă ceva. 2. Lipsit de însuşiri bune, de calităţi, rău; care produce rău, care este periculos. 3. (Despre numere, mărimi scalare etc.) Care este mai mic… … Dicționar Român
tăgădui — TĂGĂDUÍ, tăgăduiesc, vb. IV. tranz. A contesta o afirmaţie, a nu recunoaşte ceva; a nega; a dezminţi. ♦ (Rar) A refuza. Iar ei îi tăgăduia această cerere (CORJAN). – magh. tagadni. Trimis de pan111, 13.09.2007. Sursa: DLRM TĂGĂDUÍ vb. 1. v.… … Dicționar Român
apofantic — apofántic adj. m., pl. apofántici, f. sg. apofántică, pl. apofántice Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic APOFÁNTIC, Ă adj. (log.) Care evidenţiază existenţa unui raport printr o afirma … Dicționar Român
futurism — FUTURÍSM s.n. Curent literar artistic apărut în Italia, la începutul sec. XX, care exaltă promovarea noului, a prezentului care prefigurează viitorul. – Din fr. futurisme, it. futurismo. Trimis de ana zecheru, 14.05.2004. Sursa: DEX 98 futurísm … Dicționar Român
negare — NEGÁRE, negări, s.f. 1. Acţiunea de a nega şi rezultatul ei; contestare, tăgăduire. 2. (fil.) Negaţie (2). ♢ Negarea negaţiei = una dintre cele trei legi dialectice principale, potrivit căreia dezvoltarea se prezintă ca o înlănţuire de negaţii… … Dicționar Român
până — PẤNĂ conj., prep. a. conj. I. (Introduce propoziţii circumstanţiale de timp). 1. (Stabileşte un raport de posterioritate, precizând limita până la care se îndeplineşte acţiunea din regentă) Greu le a fost până şi au fă rost de cărţi. 2. (Urmat de … Dicționar Român
abnegaţie — abnegaţíe s. f. devotament dus până la sacrificiu. (< fr. abnégation, lat. abnegatio) Trimis de tavi, 08.01.2003. Sursa: MDN ABNEGÁŢIE s.f. Devotament (dus până la sacrificiu); abnegare. ♦ Renunţare; sacrificiu voluntar. – Din fr. abnégation … Dicționar Român
afirmaţie — AFIRMÁŢIE, afirmaţii, s.f. Declaraţie, susţinere a unei păreri (exprimtă cu tărie). ♦ (La pl.) Vorbe care exprimă o afirmare. – Din fr. affirmation, lat. affirmatio. Trimis de ana zecheru, 26.08.2002. Sursa: DEX 98 Afirmaţie ≠ negaţie Trimis de … Dicționar Român
antiteză — ANTITÉZĂ, antiteze, s.f. 1. Opoziţie dialectică între două fenomene, idei, judecăţi etc. ♦ Figură de stil bazată pe opoziţia dintre două idei, fenomene, situaţii, personaje, expresii etc., care se pun reciproc în relief. 2. (fil.) Momentul al… … Dicționar Român