Перевод: со всех языков на все языки

со всех языков на все языки

cōn-figo

  • 1 cōn-fīgō

        cōn-fīgō fīxī, fīxus, ere,    to join, fasten together: transtra trabibus confixa clavis, Cs.—To pierce through, transfix: capras sagittis: confixi ceciderunt, N.: Confixi a sociis, V.—Fig.: eius sententiis confixus, i. e. rendered powerless: ducentis confixus senati consultis.

    Latin-English dictionary > cōn-fīgō

  • 2 configo

    con-fīgo, xi, xum, 3 ( part. perf.: confictus sagittis, Scaur. ap. Diom. p. 373; Veg. Art. Vet. 2, 11, 4; cf. figo init.), v. a.
    I.
    To join (by pressing), to fasten together (rare):

    sublaminas inter sese,

    Cato, R. R. 21, 3:

    transtra clavis ferreis,

    to nail together, Caes. B. G. 3, 13:

    tabulam aculeis,

    Col. 7, 3, 5:

    transversaria tigna,

    Vitr. 10, 6, 3; 10, 21.—
    II.
    To pierce through, to transfix.
    A.
    Prop., esp. with a weapon:

    filios suos sagittis,

    Cic. Ac. 2, 28, 89:

    capras sagittis,

    id. N. D. 2, 50, 126:

    cohors confixa multitudine sagittarum,

    Suet. Caes. 68; Nep. Dat. 9, 5:

    pereunt Hypanisque Dymasque, Confixi a sociis,

    Verg. A. 2, 429; cf. id. ib. 3, 45; Suet. Dom. 3: confixum facere, Lucil. ap. Cic. de Or. 2, 62, 255:

    aliquem cuspide,

    Luc. 3, 621; cf. Ov. P. 2, 7, 15.—Prov.: cornicum oculos; v. cornix.—
    B.
    Trop.: meminerant, ejus sententiis confixum Antonium, i. e. rendered powerless or inactive, Cic. Phil. 12, 7, 18: ubi confixus desides, Afran. ap. Non. p. 89, 33:

    ducentis confixus senati consultis,

    Cic. Har. Resp. 5, 8.

    Lewis & Short latin dictionary > configo

  • 3 configo

    cōn-fīgo, fīxī, fīxum, ere
    1) сколачивать, скреплять ( aliquid inter se Cato); сбивать, сшивать ( transtra clavis ferreis Cs)
    2) построить, соорудить ( turres bAl)
    4)
    а) проколоть, пронзить, проткнуть ( aliquem sagittis Pl)
    5) перен. пригвоздить, сразить ( confixus ducentis senatūs consultis C)
    cornicum oculos c. погов. C — выколоть воронам глаза, т. е. перехитрить самых осторожных (по древнему суеверию, чью-л. бдительность можно было обмануть, произнеся определённое заклинание и выколов при этом у вороны глаза)

    Латинско-русский словарь > configo

  • 4 configo

    cōn-figo, fixi, fixum, ere, I) zusammenstechen = durch Nägel, Stifte zusammenheften, zusammennageln, a) = zwei Dinge aneinander heften, aneinander nageln (mit u. ohne inter se), sublaminas inter se, Cato r. r. 21, 3: transversaria tigna, Vitr. 10, 6, 3. – b) aus mehreren Stücken durch Nägel zusammenfügen, unser zusammennageln, turres ambulatorias, Auct. b. Alex.: transtra pedalibus in altitudinem trabibus confixa clavis ferreis digiti pollicis crassitudine, Caes. – mit ex u. Abl., ex tabulis arca compacta et confixa, Vitr. – II) bestechen, a) = mit Nägeln, Stiften beschlagen, robustam tabulam aculeis, Col. 7, 3, 5. – b) = durchbohren, α) eig., m. Abl. womit? filios suos sagittis, Cic.: patruum iaculis, Val. Max.: capras sagittis, Cic.: muscas stilo praeacuto, Suet.: u. (im Bilde) confixus fortunae telis iniquis, Ov. – ohne Abl. womit? zB c. cervam, niederschießen, Liv.: c. destinatum, das Ziel treffen, Dict. Cret.: confixi conciderunt, Nep.: confixi a sociis, Verg.: confixum facere (zweideutig), Lucil. sat. fr. inc. 67 ( bei Cic. de or. 2, 255): u. sprichw., cornicum oculos c., unser »den Krähen die Augen aushacken«, d.i. selbst die Vorsichtigsten täuschen, Cic. Mur. 25. – β) übtr., ducentis confixus senatus consultis, von zw. S. durchbohrt (= in seinen Bestrebungen gelähmt), Cic.: meminerant eius sententiis confixum Antonium, Cic.: ubi confixus (festgebannt) desides? Afran. com. fr. – / Ungew. Partiz. confictus, Scaur. fr. b. Diom. 377,12.

    lateinisch-deutsches > configo

  • 5 configo

    cōn-figo, fixi, fixum, ere, I) zusammenstechen = durch Nägel, Stifte zusammenheften, zusammennageln, a) = zwei Dinge aneinander heften, aneinander nageln (mit u. ohne inter se), sublaminas inter se, Cato r. r. 21, 3: transversaria tigna, Vitr. 10, 6, 3. – b) aus mehreren Stücken durch Nägel zusammenfügen, unser zusammennageln, turres ambulatorias, Auct. b. Alex.: transtra pedalibus in altitudinem trabibus confixa clavis ferreis digiti pollicis crassitudine, Caes. – mit ex u. Abl., ex tabulis arca compacta et confixa, Vitr. – II) bestechen, a) = mit Nägeln, Stiften beschlagen, robustam tabulam aculeis, Col. 7, 3, 5. – b) = durchbohren, α) eig., m. Abl. womit? filios suos sagittis, Cic.: patruum iaculis, Val. Max.: capras sagittis, Cic.: muscas stilo praeacuto, Suet.: u. (im Bilde) confixus fortunae telis iniquis, Ov. – ohne Abl. womit? zB c. cervam, niederschießen, Liv.: c. destinatum, das Ziel treffen, Dict. Cret.: confixi conciderunt, Nep.: confixi a sociis, Verg.: confixum facere (zweideutig), Lucil. sat. fr. inc. 67 ( bei Cic. de or. 2, 255): u. sprichw., cornicum oculos c., unser »den Krähen die Augen aushacken«, d.i. selbst die Vorsichtigsten täuschen, Cic. Mur. 25. – β) übtr., ducentis confixus senatus consultis, von zw. S. durchbohrt (= in seinen Bestrebungen gelähmt), Cic.: meminerant eius sententiis confixum Antonium, Cic.: ubi
    ————
    confixus (festgebannt) desides? Afran. com. fr. – Ungew. Partiz. confictus, Scaur. fr. b. Diom. 377,12.

    Ausführliches Lateinisch-deutsches Handwörterbuch > configo

  • 6 oculus

    oculus, ī, m. (Demin. v. *ocus, vgl. griech. οσσε, οψομαι, οπωπα), das Auge, I) eig.: oculi acres, Cic., acriores, Sen.: acuti, Cic.: aegri, vitiosi, Sen.: aperti, Cic.: aquilini, Apul.: ardentes, Verg. u. Sen.: arguti, Cic.: attenti, Veget. u. Cael. Aur.: attentiores, Val. Max.: atroces, Gell.: avidi, Plin.: boni, Prop.: bubuli, Petron.: cadentes, Sen. rhet.: caeci, Sen.: caerulei, caesii, Cic.: caligantes, Gell.: caprini, Plin.: clari, Cato: clariores, Plin.: clausi, Sidon.: concavi, Suet: conditi, Sen. rhet.: coniventes, Cic.: contenti (gespannte), Suet.: defessi, Verg.: deficientes, Sen.: defixi, Hor.: demissi, Sen. rhet.: oculus dexter, sinister, Plin. ep.: oculi duri, starre, Plaut: eminentes, Cic.: errantes, Cic.: exstantes, Suet.: felinei, Serv. ad Verg.: flentes, Boëth.: fulgentes, Hor.: glauci, Plin.: grandes, Suet.: graves, Cic.: hebetes, hebetiores, Plin. u. Suet. (u. so uterque oculus naturā hebes, Plin.); hiantes, Plaut.: hilares, Sen.: humidi, Plin.: ignei, Solin.: immobiles, Plin., immoti, Ov.: impudentissimi, Cic.: infesti, Cic.: ingentes, Aur. Vict: intenti, Cic.: labentes, Prop.: lacrimantes, Plaut: laeti, Sen.: languidi, Quint.: limi, Plaut. u. Plin.: lippi, Plaut. u. Vitr.: loquaces, Tibull.: lyncei, Boëth.: magni, Varro: oculi igne micantes, Ov.: minaces, Sen.: mites, Val. Max.: morientes, Amm.: nigri, Plaut. u. Varro: operti, Sen.: parvi, Plin.: ravi, Varro: recti, Cic.: reducti introrsus oculi, hohle, Sen. rhet.: rigentes, Plin.: rigidi, Quint.: sicci, Hor. u. Sen.: torvi, Ov.: truces, Cic.: tumentes, Sen.: udi, Ov.: vagi, Veget.: vegeti, Suet.: vigiles, Verg. – acies oculorum, Cic.: album oculi, Cels.: ardor oculorum, Cic.: dolor oculorum, Sen. u. Aur. Vict.: fulmen oculorum tuorum, Aur. Vict.: oculorum hebetatio, Plin.: oculorum ludibrium (Täuschung). Ggstz. vera species, Curt.: lumina oculorum, Nep.: lux oculorum edita, vorstehende Augen, Amm.: oculorum magnitudo et candor, Capit.: locus oculi, die Augenhöhle, Plaut.: oculorum margo, Stat.: oculorum mendacium (Trug), Cic.: oculorum gravis morbus, Nep.: furtivi oculorum nutus (Zwinkern), der Buhldirnen, Hieron.: oculorum orbes (Ränder), Tac.: oculorum poena, die Str., die seine A. hätte treffen sollen, Cic.: oculorum atque aurium sensus (Sing.), Sen.: sensus oculorum atque aurium hebetes, Liv.: oculorum valetudo, Cic.: oculorum vigor integer, Plin. ep.: ulcera oculorum, Marc. Emp. – aeger oculis ex verna intemperie, Liv.: oculis captus, Cic.: captus altero oculo, auf einem A. blind, Suet.: oculorum dolore correptus, Aur. Vict.: corpore toto pulcher, sed magis oculis, Aur. Vict.: oculorum tabe notus, bekannt als einer, dem das Augenlicht vergangen, Tac. – abesse ab oculis et fori et curiae, entrückt sein den A. des F. u. der K., Cic.: abire ex oculis, Liv., ab oculis. Plaut. u. Sen.: adicere oculos, s. ad-iciono. I, 2, a: adicere oculum hereditati, auf die E. ein A. werfen, Cic.: advertere oculos, seine Blicke darauf richten, Plin. pan.: pretia solis oculis (nach dem Augenmaß) aestimantur, Amm.: allevare (aufschlagen) oculos, v. einem Ohnmächtigen, Curt.: amittere (verlieren) oculos, Caes., oculum, Aur. Vict. (bes. im Kampfe): amoliri (entrücken) alqm ab oculis mortalium, Curt.: aperire oculos, s. a-periono. II, a, α: aspernari oculis pulchritudinem rerum, Cic.: non haec aspicere oculis aequis, Verg.: ne rectis quidem oculis aspicere posse instructam aciem, Suet.: attollere oculos, s. at-tollono. I, 1: auferre observantibus etiam oculos, vor sichtlichen Augen betrügen, Liv.: auferri ex oculis, den Blicken entzogen werden, entschwinden (v. leb. Wesen u. Lebl.), Sen. u. Tac.: auferre se ex oculis, Sen. u. Sil.: non oculorum modo usum, sed etiam aurium auferre (v. einem Geschrei), Curt.: avertere oculos, Ov.: alqā re avertere oculos hostium, Liv.: avertere oculos ab alcis facie, Aur. Vict.: avertere ab alqo omnium in se oculos, Liv.: avertere in semet omnium oculos animosque, Curt.: avertere alqd ab oculis et naribus alcis, Cic.: se ex oculis avertere et auferre, Verg.: cadere sub oculos, Cic.: cadere oblectationi oculisque (zur Augenweide), Tac.: oculi mihi caecutiunt, Plaut. u. Varro: caligant oculi, Cels. u.a.: capessere oculis egregium spectaculum, Liv.: capere fructum oculis ex alqa re, die Augen weiden an etw., Nep.: capi altero oculo, auf einem Auge blind wer den, Liv.: captum esse oculis et auribus, Cic., auribus et oculis, Liv.: circumferre oculos, s. circum-fero no. II, b: claudere oculos, Lucan.: comedere oculis pueros molles, Mart.: comprimere oculos, Ov., Sen. u.a.: configere cornicum oculos, s. cōn-figo: conivere altero oculo, Cic.: conicere oculos, s. con-iciono. I, 2, a: contemplari intentis oculis, Cic.: contueri alqm duobus oculis, et non altero, Cic.: credere oculis magis od. amplius quam auribus, Liv. u. Sen.: oculis mihi dedit signum, Plaut.: defigere oculos in etc., s. dē-fīgono. II, a: nusquam ab alqo deflectere oculos, Liv.: deicere (niederschlagen) oculos, Sen.: deicere in terram oculos, Quint. u.a.: deicere nusquam oculos de od. ab etc., s. dē-iciono. II, A: delectare spectaculis oculos, Sen.: delectare imperitorum oculos, Plin. ep.: demittere oculos, s. dē-mittono. I, A, β: detergere oculos (v. Schlaftrunkenen), Petron.: devorare oculis, s. 1. dē-vorono. II, A, 3, a: diducere oculum, Cels.: dirigere oculos, s. dī-rigono. II, A, 1, d (Bd. 1. S. 2184): dissaviari oculos alcis, Q. Cic.: distorquere oculos, Hor.: oculi dolent, Plaut.: oculi dolent nimio fletu, Vopisc., spectando, Auson.: elabi ex oculis (v. einer Schlange), Liv.: effodere alci oculos, Cic.: elidere oculos, Plaut.: erigere oculos (bes. v. Sterbenden), Cic., cadentes iam oculos ad nomen alcis, Sen.: eruere alci oculum, Sen., sibi oculos, Lact.: eruere coturnicum oculos, Quint. – esse in oculis, vor Augen (sichtbar) sein, v. Örtl., Ov. u. Tac., u. vor Augen stehen, schweben (bildl.), Liv. u.a. (s. Fabri Liv. 22, 12, 6. Drak. Liv. 37,28, 1. Mützell Curt. 3, 6 [14], 3. p. 72, a): esse in oculis alcia od. alci, bei jmd. sehr beliebt sein, von jmd. auf den Händen getragen werden, Cic. (vgl. Kühner Cic. Tusc. 2, 63): esse ante oculos, vor Augen (sichtbar) sein, Cic., u. ante oculos esse alci, jmdm. vor Augen stsehen od. schweben (bildl.), Plin. ep.: non libenter esse ante oculos suorum civium, nicht gern unter den Augen seiner Mitbürger weilen, Nep. – ferre alqm in oculis, sehr viel auf jmd. halten, jmdm. von Herzen gut sein, Cic.: u. so ferre alqm oculis, Q. Cic.: figere oculos in terram, Sen.: figere oculos in virgine, Ov.: flectere oculos, Verg.: fugere oculos, nicht zu sehen (zu erkennen) sein, Sen.: aber oculos iuvenum fugere (v. einem Mädchen), Hieron.: nemo civis est, qui vos non oculis fugiat, auribus respuat, Cic.: felium in tenebris fulgent radiantque oculi, Plin.: oculos centum habere, Phaedr.: vellem oculos non habere! o daß ich doch blind wäre! Ps. Quint. decl.: ante oculos habere urbem latam in triumpho suo, Liv.: habere ante oculos immortalitatem (bildl.), Plin. ep.: semper alqm ante oculos habere (bildl.), Sen.: ante oculos habere (bildl.) mit folg. Acc. u. Infin., Plin. ep. 8, 24, 4: semper id in oculis habere (vor A. haben, sich vor A. stellen, bildl.), quod quaeritur, Quint.: habitare in oculis, den Leuten nicht aus den A. gehen (v. Pers.), Cic.: ähnl. haerere in oculis, sich vor unseren Augen hinpflanzen, v. Pers., Cic.: hebetare oculos, Lact., aciem oculorum, Plin.: implevit oculos, die A. gingen ihr (vor Trauer) über, Sen.:: arena magnā vi agitata ora oculosque implere solet, Sall.: implere oculos (seine A. weiden an usw.) insolito spectaculo, Plin. pan.: oculi implentur (füllen sich) lacrimis, Hieron.: incurrere in oculos u. bl. oculis, s. in-currono. II, B, 1: ingerere oculis, s. in-gerono. II, 3: inhaerere oculis u. oculis alcis, vor A. schweben (bildl.), Vell. u. Ov.: inserere oculos, s. 2. īn-sero no. I, A: oculus quoquam intenditur (wird gerichtet), Cels.: intendere oculos alci rei od. in alqd, hinrichten nach etw., Sen. u. Iustin.: omnium oculis mentibusque ad pugnam intentis, Caes.: intentere manus in alcis oculos, Petron.: intueri alqd intentis oculis, Cic. u. Sen.: iurare per oculos suos, Plaut. u. Ov.: laborare oculis, Scrib. Larg.: oculos hoc meos laedit, Sen.: librum ab oculo legit, ohne Anstoß, Petron.: liberate oculos meos (geht mir aus den A.), ingratissimi cives! Curt.: lustravi oculis totam urbem, Petron.: ut oculi aut nihil mentiantur aut non multum mentiantur, Cic.: frons, oculi, vultus persaepe mentiuntur, Cic.: flagrant et micant oculi (des Zornigen), Sen.: insectorum omnium oculi moventur, Plin.: obligare oculos, Sen. u. Curt.: obversari in oculis principum in foro, sich sehen lassen vor den usw., Iustin.: aber obversari ante oculos, vor Augen stehen (schweben), bildl., Cic.: obversari oculis, vor Augen stehen, eig. u. bildl., Liv. u. Sen.: primo aspectu occupare oculos, einnehmen, fesseln, Sen.: occurrere oculis (v. Pers.u. Lebl.), Ov., Curt. u. Colum.: occurrit alqd necopinato oculis, Liv.: offendere vehementius oculos hominum, Cic.: operire (zumachen) oculos, Petron.: operire oculos alci od. oculos alcis (eines Sterbenden), Plin. u. Sen. rhet.: opponere alternos foramini oculos, Hor.: opponere manus oculis suis, Petron., ante oculos, Ov.: opprimere oculos suos, Lact.: opprimere oculos (eines Sterbenden), Val. Max.: parcere oculis suis, seinen Augen ein schreckliches Schauspiel ersparen, Domit. bei Suet.: pascere (weiden) oculos alcis cruciatu atque supplicio, Cic., in alcis corpore lacerando, Cic.: neque oculis neque auribus percipi posse, Cic.: percurrere veloci oculo, mit raschem Blicke überfliegen, Hor.: perdere (verlieren) oculos, Cic. u. Sen., ambos oculos, Iuven.: diu perlustrare oculis, Liv.: ponere ante oculos, sibi ponere ante oculos, Cic.: alci ponere ante oculos, Sen.: ante oculos positus, vor Augen liegend = alltäglich, zB. res, Cic., u. = augenscheinlich, offenbar, zB. pestis, Cic.: in oculis cotidianoque aspectu populi Rom. positum esse (zB. v. einem Tempel), Cic.: praestringere oculos, Cic., aciem oculorum, Plaut.: premere oculos, zudrücken (einem Toten), Verg.: proponere ante ocu los, ante oculos suos, Cic., sibi ante oculos, Cornif. rhet. u. Serv. Sulpic. in Cic. ep.: proponere oculis, Cic.: prosequi alqm oculis (nachsehen) euntem, Sil., abeuntem, Tac.: prosequi alqm contentis oculis, Suet.: recedere ab oculis, dem Blicke entschwinden (v. Sterbenden), Plin. ep.: referre (zurückwenden) oculos ad terram identidem, Liv.: reflectere oculos, Ov.: removere (entrücken) ab oculis, Cic.; restituere oculos, das Gesicht (die Sehkraft) wiedergeben, Suet.: subtrahere (fernhalten) oculos suos, Tac.: retorquere oculos, wegwenden, Ov.: retorquere oculos (zurückschielen) saepe ad hanc urbem, Cic.: medicamenta, quibus sanantur oculi, Sen.: oculis non satiari posse, sich nicht satt sehen können, Sen. rhet.: non sanguine et vulneribus suis alcis mentem oculosque satiare, Cic.: non solum animis, sed etiam oculis servire civium, nicht bloß die Gesinnungen, sondern auch die Blicke der B. zu berücksichtigen haben, Cic.: in oculis situm esse, vor A. liegen (stehen), Sall.: non deest forma, quae sollicitet oculos, Sen.: stare ante oculos, Sen.: subducere alqd oculis mortalium, Curt.: subito oculis subductum esse, Curt.: subicere oculis, Liv., ante oculos, Quint.: subicere rem dicendo oculis, Cic.: urbs subiecta oculis, Liv.: alqm subtrahere oculis civitatis, Liv.: tergere pedibus oculos (v. Tieren), Plin.: tollere oculos, Cic., oculos ad proceres, Lact., oculos in caelum, Lact.: tollere ex oculis, den A. entrücken, Hor.: tollere manum supra oculos, Quint.: torquere (verdrehen) oculum, Cic.: torquere oculos (den Blick wenden) ad moenia, Verg.: tenere (fesseln) oculos artificum, Plin. ep.: adversus alqd rectos oculos tenere, nach etwas mit unverwandtem Blicke hinsehen, Sen.: teneo huic oculum, den hab ich im Auge, Plaut.: subiectos campos terminare oculis haud facile quire, Liv.: transferre oculos animumque ad alqd, Blick und Aufmerksamkeit auf etwas wenden, Cic.: oculi alci tument (sind geschwollen), Cels.: converso bacillo alci tundere oculos vehementissime, Cic.: certe oculis uteris, du hast recht gesehen, Plaut.: venire sub oculos, Sen.: versari ante oculos, vor A. stehen, schweben, Cic.: u. so versari ob oculos, Cic., in oculis animoque, Cic.: oculis meis vidi, Petron.: clare oculis video, Plaut.: rectis oculis gladios micantes videre, Sen.: vitare oculos hominum, Cic.: volitare ante oculos istorum, Cic. – in oculis alcis, vor jmds. Augen, zB. populari agros, Liv.: in oculis omnium geri, vor den Augen der Welt vorgehen, Cic. – ante oculos alcis, vor jmds. Augen, zB. perire, trucidari, Liv. – sub oculis alcis, unter jmds. Augen, zB. sub avi oculis necari, Iustin.: sub oculis omnium pugnatur, Caes.: tanto sub oculis accepto detrimento perterritus exercitus, Caes. – procul ab oculis, fern von den Augen (Blicken), zB. quae in provincia procul ab oculis facta narrabantur, Liv. – als Liebkosungswort, ocule mi! mein Augapfel! Plaut. Curc. 203. – im Doppelsinn par oculorum in amicitia M. Antonii triumviri, Augenpaar u. Freundespaar, Suet. rhet. 5.

    II) übtr.: a) v. etwas Vorzüglichem, im Bilde, illos oculos orae maritimae effodere, der Meeresküste jene Augen ausgraben (= die beiden hervorragenden Städte, Korinth u. Karthago, vernichten), Cic. de nat. deor. 3, 91: u. so ex duobus Graeciae oculis (Sparta u. Athen) alterum eruere, Iustin. 5, 8, 4. – b) v. Sonne und Sternen, oculus mundi, Ov.: oculi stellarum, Plin.: sol et luna, duo mundi, ut ita dicam, clarissimi oculi, Hieron. epist. 98, 2. – c) das Auge auf dem Felle der Panther, breves macularum oculi, kleine augenförmige Flecke, Plin. 8, 62: des Pfauenschwanzes, pavonum caudae oculi, Plin. 13, 96. – d) das Auge, die Knospe, Verg., Colum. u.a. – e) die Knollen od. das Dicke an gewissen Wurzeln, des Rohres usw., Cato, Varro u. Plin. – f) eine Pflanze, sonst aizoon maius gen., Plin. 25, 160. – g) als t. t. der Baukunst, oculus volutae, das Schneckenauge, an den ionischen Säulen, eine kleine Kreisfläche, wo der umlaufende Saum der Schnecke anfängt, Vitr. 3, 5, 6.

    lateinisch-deutsches > oculus

  • 7 ♦ cool

    ♦ cool /ku:l/
    A a.
    1 fresco: a cool breeze, un venticello fresco; cool cellars, cantine fresche; a cool autumn day, una fresca giornata d'autunno; It's getting cool, comincia a fare fresco
    2 ( d'indumento) fresco; leggero
    3 ( di cibo liquido) fresco; freddo ( da potersi bere): a nice cool drink, una bella bibita fresca; The tea isn't cool yet, il tè non è ancora freddo
    4 calmo; imperturbabile; freddo: to stay cool, restare calmo; mantenere la calma; Cool and deliberate, the captain gave his orders, con fredda risolutezza il capitano diede gli ordini; to keep a cool head, saper tenere la testa a posto; avere il sangue freddo
    5 (fam.) spavaldo; impudente; sfrontato: I call that pretty cool!, è una bella impudenza!; ci vuole una bella faccia tosta!
    6 freddo, distaccato; indifferente: Jane is rather cool towards me, Jane si mostra fredda verso di me; a cool reception, un'accoglienza fredda
    7 (fam.) disinvolto; sicuro di sé; che ha stile; in gamba; giusto (pop.): He's a real cool guy, è uno giusto
    8 (fam.) che va forte; grande; figo (pop.); ganzo (pop.): They think it's cool to dress like that, pensano che sia figo vestire a quel modo; to have a real cool time, spassarsela alla grande; DIALOGO → - Discussing video games- The graphics are pretty cool, la grafica è una figata
    9 (fam.) a cool …, la bellezza di…; tondo tondo: I was offered a cool ten thousand ( pounds), mi hanno offerto la bellezza di diecimila sterline
    10 (mus.) relativo al jazz freddo: the so-called cool school, la cosiddetta scuola di jazz freddo
    B n. [u]
    1 (il) fresco; frescura; freschezza: the cool of the air, la freschezza dell'aria; in the cool of the evening, al fresco della sera; to keep food in the cool, tenere cibo al fresco
    2 (fam.) calma; imperturbabilità; riservatezza; sangue freddo (fig.): to keep [to lose] one's cool, mantenere [perdere] la calma; to blow one's cool, perdere la testa (o le staffe)
    3 (mus.) jazz freddo
    cool, calm and collected, calmissimo; imperturbabile □ cool bag (o cool box), borsa termica □ (fam.) cool customer, tipo freddo (o impassibile, imperturbabile) □ cool-headed, calmo; che tiene la testa a posto; imperturbabile □ cool-headedness, calma; imperturbabilità; sangue freddo □ (agric.) cool house, serra fredda □ (mus.) cool jazz, jazz freddo □ (fam.) as cool as a cucumber, imperturbabile □ (fam.) as cool as you please, con la massima imperturbabilità; fresco come una rosa; senza fare una piega (fam.) □ (fam.) to play it cool, restare calmo; non perdere la calma □ ( slang USA) I'm cool!, mi va bene!; ci sto! □ (fam. USA) Stay cool!, sta' calmo!; non agitarti!; ( anche) stammi bene! □ (fam. USA) That's cool, d'accordo; per me va bene NOTA D'USO: - fresh, cool o cold?-.
    (to) cool /ku:l/
    A v. t.
    1 rinfrescare: The storm has cooled the air, il temporale ha rinfrescato l'aria
    2 raffreddare ( anche fig.): If you blow on the soup, it will cool it, se soffi sulla minestra, la raffredderai; to cool sb. 's enthusiasm, raffreddare l'entusiasmo di q.
    3 (fam.) calmare (q.)
    4 (tecn.) tenere in fresco; refrigerare
    5 (fis. nucl.) raffreddare
    6 (fam. USA) ignorare; trattare con indifferenza
    7 ( slang USA) picchiare a sangue; uccidere; fare secco (pop.)
    B v. i.
    2 ( del tè, dell'entusiasmo, ecc.) raffreddarsi: Let your tea cool a little, fai raffreddare un po' il tè!
    ● (fam.) to cool one's heels, aspettare a lungo; fare anticamera: He was kept cooling his heels for two hours, ha dovuto fare due ore di anticamera □ ( slang) to cool it, piantarla, smetterla ( di scocciare, ecc.); ( anche) calmarsi; ( anche) prendersela calma ( nel lavoro, ecc.); prendersi un periodo di riposo (o di vacanza) □ ( slang) Cool it!, piantala!; non seccare!

    English-Italian dictionary > ♦ cool

  • 8 kick

    I [kɪk]
    1) (of person) calcio m., pedata f.; (of horse, cow) calcio m.; (of swimmer) battuta f. delle gambe; (of footballer) calcio m., tiro m.

    to give sb., sth. a kick, to take a kick at sb., sth. — dare o tirare un calcio a qcn., qcs

    2) colloq. (thrill)
    3) (of firearm) contraccolpo m., rinculo m.
    4) colloq. (strength) energia f., forza f.
    ••

    a (real) kick in the teeth — una batosta, un calcio in faccia

    II 1. [kɪk]
    verbo transitivo (once) dare un calcio a [person, door]; dare un calcio a, calciare [ball, tin can]; (repeatedly) prendere a calci, tirare calci a [person, object]

    to kick sb. on the leg, in the face — dare un calcio a qcn. alla gamba, in faccia

    to kick sth. over a wall — mandare qcs. con un calcio oltre il muro

    to kick sth. away — spostare qcs. con un calcio

    to kick a hole in sth. — ammaccare qcs. con un calcio

    to kick one's legs (in the air) — [ baby] scalciare, sgambettare

    2.
    1) [ person] (once) dare un calcio; (repeatedly) tirare calci; [ swimmer] battere i piedi; [ dancer] slanciare la gamba; [horse, cow] scalciare
    2) (recoil) [ gun] rinculare
    ••

    to kick sb. when they're down — = criticare, offendere una persona che si trova in una posizione svantaggiata

    to kick the habitcolloq. perdere il vizio; (of smoking) smettere

    to kick over the tracesBE ribellarsi

    * * *
    [kik] 1. verb
    1) (to hit or strike out with the foot: The child kicked his brother; He kicked the ball into the next garden; He kicked at the locked door; He kicked open the gate.) calciare, prendere a calci
    2) ((of a gun) to jerk or spring back violently when fired.) rinculare
    2. noun
    1) (a blow with the foot: The boy gave him a kick on the ankle; He was injured by a kick from a horse.) calcio
    2) (the springing back of a gun after it has been fired.) rinculo
    3) (a pleasant thrill: She gets a kick out of making people happy.) piacere
    - kick off
    - kick up
    * * *
    kick (1) /kɪk/
    n.
    1 calcio; colpo di piede; pedata: to give sb. a kick, dare (o tirare) un calcio a q.
    2 ( sport: calcio, rugby) calcio: free kick, ( calcio) (calcio di) punizione; ( rugby) tiro libero; place kick, calcio piazzato; ( calcio) penalty kick, (calcio di) rigore; to take a penalty kick, calciare (o battere, tirare) un rigore
    3 ( sport: nuoto) battuta di gambe, colpo di gamba; ( atletica) scatto, strappo, sprint
    6 [u] (fam.) effetto stimolante; forza; vigore; mordente: This liquor has quite a kick in it, questo liquore è piuttosto potente
    7 (fam.) eccitazione; forte piacere; godimento; spasso: to get a kick out of st., divertirsi un mondo a fare qc.; godere nel fare qc.; a game with no kick in it, un gioco che non dà gusto
    8 (preceduto da attr.) (fam.) passione passeggera (per qc.); mania; fregola (fam.): He's on the fishing kick at the moment, in questo momento ha la fregola della pesca
    9 ( slang) the kick, il licenziamento: to get the kick, essere licenziato
    10 ( slang USA) lamentela; protesta
    11 (al pl.) ( slang) pantaloni
    12 (al pl.) ( slang) scarpe
    ● (fam.) a kick at the can, un tentativo □ ( sport) kick boxing, boxe thailandese, kick boxing □ ( sport) kick boxer, chi pratica la boxe thailandese □ (volg. USA) kick in the ass, calcio in culo (volg.); calcio nei denti; strapazzata; ( anche) spinta ( d'incoraggiamento) □ (fam. fig.) kick in the pants, calcio nel sedere; buona spinta ( d'incoraggiamento) □ (fam.) kick in the teeth, batosta; delusione □ kick-start, avviamento a pedale; pedale di avviamento ( di motocicletta); (fig.) avvio energico, impulso, rimessa in moto □ kick-starter, pedale di avviamento ( di motocicletta) □ kick up the backside = kick in the pants ► sopra □ kick wheel, tornio a pedale ( da vasaio) □ (fam.) for kicks, per divertimento; per divertirsi; per il gusto di farlo □ (fig.) to get more kicks than halfpence, ricevere più rimproveri che gentilezze; ricevere più calci che carezze □ (fam.) to get the kick, essere licenziato.
    kick (2) /kɪk/
    n.
    ♦ (to) kick /kɪk/
    A v. t.
    1 dare un calcio (o calci) a; prendere a calci (o a pedate): Don't kick the dog, non prendere a calci il cane!; to be kicked, ricevere un calcio; to kick a door open [shut], aprire [chiudere] una porta con un calcio
    2 ( anche sport) colpire col piede; dare un calcio a: to kick a ball [a stone], dare un calcio a una palla [a una pietra]
    3 (seguito da avv. o compl. di luogo) mandare con un calcio (o a calci): to kick in, far entrare con un calcio; He kicked the stone into the water, con un calcio ha scagliato in acqua il sasso; to kick out, buttar fuori con un calcio (o a calci, a pedate) (► i singoli verbi frasali)
    4 ( sport) battere; tirare: ( rugby) to kick a penalty, calciare (o battere, tirare) un rigore
    5 ( sport) segnare; fare: to kick a goal, fare gol (o rete); segnare
    7 (fig. fam.) liberarsi di, togliersi, smettere ( un vizio, un'abitudine, ecc.): to kick the habit, liberarsi dal vizio ( di fumare, bere ecc.)
    B v. i.
    1 scalciare; tirare calci: That mule kicks, quel mulo tira calci
    2 (mil.: di arma) rinculare
    3 (fig. fam.) recalcitrare; protestare; resistere; ribellarsi
    ● ( slang USA) to kick ass, farsi obbedire; far scattare ( gli altri); essere grintoso; essere figo, ganzo (pop.) □ ( slang) to kick sb. 's ass (o butt), battere q.; suonarle a q. □ (fam.) to kick the bucket, morire; tirare le cuoia; crepare (fam.) □ (fam.) to kick one's heels, aspettare a lungo; fare anticamera □ (fig.) to kick sb. in the teeth, prendere a calci nei denti q.; prendere q. a pesci in faccia □ to kick into touch, ( rugby, calcio) calciare ( la palla) in fallo laterale ( rugby, anche: in touche); (fig. fam. GB) respingere, rifiutare recisamente □ ( slang USA) to kick it, smettere di drogarsi; ( anche) crepare, morire; divertirsi, spassarsela □ (fam.) to kick sb. upstairs, promuovere q. a una posizione più prestigiosa ma che comporta minor potere; promuovere q. per toglierlo di mezzo □ to kick sb. when (o while) they are down, infierire su q. in difficoltà; fare il maramaldo □ (fam.) I could kick myself, mi prenderei a calci; mi morderei le mani.
    * * *
    I [kɪk]
    1) (of person) calcio m., pedata f.; (of horse, cow) calcio m.; (of swimmer) battuta f. delle gambe; (of footballer) calcio m., tiro m.

    to give sb., sth. a kick, to take a kick at sb., sth. — dare o tirare un calcio a qcn., qcs

    2) colloq. (thrill)
    3) (of firearm) contraccolpo m., rinculo m.
    4) colloq. (strength) energia f., forza f.
    ••

    a (real) kick in the teeth — una batosta, un calcio in faccia

    II 1. [kɪk]
    verbo transitivo (once) dare un calcio a [person, door]; dare un calcio a, calciare [ball, tin can]; (repeatedly) prendere a calci, tirare calci a [person, object]

    to kick sb. on the leg, in the face — dare un calcio a qcn. alla gamba, in faccia

    to kick sth. over a wall — mandare qcs. con un calcio oltre il muro

    to kick sth. away — spostare qcs. con un calcio

    to kick a hole in sth. — ammaccare qcs. con un calcio

    to kick one's legs (in the air) — [ baby] scalciare, sgambettare

    2.
    1) [ person] (once) dare un calcio; (repeatedly) tirare calci; [ swimmer] battere i piedi; [ dancer] slanciare la gamba; [horse, cow] scalciare
    2) (recoil) [ gun] rinculare
    ••

    to kick sb. when they're down — = criticare, offendere una persona che si trova in una posizione svantaggiata

    to kick the habitcolloq. perdere il vizio; (of smoking) smettere

    to kick over the tracesBE ribellarsi

    English-Italian dictionary > kick

  • 9 ♦ bad

    ♦ bad /bæd/
    A a. (compar. worse; superl. relat. worst)
    1 scadente; di cattiva qualità; cattivo; brutto; malfatto; scorretto; sbagliato; che va male: a bad crop, un cattivo raccolto; bad managenent, cattiva gestione; a bad translation, una brutta traduzione; a very bad performance, un'esecuzione pessima; bad weather, brutto tempo; tempo cattivo; a bad shot, un colpo andato a vuoto, un tiro fallito; (fig.) una congettura sbagliata; Business is bad, gli affari vanno male; His French is very bad, il suo francese è molto scorretto
    2 insufficiente; scarso; debole; poco: bad light, luce scarsa; bad eyesight, vista debole
    3 malato; debole; dolente; menomato: a bad leg, una gamba che fa male; una gamba malandata; a bad tooth, un dente guasto; to have a bad heart, essere malato di cuore; I've been bad all week, è tutta la settimana che sto poco bene
    4 bad at, negato per; incapace di (fare qc.); non bravo in: bad at figures, non bravo in matematica; negato per la matematica; to be bad at names, non ricordare mai i nomi; non avere memoria per i nomi
    5 sgradevole; spiacevole; cattivo; brutto; negativo; sconveniente; offensivo: bad breath, alito cattivo; alito pesante; bad grace, malagrazia; malgarbo; bad news, brutte notizie; (fam.) a bad job, un brutto affare; bad manners, maleducazione; bad-mannered, maleducato; bad reviews, recensioni negative; bad temper, cattivo umore; malumore; irritazione; to be in a bad temper, essere di malumore; bad-tempered, irritabile; irascibile; bad language, linguaggio offensivo (o sconveniente); parolacce (pl.); turpiloquio
    6 dannoso; nocivo; malsano; negativo: bad air, aria malsana; Smoking is bad for your health, il fumo è dannoso alla salute; Eggs are bad for my liver, le uova sono nocive per il mio fegato (o mi fanno male al fegato); a bad effect, un effetto negativo
    7 andato a male; guasto; marcio; cattivo: bad apples, mele marce; bad eggs, uova guaste; bad meat, carne andata a male; to go bad, andare a male; guastarsi; marcire
    8 cattivo; malvagio: bad-hearted, cattivo d'animo; malvagio
    9 ( di bambino) disobbediente; cattivo
    10 sfavorevole; inopportuno; brutto: They've come at a bad time, sono venuti in un brutto momento; bad luck, cattiva sorte; sfortuna
    11 forte; grave; intenso; grosso; brutto: a bad accident, un grave incidente; a bad cold, un forte (o un brutto) raffreddore; a bad blunder, un grosso errore; una grossa gaffe; bad traffic, traffico intenso
    12 non valido; nullo; senza effetto; falso: (leg.) a bad title, un titolo (di proprietà) non valido; a bad coin, una moneta falsa
    13 (comm., fin.) inesigibile; in sofferenza; insolvente; scoperto: bad debt, credito inesigibile; bad debtor, debitore insolvente; bad cheque, assegno a vuoto; assegno scoperto; bad loans, crediti in sofferenza
    14 ( slang USA) (compar. badder, superl. relat. baddest) eccezionale; fico, figo (pop.); ganzo (pop.); bestiale (pop.)
    B avv.
    1 (fam.) male
    C n.
    1 ciò che è cattivo; (il) cattivo; (il) male
    2 the bad, (pl.) (relig.) i cattivi; i malvagi; i reprobi
    ● (volg. USA) bad-assbadass □ bad blood, astio; rancore; cattivo sangue □ (fam.) bad break, sfortuna; jella; sfiga (pop.) □ (fam. antiq.) bad egg, poco di buono □ (pop. USA) bad eye, occhiataccia □ bad faith, malafede □ (antiq. GB) bad form, cattiva educazione: It's bad form to speak aloud, non sta bene parlare ad alta voce □ (fam. USA) the bad guy, il cattivo ( in un film, ecc.) □ (fam.) bad-hair day, giorno in cui tutto va storto; giornata no □ (fam.) bad lot, poco di buono; tipaccio □ bad money, (econ.) moneta cattiva ( che si svaluta rapidamente) □ ( slang USA) bad-mouth, critiche (pl.) malevole; maldicenze (pl.); malignità (pl.) □ (fam. USA) bad news (come pred.), seccatore, rompiscatole; tipo pericoloso, tipaccio; seccatura, scocciatura (fam.), rottura (pop.); cosa pericolosa □ (volg. USA) bad shit, situazione pericolosa; merda (volg.); sfiga (pop.): to be in bad shit, essere nella merda □ (fam.) Can't be bad!, mica male! □ (fam.) to feel bad, sentirsi male □ (fam.) to feel bad about st., essere dispiaciuto per qc.; sentirsi in colpa per qc. from bad to worse, di male in peggio □ to have a bad time, vedersela brutta; passarsela male; passare un brutto quarto d'ora □ to get a bad name, avere una cattiva reputazione □ ( slang) to have got it bad, (rif. a malattia) essersela presa brutta, essere proprio malpreso; (rif. a innamoramento) essersi preso una cotta in piena regola, essere innamorato cotto □ in a bad way, nei guai; molto malmesso; (rif. a salute) malconcio, malandato □ ( USA) in bad with sb., in disgrazia presso q.; nei guai con q.: to get in bad with sb., cadere in disgrazia presso q.; mettersi nei guai con; guastarsi con q.; urtarsi con q. to go to the bad, andare in rovina; rovinarsi; ( di persona) prendere una brutta strada □ Is it as bad as all that?, va proprio così male?; siamo davvero a questo punto? □ (fam. USA) My bad!, è colpa mia! □ (fam.) not (so) bad, non male; non malvagio; discreto: It's not a bad idea, l'idea non è male; non è un'idea malvagia; This pizza isn't bad at all!, niente affatto male questa pizza!; Not (so) bad!, non (c'è) male!; mica male! □ to take the bad with the good, accettare la cattiva sorte insieme con la buona; prendere la vita con filosofia □ (fam.) to be taken bad, sentirsi male □ (comm.) to the bad, in perdita; in passivo; sotto: As a result of the deal, I'm £500 to the bad, nell'affare ci ho rimesso 500 sterline □ (GB) It's too bad!, è incredibile!; è una vergogna!; roba da matti! □ ( That's) too bad!, che disdetta; che rabbia!; ( anche) che peccato!; tanto peggio!: Too bad, but it can't be helped, che rabbia, ma non possiamo farci niente; Too bad that he didn't turn up!, peggio per lui se non è venuto!; DIALOGO → - Changing a hotel booking- That's not too bad, non è così male.

    English-Italian dictionary > ♦ bad

  • 10 cool ****

    [kuːl]
    1. adj, - er comp - est superl
    (gen) fresco (-a), (drink) freddo (-a), (dress) fresco (-a), leggero (-a), (calm) calmo (-a), (unenthusiastic, unfriendly) freddo (-a), (impertinent) sfacciato (-a)

    it's cool (weather) fa fresco

    to keep sth cool or in a cool place — tenere qc in fresco or al fresco

    to keep cool — mantenersi fresco (-a), fig conservare la calma

    to be as cool as a cucumber fig — essere imperturbabile, conservare il sangue freddo

    he's a pretty cool customer fam — ha un gran sangue freddo, pej ha una bella faccia tosta

    we paid a cool £290,000 for that house fam — abbiamo pagato la bellezza di 290.000 sterline per quella casa

    2. n

    to lose one's cool famperdere la calma or le staffe

    3. vt
    (air) rinfrescare, raffreddare, (food) raffreddare, (engine) far raffreddare
    4. vi
    (air, liquid) raffreddarsi

    English-Italian dictionary > cool ****

См. также в других словарях:

  • Luís Figo — Figo Nombre Luís Filipe Madeira Caeiro Figo Apodo Figo …   Wikipedia Español

  • Luis Figo — Luís Filipe Madeira Caeiro Figo, más conocido por Luis Figo, nació el 4 de noviembre de 1972 en un suburbio de Lisboa llamado Almada. Es hijo único del matrimonio compuesto por Antonio y María Joana a quienes está muy unido. La familia pronto se… …   Enciclopedia Universal

  • El Clásico — Imagen de un clásico el Real Madrid y el FC Barcelona. El derbi español, más conocido como El Clásico, es el partido de fútbol que disputan el FC Barcelona y el Real Madrid y es la rivalidad más importante del[fútbol en España|fútbol español]].… …   Wikipedia Español

  • Era Galáctica del Real Madrid — Existen desacuerdos sobre la neutralidad en el punto de vista de la versión actual de este artículo o sección. En la página de discusión puedes consultar el debate al respecto …   Wikipedia Español

  • Derbi español — Saltar a navegación, búsqueda El derbi español, más conocido como El Clásico, es el partido de fútbol que disputan el Real Madrid y el FC Barcelona y es la rivalidad más antigua e importante del fútbol español. Actualmente es uno de los… …   Wikipedia Español

  • Real Madrid Club de Fútbol — Real Madrid Nombre completo Real Madrid Club de Fútbol Apodo(s) El Madrid, madridistas, merengues, blancos, vikingos,[1] Fundación …   Wikipedia Español

  • Historia del Fútbol Club Barcelona — Saltar a navegación, búsqueda Contenido 1 1899: fundación del club 2 Años 1900: los primeros años 3 Años 1910: el Caso Garchitorena y Paulino Alcántara …   Wikipedia Español

  • Raúl González Blanco — Para otros usos de este término, véase Raúl González (desambiguación). Raúl Nombre Raúl González Blanco …   Wikipedia Español

  • Anexo:Historia del Fútbol Club Barcelona — Contenido 1 1899: fundación del club 2 Años 1900: los primeros años 3 Años 1910: el Caso Garchitorena y Paulino Alcántara 4 …   Wikipedia Español

  • Semifinales de la Copa Mundial de Fútbol de 2006 — En las Semifinales de la Copa Mundial de Fútbol de 2006, realizada en Alemania, participaron cuatro equipos. Éstos fueron distribuidos en dos parejas de acuerdo a la disposiciones preestablecidas tras la ronda de cuartos de final. Cada pareja se… …   Wikipedia Español

  • Historia del Fútbol Club Barcelona (1990-2000) — Este artículo o sección necesita referencias que aparezcan en una publicación acreditada, como revistas especializadas, monografías, prensa diaria o páginas de Internet fidedignas. Puedes añadirlas así o avisar …   Wikipedia Español

Поделиться ссылкой на выделенное

Прямая ссылка:
Нажмите правой клавишей мыши и выберите «Копировать ссылку»