-
1 сослать
deportare, confinare* * *сов.deportare vt, esiliare vt; mandare in esilio / confino, confinare vt* * *vgener. mandare in esilio -
2 выслать
1) ( послать) mandare, spedire2) ( в наказание) deportare, esiliare, confinare* * *сов. В1) ( послать) mandare vt, spedire vt, inviare vtвы́слать посылку — spedire un pacco
2) ( административно) esiliare vt, confinare vtвы́слать из страны — deportare dal paese
* * *vgener. mandar (qd) con un foglio di via (кого-л.) -
3 депортировать
-
4 высылать
см. выслать* * *несов.см. выслать* * *vgener. confinare, deportare, esiliare, sfrattare (из страны) -
5 насильно
-
6 ссылать
несов.см. сослать* * *vgener. proscrivere, relegare (на поселение), sbandeggiare, sbandire, relegare, bandire, confinare, deportare, esiliare, mandare in bando -
7 ссылка
I1) ( наказание) deportazione ж., confinamento м., esilio м.2) ( место) luogo м. di esilioII1) ( цитирование) rimando м., citazione ж., richiamo м.2) ( цитата) citazione ж., riferimento м.* * *I ж.1) ( наказание) deportazione, confino m; esilio mподвергнуть ссы́лке — mandare in esilio; deportare vt
приговорить к ссы́лке — condannare all'esilio
2) ( место) esilio m, confino mII ж.1) на + В ( действие) rimando m, rinvio m2) ( цитата) citazioneприводить ссы́лки — fare citazioni, citare vt
* * *n1) gener. chiamata (íà+A), proscrizione, citazione, allegazione (íà+A), bando, confinazione, confino, deportazione, esilio, relegamento, relegazione, riferimento, rinvio, sbandeggiamento, sbandimento2) econ. nota3) fin. referenza4) polygr. richiamata, richiamo -
8 высылать
[vysylát'] v.t. impf. (pf. выслать - вышлю, вышлешь)1) spedire, mandare2) deportare, confinare, mandare al confino -
9 репрессировать
[repressírovat'] v.t. impf. e pf. (репрессирую, репрессируешь)arrestare e condannare per motivi politici, mettere in un lager; deportare -
10 ссылать
[ssylát'] v.t. impf. (pf. сослать - сошлю, сошлёшь)deportare; confinare; mandare in esilio (all'estero)
См. также в других словарях:
deportare — DEPORTÁRE, deportări, s.f. Acţiunea de a deporta şi rezultatul ei. – v. deporta. Trimis de RACAI, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 DEPORTÁRE s. (jur., pol.) surghiun, surghiunire, (înv.) surghiunie, surgunlâc. (deportare cuiva în urma unei… … Dicționar Român
deportare — v. tr. [dal lat. deportare, der. di portare portare , col pref. de , attraverso il fr. déporter ] (io depòrto, ecc.). 1. (giur.) [condannare alla pena della deportazione] ▶◀ confinare, esiliare. ◀▶ rimpatriare. 2. (estens.) [trasportare il… … Enciclopedia Italiana
deportare — 1de·por·tà·re v.tr. (io depòrto) 1. CO sottoporre alla deportazione Sinonimi: confinare. 2. OB trasferire Sinonimi: confinare. {{line}} {{/line}} DATA: sec. XIV nell accez. 2. ETIMO: dal lat. depŏrtāre, v. anche portare; nell accez. 1 cfr. fr.… … Dizionario italiano
deportare — {{hw}}{{deportare}}{{/hw}}v. tr. (io deporto ) Sottoporre a deportazione … Enciclopedia di italiano
deportare — v. tr. trasferire, confinare, relegare CONTR. richiamare, rimpatriare … Sinonimi e Contrari. Terza edizione
déporter — [ depɔrte ] v. tr. <conjug. : 1> • fin XIIIe pronom.; « s amuser » XIIe; lat. deportare « emporter » I ♦ V. pron. Dr. Se récuser. Juge qui se déporte. II ♦ 1 ♦ (1791; d apr. lat. deportare « … Encyclopédie Universelle
surghiun — SURGHIÚN, (1) surghiunuri, s.n. (2) surghiuni, s.m. 1. s.n. Surghiunire, exil, deportare. ♦ Stare, situaţie de exilat, de proscris; fig. pribegie, înstrăinare. 2. (înv.) s.m. Surghiunit. – Din tc. sürgün. Trimis de Iris, 08.12.2006. Sursa: DEX 98 … Dicționar Român
deporta — DEPORTÁ, deportéz, vb. I. tranz. A trimite forţat pe cineva într o regiune îndepărtată ca măsură represivă, a condamna pe cineva la exil politic. – Din fr. déporter, lat. deportare. Trimis de LauraGellner, 10.07.2004. Sursa: DEX 98 DEPORTÁ vb.… … Dicționar Român
deportar — (Del lat. deportare.) ► verbo transitivo Desterrar a una persona a un lugar, y confinarla allí como castigo o por razones políticas: ■ el gobierno decidió deportar a los insurrectos. * * * deportar (del lat. «deportāre») 1 tr. Enviar el gobierno… … Enciclopedia Universal
Sport — Sportart; Leibesertüchtigung; Leibesübungen; Körperertüchtigung; Körpererziehung * * * Sport [ʃpɔrt], der; [e]s: 1. nach bestimmten festen Regeln [im Wettkampf mit anderen] ausgeübte körperliche Betätigung (aus Freude an Bewegung und Spiel… … Universal-Lexikon
deportieren — ausweisen; abschieben * * * de|por|tie|ren [depɔr ti:rən] <tr.; hat: zwangsweise weg , an einen anderen Ort bringen, verschleppen: während der Naziherrschaft waren sie in ein Konzentrationslager deportiert worden. * * * de|por|tie|ren 〈V. tr.; … Universal-Lexikon