-
1 судебный служащий
-
2 процессуальный
1) Law: adjective (о праве), curial (curial law (procedural law of the arbitration)), processual, procedural2) leg.N.P. remedial -
3 адвокат
адвока́тadvokato;\адвокату́ра advokataro, advokateco.* * *м.abogado m, letrado m* * *м.abogado m, letrado m* * *n1) gener. defensa, letrado2) law. asesor jurìdico, consejero, curial, defensor de menores, gestor judicial, jurisconsulto, jurista, letrado asesor, licenciado en derecho (имеющий разрешение на занятие практикой), patrocinio, procurador, procurador judicial, procurador público, profesional en derecho, representación legal, vocero, letrado de defensa, abogado, causìdico3) mexic. licenciado -
4 куриальный
-
5 поверенный
пове́ренныйadvokato, prokuristo.* * *2) м. apoderado m, habilitado mпове́ренный в дела́х дип. — encargado de negocios
3) м. ( наперсник) confidente m* * *2) м. apoderado m, habilitado mпове́ренный в дела́х дип. — encargado de negocios
3) м. ( наперсник) confidente m* * *n1) gener. (ñàïåðññèê) confidente, apoderado, habilitado, personero, mandatario, procurador2) law. curial (в суде), gestor judicial (в суде), procurador judicial (в суде), procurador público (в суде)3) econ. agente -
6 судейский чиновник
-
7 юрист
юри́стjuristo.* * *м.jurista, legista mстуде́нт-юри́ст — estudiante de derecho
юри́ст по междунаро́дному пра́ву — jurista en derecho internacional
* * *м.jurista, legista mстуде́нт-юри́ст — estudiante de derecho
юри́ст по междунаро́дному пра́ву — jurista en derecho internacional
* * *n1) gener. jurisperito, jurisprudente, legista, letrado, jurista2) law. abogado, curial, fiscal, jurisconsulto, licenciado, profesional en derecho -
8 приходский
-
9 церковный
церко́вный прихо́д — paroisse f
церко́вная слу́жба — service m (divin), office m
церко́вное иму́щество — bien m des églises
церко́вный ста́роста — marguillier [margije] m
церко́вное пе́ние — plain-chant m (pl plains-chants), chant m d'église
••* * *adjgener. curial, ecclésia!, religieux, spirituel, ecclésiastique -
10 куриальный
( относящийся к курии) curial
См. также в других словарях:
curial — curial, iale, iaux [ kyrjal, jo ] adj. • v. 1428; lat. curialis, d apr. 2. cure ♦ Rare Qui concerne la cure ou le curé. La maison curiale. ⇒ presbytère. ● curial, curiale, curiaux adjectif (latin curialis) Qui concerne le … Encyclopédie Universelle
curial — CURIÁL, Ă, curiali, e, adj. Care aparţine aceleiaşi curii1; referitor la o curie1; de curie1. [pr.: ri al] – Din lat. curialis, fr. curial. Trimis de ionel bufu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 curiál adj. m. (sil. ri al), pl … Dicționar Român
Curial — Cu ri*al, a. Of or pertaining to the papal curia; as, the curial etiquette of the Vatican. n. A member of a curia, esp. of that of Rome or the later Italian sovereignties. [Webster 1913 Suppl.] … The Collaborative International Dictionary of English
Curial — (spr. Kürial), Philibert Jean Baptiste Joseph Graf C., geb. 1774 zu St. Pierre d Albigny in Tarantaise, diente in Savoyen u. Ägypten, wurde 1804 Oberst u. 1806 Colonelmajor der Jäger der kaiserlichen Garde, 1807 Brigadegeneral, 1812 in Rußland… … Pierer's Universal-Lexikon
curial — curial, ale (ku ri al, a l ) adj. Qui concerne une cure ecclésiastique. Fonction curiale. Droits curiaux. La maison curiale, le presbytère. ÉTYMOLOGIE Cure 2 … Dictionnaire de la Langue Française d'Émile Littré
curial — CURIAL, ALE. adj. Il se dit De ce qui concerne une Cure. Fonction curiale. Droits curiaux … Dictionnaire de l'Académie Française 1798
curial — adj. 2 g. 1. Da cúria ou a ela relativo. 2. Que intervém no foro. 3. [Figurado] Próprio, conveniente, conforme ao uso forense. • s. m. 4. Diz se do indivíduo que exerce qualquer cargo em cúria, tribunal ou câmara eclesiástica … Dicionário da Língua Portuguesa
curial — Curial, [curia]le. adj. Il se dit de ce qui concerne une Cure. Fonction curiale. droits curiaux … Dictionnaire de l'Académie française
curial — (Del lat. curiālis). 1. adj. Perteneciente o relativo a la curia, y especialmente a la romana. 2. ant. cortesano (ǁ perteneciente a la corte del rey). 3. ant. Práctico o experto. 4. m. Hombre que tiene correspondencia en Roma para hacer traer las … Diccionario de la lengua española
curial — (Del lat. curialis.) ► adjetivo 1 De la curia, en especial de la Curia Vaticana. ► sustantivo masculino 2 HISTORIA Persona que tenía correspondencia en Roma para hacer traer las bulas y decisiones papales. 3 RELIGIÓN Persona que tiene un cargo en … Enciclopedia Universal
curial — {{#}}{{LM C11334}}{{〓}} {{[}}curial{{]}} ‹cu·rial› {{《}}▍ adj.inv.{{》}} De la curia, especialmente de la romana … Diccionario de uso del español actual con sinónimos y antónimos