Перевод: с французского на нидерландский

с нидерландского на французский

indigestie

См. также в других словарях:

  • indigestie — INDIGÉSTIE, indigestii, s.f. Tulburare a digestiei provocată de unele excese alimentare, de frig, de unele stări nervoase etc. şi manifestată prin indispoziţie, greţuri, vărsături, diaree etc. – Din fr. indigestion, lat. indigestio. Trimis de… …   Dicționar Român

  • indigéstie — s. f. (sil. ti e), art. indigéstia (sil. ti a), g. d. art. indigéstiei; pl. indigéstii, art. indigéstiile (sil. ti i ) …   Romanian orthography

  • deranjament — DERANJAMÉNT, deranjamente, s.n. 1. Perturbare în bunul mers al unei maşini, al unei instalaţii etc.; defectare. 2. Indigestie; diaree. – Din fr. dérangement. Trimis de LauraGellner, 10.07.2004. Sursa: DEX 98  DERANJAMÉNT s. 1. v. defecţiune. 2.… …   Dicționar Român

  • deranja — DERANJÁ, deranjéz, vb. I. tranz. 1. A strica rânduiala, ordinea unor obiecte; a răvăşi, a răscoli. ♢ expr. A şi deranja stomacul = a avea o indigestie. 2. fig. A tulbura liniştea sau activitatea cuiva, a stânjeni, a stingheri, a incomoda pe… …   Dicționar Român

  • greu — GREU, GREA, grei, grele, adj., GREU, adv., s.n. I. adj. 1. Care apasă cu greutate asupra suprafeţei pe care stă; care are greutate (mare); care cântăreşte mult. Corp greu. ♢ Aur greu = aur masiv. Artilerie grea = artilerie care are în dotarea… …   Dicționar Român

  • plecate — PLECÁTE s. pl. v. aplecat, greaţă, indigestie. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  plecáte (indigestie) s. n. pl. Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic …   Dicționar Român

  • индижестия — и, ж. indigestie. устар., мед. Несварение желудка, нарушение пищеварения. Его высочество .. часто бывает подвержен так называемым индижестиям. 1765. Порошин Зап. 376. Бедная жена моя .. приметя же, что у меня индижестия, велела в первой деревне… …   Исторический словарь галлицизмов русского языка

  • apleca — APLECÁ, apléc, vb. I. 1. tranz. şi refl. A face să şi schimbe sau a şi schimba poziţia (verticală) prin îndoire spre pământ; a (se) îndoi, a (se) înclina, a (se) pleca; fig. a (se) supune. 2. tranz. (pop.) A alăpta. 3. refl. fig., A simţi… …   Dicționar Român

  • aplecat — APLECÁT, Ă, aplecaţi, te, adj. Care şi a schimbat poziţia (verticală); îndoit, înclinat, plecat, adus. – v. apleca. Trimis de cata, 05.03.2004. Sursa: DEX 98  APLECÁT adj. 1. curbat, înclinat, încovoiat, îndoit, lăsat, plecat, (reg.) polignit.… …   Dicționar Român

  • ciumurluială — CIUMURLUIÁLĂ s. v. aplecat, indigestie. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

  • ciumări — ciumărí ( résc, ít), vb. refl. 1. A se înăcri, a deveni acru. – 2. A se supăra. – var. ciumărî, ciumăra. sl. čemerĭ otravă (DAR). Puţin probabilă explicaţia lui Philippide, Bausteine, 51, pe baza gr. χυμοῦ ῥοή. – Der. ciumărit (var. ciumărat,… …   Dicționar Român

Поделиться ссылкой на выделенное

Прямая ссылка:
Нажмите правой клавишей мыши и выберите «Копировать ссылку»