-
1 астрономическая долгота
Dictionnaire technique russo-italien > астрономическая долгота
-
2 восточная долгота
-
3 галактическая долгота
Dictionnaire technique russo-italien > галактическая долгота
-
4 географическая долгота
Dictionnaire technique russo-italien > географическая долгота
-
5 геодезическая долгота
Dictionnaire technique russo-italien > геодезическая долгота
-
6 геоцентрическая долгота
Dictionnaire technique russo-italien > геоцентрическая долгота
-
7 долгота в угловой мере
Dictionnaire technique russo-italien > долгота в угловой мере
-
8 долгота в часовой мере
Dictionnaire technique russo-italien > долгота в часовой мере
-
9 долгота места наблюдения
Dictionnaire technique russo-italien > долгота места наблюдения
-
10 западная долгота
-
11 счислимая долгота
-
12 широта
( longitudine) long. -
13 долгота
1) ( длительность) durata ж.2) ( протяжение) lunghezza ж.3) longitudine ж.* * *ж.1) durata2) геогр. longitudine3) лингв. lunghezza* * *ngeogr. longitudine -
14 градус долготы
-
15 д.
I сокр. от долгота II сокр. от доляfrazione; parte quota; tenore; percentualeIII сокр. от дом IV сокр. от дюйм -
16 долг.
сокр. от долгота -
17 долгота
ж.1) longitudine f2) ( длительность) durata f- восточная долгота
- долгота в угловой мере
- долгота в часовой мере
- галактическая долгота
- географическая долгота
- геодезическая долгота
- геоцентрическая долгота
- долгота дня
- западная долгота
- долгота места наблюдения
- небесная долгота
- долгота отшествия
- долгота перигелия
- долгота пришествия
- долгота светила
- счислимая долгота
- эклиптическая долгота -
18 долгота отшествия
суд. longitudine di partenza -
19 долгота перигелия
астрон. longitudine del perielio -
20 долгота пришествия
суд. longitudine di arrivo
- 1
- 2
См. также в других словарях:
longitudine — LONGITÚDINE, longitudini, s.f. Distanţă în grade, măsurată pe ecuator, dintre meridianul care trece printr un punct oarecare de pe glob şi primul meridian (meridianul 0, care trece prin Greenwich), constituind una dintre cele două coordonate… … Dicționar Român
longitudine — /londʒi tudine/ s.f. [dal lat. longitudo dĭnis lunghezza ]. (geogr.) [una delle due coordinate occorrenti per determinare la posizione di un punto sulla superficie terrestre, che misura la distanza angolare del punto da un meridiano di… … Enciclopedia Italiana
longitudine — lon·gi·tù·di·ne s.f. 1. TS geogr. coordinata che, insieme alla latitudine, serve a determinare la posizione di un punto sulla superficie terrestre, corrispondente alla distanza angolare del meridiano che passa per quel punto dal meridiano… … Dizionario italiano
longitudine — {{hw}}{{longitudine}}{{/hw}}s. f. 1 (geogr.) Distanza tra due meridiani, uno dei quali è considerato fondamentale, misurata in gradi, minuti primi e minuti secondi, sull arco di parallelo compreso fra i due meridiani stessi. 2 (est.) Estensione… … Enciclopedia di italiano
longitúdine — s. f., g. d. art. longitúdinii; pl. longitúdini … Romanian orthography
longitudine — pl.f. longitudini … Dizionario dei sinonimi e contrari
longitudine — s. f. (est.) lunghezza CFR. latitudine, larghezza … Sinonimi e Contrari. Terza edizione
conjuncţie — CONJÚNCŢIE, conjuncţii, s.f. 1. Parte de vorbire neflexibilă care leagă două propoziţii într o frază sau două cuvinte cu acelaşi rol sintactic într o propoziţie. 2. Poziţie a doi aştri care, la un moment dat, au aceeaşi longitudine cerească. [var … Dicționar Român
cvadratură — CVADRATÚRĂ s.f. 1. Construire exclusiv cu rigla şi cu compasul a unui pătrat care să aibă aria egală cu aria unei figuri date. ♢ Cvadratura cercului = problemă (nesoluţionabilă) care constă în găsirea unui pătrat care să aibă aceeaşi suprafaţă cu … Dicționar Român
meridian — MERIDIÁN, meridiane, s.n., adj. 1. s.n. Fiecare dintre liniile imaginare care rezultă din intersecţia suprafeţei Pământului cu serniplanul sprijinit pe axa geografică, constituind liniile de reper pentru măsurarea longitudinii geografice. ♢… … Dicționar Român
Санчес Франциск — I философ скептик (по латыни Sanctius). Род. в 1552 г. в Португалии, сын еврейского врача; в Монпелье получил звание доктора медицины; был в Тулузе профессором и заведующим больницей; умер в 1632 г. С. принадлежит к той группе ученых, которых… … Энциклопедический словарь Ф.А. Брокгауза и И.А. Ефрона