vacilé

См. также в других словарях:

• vacile — 1. m. 1. coloq. Guasa, tomadura de pelo. 2. coloq. vacilón (ǁ guasón) …   Diccionario de la lengua española

• vacile — ► sustantivo masculino 1 coloquial Guasa, burla y tomadura de pelo. 2 México Vacilada o diversión y participa en juergas. * * * vacile (inf.) m. Guasa, burla. * * * vacile. m. coloq. Guasa, tomadura de pelo. || 2 …   Enciclopedia Universal

• vacile — s. burla, guasa. ❙ «vacile. Burla, ironía, broma, engaño gratuito.» Francisco Umbral, Diccionario cheli. ❙ «Repasemos, pues, algunos padecimientos profesionales, algunos en serio, y otros para vacile y regocijo.» Excelsior, 11171, 1996, RAE CREA …   Diccionario del Argot "El Sohez"

• vacile — {{＃}}{{LM V39303}}{{〓}} {{［}}vacile{{］}} ‹va·ci·le› {{《}}▍ s.m.{{》}} {{※}}col.{{¤}} Hecho o dicho propios de una persona vacilona: • No se puede hablar con él en serio porque siempre está de vacile.{{○}} …   Diccionario de uso del español actual con sinónimos y antónimos

• vacile — Sinónimos: ■ guasa, cachondeo, pitorreo, mofa, broma, burla …   Diccionario de sinónimos y antónimos

• vacilar — Se conjuga como: amar Infinitivo: Gerundio: Participio: vacilar vacilando vacilado     Indicativo   presente imperfecto pretérito futuro condicional yo tú él, ella, Ud. nosotros vosotros ellos, ellas, Uds. vacilo vacilas vacila vacilamos vaciláis …   Wordreference Spanish Conjugations Dictionary

• hăi — HĂI1 interj. 1. (reg.) Termen familiar cu care te adresezi cuiva; bre, fă. 2. Strigăt cu care se îndeamnă sau cu care se mână boii şi vacile. – Onomatopee. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  HĂÍ2, hăiesc, vb. IV. intranz. (reg.) A… …   Dicționar Român

• Moldavian subdialect of Romanian — The Moldavian subdialect (subdialectul / graiul moldovean / moldovenesc) is one of the several subdialects of the Romanian language (specifically, of the Daco Romanian dialect). It is spoken across the approximate area of the historical region of …   Wikipedia

• goni — GONÍ, gonesc, vb. IV. 1. tranz. A fugi după cineva, a urmări în fugă (pentru a prinde, pentru a face să se grăbească etc.); a fugări; spec. a alunga vânatul spre locul de pândă al vânătorilor. ♢ refl. recipr. Păsările se goneau printre ramuri. ♦… …   Dicționar Român

• mulgător — MULGĂTÓR, OÁRE, mulgători, oare, s.m. şi f., adj. 1. s.m. şi f. Persoană care mulge vacile, oile, caprele. 2. adj. (pop.; despre oi, vaci) Care se (poate) mulge, care are lapte; mulgară. – Mulge + suf. ător. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007.… …   Dicționar Român

• văcar — VĂCÁR, văcari, s.m. 1.Persoană care duce la păscut şi păzeşte vacile. 2. (art.) Constelaţie din emisfera boreală, situată în apropierea Carului Mare. – lat. vaccarius. Trimis de bogdanrsb, 02.05.2003. Sursa: DEX 98  VĂCÁR s. (Transilv. şi Ban.)… …   Dicționar Român