Перевод: со всех языков на все языки

со всех языков на все языки

tubul

См. также в других словарях:

  • tubul- — ♦ Élément, du lat. tubulus « petit tube ». tubul(i) ❖ ♦ Élément, du lat. tubulus « petit tube », qui entre dans la formation de quelques mots savants …   Encyclopédie Universelle

  • tubul — Element prim de compunere savantă cu semnificaţia tub (mic) . [< fr. tubul , cf. lat. tubulus]. Trimis de LauraGellner, 21.11.2007. Sursa: DN …   Dicționar Român

  • túbul — tú|bul Mot Pla Nom masculí …   Diccionari Català-Català

  • TUBUL — (Tabl. C.) Davullar.TUDE : f. Yığın, küme …   Yeni Lügat Türkçe Sözlük

  • hematozoar — HEMATOZOÁR, hematozoare, s.n. Sporozoar parazit, care trăieşte în hematii la om şi în tubul digestiv al ţânţarului anofel şi care este agentul patogen al malariei (Plasmodium malariae). [pr.: zo ar] – Din fr. hématozoaire. Trimis de gall,… …   Dicționar Român

  • bezoar — bezoár s. m. (sil. zo ar), pl. bezoári Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic  BEZOÁR s.m. Specie de capră sălbatică, care trăieşte în munţii stâncoşi din Creta, din Asia Mică şi din Caucaz. [cf. germ. Bezoar]. Trimis de… …   Dicționar Român

  • carabă — CARÁBĂ, carabe, s.f. 1. (reg.) Fluier primitiv pe care şi l fac copiii dintr o ţeavă de soc, din cotorul frunzei de dovleac, din pană de gâscă etc. 2. Tubul cimpoiului asemănător cu fluierul, la care se execută melodia. 3. (arg.) Palmă (2). – Din …   Dicționar Român

  • detunător — DETUNĂTÓR, OÁRE, detunător, oare, adj., s.n. 1. adj. Care răsună puternic; bubuitor. 2. s.n. Partea dindărăt a ţevii unei arme de foc de infanterie, în care intră tubul cartuşului. – Detuna + suf. ător. Trimis de IoanSoleriu, 16.07.2004. Sursa:… …   Dicționar Român

  • ejector — EJECTÓR, ejectoare, s.n. 1. Aparat care serveşte la evacuarea unui fluid dintr un rezervor. 2. Dispozitiv la armele de vânătoare basculante, care, la deschiderea acestora, extrage şi aruncă din ţeavă tubul cartuşului. 3. Dispozitiv folosit la… …   Dicționar Român

  • extractor — EXTRACTÓR, OÁRE, extractori, oare, adj. s.n. I. adj. Care extrage sau ajută la extragerea anumitor substanţe sau corpuri. II. s.n. 1. Aparat cu ajutorul căruia se efectuează o extracţie (2). ♦ Aparat cu care se extrage mierea din faguri. 2.… …   Dicționar Român

  • freta — FRETÁ, fretez, vb. I. tranz. 1. A asambla două piese metalice prin strângere, fie prin contracţia piesei cuprinzătoare, care a fost încălzit înainte de asamblare, fie prin dilatarea piesei cuprinse, care a fost răcită în prealabil. ♦ A asambla… …   Dicționar Român