-
1 внушать
-
2 внушить
-
3 внушать чувство долга
Русско-итальянский юридический словарь > внушать чувство долга
-
4 внушать
см. внушить* * *сов. Р; = внуши́тьinfondere vt, inculcare vt, ispirare vtвнуша́ть страх / опасение — infondere timore / paura
внуша́ть мысль — inculcare un'idea
внуша́ть доверие / любовь — ispirare fiducia / amore
* * *v1) gener. immettere, suggestionare, ispirare, inculcare, incutere, indettare, infondere, insinuare2) liter. inoculare, instillare, istillare, stillare -
5 Вбивать
- infigere, defigere aliquid in rem; figere; adigere aliquid rei; pangere;• вбивать сваи - sublicas agere;
• вбивать кому что в голову - inculcare; alterius in mentem inducere;
• побоями вбивать - verberibus inculcare;
-
6 Вбить
- infigere, defigere aliquid in rem; figere; adigere aliquid rei; pangere;• вбивать сваи - sublicas agere;
• вбивать кому что в голову - inculcare; alterius in mentem inducere;
• побоями вбивать - verberibus inculcare;
-
7 втемяшить
[vtemjášit'] v.t. pf. (втемяшу, втемяшишь + dat.)втемяшить кому-л. в голову мысль — inculcare nella mente di qd
-
8 вдалбливать
-
9 внедрить
сов. - внедри́ть, несов. - внедря́тьВ1) ( укоренить) applicare vt, introdurre vt, avviare vt, far applicare vtвнедри́ть в жизнь — mettere in uso; dare applicazione pratica
внедри́ть в практику — mettere in pratica
внедри́ть в производство — mettere in cantiere
2) ( в сознание) inculcare vt, plagiare vt ( con qc)3) infiltrare vt (шпиона и т.п.)•* * *v1) eng. implementare2) fin. immettere, lanciare -
10 прививать
-
11 Вперять
- figere; inculcare; -
12 Впечатление
- impressio; affectio (praesentis mali); affectus; pulsus; commotio, animi affectio / impressio, motus; momentum, pondus eris; suspicio; sententia divulgata, consensus• по первому впечатлению - primo intuitu;
• производить впечатление - apparere; videri;
• эти образцы производят впечатление объеденных скотом - haec specimina a pecu depasta videntur;
• производить сильное впечатление - commovere; afficere (litterae tuae me sic affecerunt, ut...); movere, permovere, excitare, animum / praecordia perpellere, percutere, imprimere, inculcare
• dt;
-
13 Запечатлеть
- defigere; imprimere; inculcare; -
14 внедрять
[vnedrját'] v.t. impf. (pf. внедрить - внедрю, внедришь)в + acc.1) introdurre, applicare, impiegare2) inculcare3) внедряться mettere radici -
15 насаждать
См. также в других словарях:
inculcare — INCULCÁRE s.f. (livr.) Acţiunea de a inculca şi rezultatul ei; întipărire. – v. inculca. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 inculcáre s. f., g. d. art. inculcării; pl. inculcări Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar… … Dicționar Român
inculcare — v. tr. [dal lat. inculcare ] (io inculco, tu inculchi, ecc.). [di idee, nozioni, valori e sim., farle entrare profondamente nella mente e nell animo altrui, con la prep. in del secondo arg.: i. solide conoscenze negli allievi ] ▶◀ imprimere,… … Enciclopedia Italiana
inculcare — index inculcate, obtrude Burton s Legal Thesaurus. William C. Burton. 2006 … Law dictionary
inculcare — in·cul·cà·re v.tr. CO imprimere nella mente o nell animo di qcn. sentimenti, idee, convinzioni e sim., con opera di insistente persuasione: inculcare nobili principi, inculcare il senso del dovere Sinonimi: infondere. {{line}} {{/line}} DATA: av … Dizionario italiano
inculcare — {{hw}}{{inculcare}}{{/hw}}v. tr. (io inculco , tu inculchi ) Imprimere qlco. nella mente o nell animo di qlcu. con la persuasione e l insistenza: inculcare il senso del dovere. ETIMOLOGIA: dal lat. inculcare ‘premere (calcare) dentro (in )’ … Enciclopedia di italiano
inculcare — v. tr. imprimere, fissare, infondere, trasfondere □ comunicare, insegnare, convincere, persuadere CONTR. dissuadere, distogliere, sconsigliare, sradicare dalla mente … Sinonimi e Contrari. Terza edizione
inculquer — [ ɛ̃kylke ] v. tr. <conjug. : 1> • 1512; lat. inculcare, de calcare « fouler », de calx, calcis « talon » ♦ Faire entrer (qqch.) dans l esprit d une façon durable, profonde. ⇒ apprendre, enseigner; graver, imprimer (dans l esprit). Ces… … Encyclopédie Universelle
inculca — INCULCÁ, incúlc, vb. I. tranz. (livr.) A întipări în mintea cuiva, prin repetare, o idee, o concepţie etc. – Din fr. inculquer, lat. inculcare. Trimis de valeriu, 21.07.2003. Sursa: DEX 98 inculcá vb., ind. prez … Dicționar Român
inculcar — (Del lat. inculcare, hacer penetrar.) ► verbo transitivo 1 SOCIOLOGÍA Grabar una idea o un sentimiento en la mente de una persona: ■ le inculcaba sus ideas políticas. SE CONJUGA COMO sacar SINÓNIMO imbuir ► verbo transitivo/ pronominal 2 Apretar… … Enciclopedia Universal
inculcar — Se conjuga como: sacar Infinitivo: Gerundio: Participio: inculcar inculcando inculcado Indicativo presente imperfecto pretérito futuro condicional yo tú él, ella, Ud. nosotros vosotros ellos, ellas, Uds. inculco inculcas inculca inculcamos… … Wordreference Spanish Conjugations Dictionary
inculcation — inculquer [ ɛ̃kylke ] v. tr. <conjug. : 1> • 1512; lat. inculcare, de calcare « fouler », de calx, calcis « talon » ♦ Faire entrer (qqch.) dans l esprit d une façon durable, profonde. ⇒ apprendre, enseigner; graver, imprimer (dans l esprit) … Encyclopédie Universelle