-
101 jag
s [dial] krpa, krpica, dronjak; [US] malen teret, tovar, breme; [fig] stano- vita količina, dio, udio; [US sl] pijanka / [US sl] to have a # on = biti pijan s zarez, urez, zubac pile, škrba; zub pećine, zupčast vrh; čistač za pušku; [Scot] ubod nožem* * *
oÅ¡tra izboÄina
vršak
zarez -
102 lading
[com] špediterska teretnica* * *
krcanje tereta
tovar
tovarenje
utovar -
103 load
opterećenje; tovariti* * *
breme
gomila
nakrcati
napuniti
natovariti
nosivost
opterećenja
opterećenje
opterećenjem
opteretiti
puniti
punjenje
teret
teretiti
teretna
tovar
tovarenje
tovariti
trošilo
ubaciti
uÄitati
uÄitavaju
uÄitavanje
uÄitavati
udesiti
ukrcati
utovariti
utovarivati -
104 pack
vt/i I.[vt] 1. zamotati, svezati, složiti, spakirati, upakirati; natovariti nakrcati, naslagati; napuniti, natrpati, zbiti, skupiti; konzervirati, spremiti (hranu); [med] umotati (bolesnika) u obloge 2. pripremiti članove porote za povoljnu presudu; natrpati sastanak, skupštinu i dr. da se osigura većina 3. namiješati karte (za varanje) 4. otpremiti, otjerati (npr. bolesnika u krevet); otpustiti 5. poslati, prenijeti, odnijeti; [US] držati, posjedovati II.[vi] 1. biti stisnut, nalaziti se u gomili, čoporu, jatu 2. spakirati, spremiti se (za put) 3. pokupti se, tornjati se / to send a p # ing = otjerati, najuriti koga; I am # ed = spakirao sam, složio sam stvari; # ed house = puna kuća (kad su prodana sva mjesta); close- #ed = dobro upakiran; [US] to # in = privlačiti brojne gledaoce* * *
bala
brtva
brtviti
Äopor
denjak
družina
gomila
krdo
mnoštvo
nositi
omot
paket
pakirati
spakirati
svežanj
torba
tovar
upakirati
uvijati
uviti
zamotati -
105 shipload
-
106 tonnage
s 1. [Engl hist] izvozna i uvozna carina na bačvu vina i na funtu robe; [mar] tonarina, vozarina, brodarina 2. [mar] tonaža; tovar, teret; nosivost 3. cjelokupna tonaža, cjelokupni brodski prostor; [pl] trgovački brodovi; proizvodnja izražena u tonama / [com] the bill of #, certificate of # = baždarski list broda; [com] # offering = ponuda brodskog prostora, ponuđeni brodski prostor* * *
nosivost
pristojba po toni
težina
tonaža -
107 CALPOLLI
calpôlli, augm. de calli, plur. calpôltin.Calpulli, unité territoriale de type quartier.Grande pièce, batiment du genre d'une maison communale. Launey II 295.Il a pu à l'origine s'agir d'une subdivision de type tribu, peut-être analogue à celle des tribus d'Israel. Launey II 205.Le calpôlli était une institution sociale semblable au clan. En elle se regroupaient les familles selon la parenté, la profession ou la forme du culte. Cf. Sah HG I 19,17 et pass.Garibay Sah 1969 IV 325.Institution complexe qui rassemblait généralement à l'origine dans un quartier des membres d'un même lignage. Cellulle de base e la société, il est doté d'autorités propres, de terres collectives et d'un temple local. On peut parfois observer une spécialisation artisanale propre à un calpulli.Sahagun rend généralement ce terme par l'expression 'iglesia del barrio, parroquia' (Sah1,19 = Sah Garibay 1969 I 68 = HG 19,17) ou par une formule semblable. Leur correspond également une explication de Tezozomoc 1878,539: 'Unos aposentillos como decir oratorios, que llaman calpolco' (Certaines petites chambres comme des oratoires qu'ils appellent calpolco). Une autre indication, correspondant également à l'usage de ce terme dans les textes aztèques est donnée par Sahagun dans son 'Breve Compendio' (Sah 1906,306): 'Calpul es una casa grande como palacio que usavan en eada barrio para juntarse alli a confererir los que regian el barrio' (Calpul est une salle grande comme un palais qu'ils utilisaient dans chaque quartier pour se réunir et débattre entre ceux qui gouvernaient le quartier). U.Dyckerhoff 1970,274 n 20.Un développement lui est consacré Sah2,193." in yehhuântin in amantêcah in încalpôl, in încalmecauh, zan monechanaya ônteixtin manca in încalpôl pôchtêcah ", le temple du quartier (et) la maison des prêtres des habitants d'Amantlan étaient à proximité, étaient de paire avec le temple du quartier des marchands. Sah9,88." in yeh mochi caltotôntin in tlayahualohtoc îhuân quiyahualohtoc teôcalli in mihtoâya calpôlli ", toutes ces petites maisons qui sont autour et qui entourent un temple que l'on appellait calpolli. Sah2,193.R.Andrews Introd 424 donne les sens suivants: subdivision de la ville, enceinte, quartier, faubourg.Molina II f 11v. indiquait: casa o sala grande, o barrio. Ce que R.Siméon 55 traduit par Grande maison, vaste salle, quartier, faubourg, hameau, bourg, district.Dans la Cronica Mexicayotl 74-75, Huitzilopochtli cite 14 calpulli et donne l'ordre de les répartir en quatre sections 'moyotlan', 'teôpan', 'tzacualco' et 'cuepopan'. A.Monzon 1949 'EL calpulli en la organisacion social de los Tenochca'. F.A. Peterson 1976,131-132.Cf. aussi Tovar Lafaye 1972,25.'Una de las casas de oracion que tenian en los barrios que ellos llamaban 'calpulli', que quiere decir iglesia del barrio o parroquia'. Sah HG I 19,17." âcatl iyahcapan hueyi calpôlli ", parmi les édifices de l'enceinte sacrée. Sah2,193. -
108 CALPOLTETEOH
calpolteteoh, plur.Dieux du calpolli, du quartier.'Los ydolos que su dios les mando adorar, a los quales llamaban calputeteo (sic) que quiere dezir 'dios de los barrios'. Tovar Lafaye 1972,25. -
109 COAILHUITL
côâilhuitl:Les Tlaxcalans nommaient ainsi le 2ème mois de l'année, appelé par les Mexicains 'tlâcaxîpehualiztli'. La grande fête célébrée durant ce mois portait aussi le nom de 'côâilhuitl' (Clav.).'... la fiesta del ydolo Uitzilopochtli (...) la nombravan coaichtl (sic) que quiere dezir 'fiesta de todos'. Tovar Lafaye 1972,93. -
110 COAPANTLI
côâpantli:Peut-être une variante de côâtepantli, enceinte faite de serpents sculptés.Llamavase esta cerca coapantli que quiere dezir 'cerca de las culebras'. Tovar. Lafaye 1972,86. -
111 CHACHALMECAH
châchalmecah, plur.Désigne les prêtres qui maintenaient sur la pierre du sacrifice les victimes auxquelles on arrachait le coeur.Cf. Duran II 92-93. U.Dyckerhoff 1970,187.Anne Marie Wohrer I 128 renvoie à Duran II 159 et aux Planches A 61a, 62b.Llamavan a estos 'chachalmeca' que en nuestro lengua es los mismo que 'ministro de cosa sagrada'. Ms Tovar. Lafaye 1972,91.Cf. Garibay 1967 éd. Duran II 585.Illustration Cod. Vat. A 76.Chachalmeca nennt Duran (II 92) diejenigen Priester, die den zum Herzopfer bestimmten Gefangenen auf dem Opferstein niederhielten; er gibt an, sie hätten auf der Stirn 'unas rodelas pequeñitas de papel pintadas de diversos colares' getragen (II 93) damit ist der erwähnte Stirnschmuck 'îxcuatechîmalli' beschrieben.Illustrations: Sah 1905-07: Est: I IV.Cod. Vat. A 76.U.Dyckerhoff 1970,187. -
112 MATZOPETZTLI
mâtzopetztli:Bracelet de cuir avec au-dessus une grosse pierre précieuse.Parmi les biens propres au souverain. Sah12,49 - bracelets." mâtzopetztli châlchihuitl hueyi îpan cah tlazotl ", des bracelets de cuir sur les quels sont piqués de grosses pierres de jade. Parmi les choses précieuses que le souverain met en jeu dans le jeu de balle. Sah8,58." mâtzopetztli in cuetlaxtli hueyi châlchihuitl olôliuhqui ahnôzo hueyi teôxihuitl îpan in îmâquechtlân quitlâlia huitziloxitica inic tlachîuhtli inic tlapetzôlli ", il place à son poignet un bracelet de cuir comportant un grand jade rand ou une turquoise fine dessus, (le bracelet) est traité et poli avec de l'uitziloxitl - a wrist band of cured leather, on which was a large, round green stone or a fine turquoise which he placed on his wrist; (it was) treated with Peru balsam, so that gleamed. Sah8,27." îtlahuicallo, mâtzopetztli îpan cah, hueyi châlchihuitl, ololiuriqui ahnôzo teôxihuitl in îmaquechtlan quitlâlia tlahtoâni ", with this belanged a bracelet on which were large, round green stones or fine turquoises. The ruler placed it about his wrist. Sah8,30.Form: R.Siméon signale aussi la variante matzopeztli.Note: Molina dit 'braçalete'. On peut voir des représentations de cet ornement dans deux codex:- Dans le codex Ixtlilxochitl, des seigneurs nommés Cuauhtlazacuilotzin et Nézahualpilli portent à leur poignet gauche un bracelet composé d'un lien noir plusieurs fois enroulé par-dessus un cabochon de pierre verte. P1. 24 p. 107 et pl. 25 p. 108.- Dans le codex Tovar, Moctezuma I porté à son bras gauche un bracelet fait d'un cuir rouge enroulé quatre fois autour de son poignet avec au dessus une très grosse pierre verte et ronde. P1. XII Ces représentations nous apprennent que la partie en cuir est faite d'un lien plusieurs fois enroulé et que le mâtzopetztli ne se porte qu'au bras gauche.M.Thouvenot Chalchihuitl 215. -
113 MIHTOTL
mihtotl, forme sans doute incorrecte, refaite sur 'mitote'.'Mitote', danse.(del azteca 'mitotl'' especie de baile o danza que usaban los aztecas. Santamaria 1942. Lafaye 1972,316.'haziendo un gran 'mitote' o bayle con todos estos personajes'. Tovar Lafaye 1972,110. -
114 PAYINA
payîna > payîn.*\PAYINA v.i., courir vite, avec agilité.Allem., schnell laufen. SIS 1950,329." cencah pâyinah ", ils couraient très vite.Est dit des Toltèques. Launey lI 222 = SahI0, 169.* expression: " îpayina Huitzilopochtli ", 'le chemin rapide et hâtif de Huitzilopochtli', désigne la procession de l'idole d'Huitzilopochtli, qui partie du Grand temple passait à Chapultepec,Atlacuyanaya et Coyoacan. Cod. Tovar f. 64v. Lafaye 1972,210.Je comprend mal cette forme possédée qui est sans doute erronée. -
115 TLACHIYALONI
tlachiyalôni, éventuel du passif de chiya, n. d'instrument.Instrument, moyen qui sert à voir, ce par quoi on voit.tlachiyalôni, (ses torches) permettent de voir - (sus teas) permiten ver. Il s'agit de l'arbre ocôtl.Cod Flor XI 112r = ECN11,66 = Acad Hist MS 202r.Sorte de lorgnette formée par un disque d'or percé d'un trou en son milieu.Allem., Sehwerkzeug.Angl., device for seeing.Est dit de la pupille de l'oeil, tîxtôtôuh. Sah10,103.tlachiyalôni îcentlapal îmâc ihcac, la lorgnette se trouve dans une de ses mains -das Sehwerkzeug befindet sich in seiner einen Hand. Sah 1927,39 (Ixcozauhqui)tlachiyalôni in îmâc ihcac centlapal coyônqui, ic têitta, la lorgnette est dans l'une de ses mains, percée d'un trou, avec laquelle il voit les gens - das Sehwerkzeug hält er in der einen Hand, das mit einem Loch versehene um hindurch zu sehen. SGA II 431-432 = Sah 1927,35tlachielôni, c'est, selon Sahagun, l'étrange instrument que le dieu du feu tient à la main. On le retrouve également associé à Tezcatlipoca, Omacatl et Tlacochcalco Yaotl. Sahagun (1,13) ledécrit comme un disque d'or avec un trou au milieu et indique qu'il s'appelle 'tlachieloni', c'est à dire 'miradero o mirador', 'porque con él ocultaba la cara y miraba por el ahujero de en medio de la chapa de oro'. Le 'tlachieloni' est donc dit 'coyônqui' et 'ic têitta', troué, de manière à voir quelqu'un. SGA II 434 (Cf. tlachiyaltopilli)."in tlachiyalôni ôntetl ihhuitl in tlachîhualli ihiticonyônqui", deux instruments pour voir, faits en mosaique de plumes, percé en leur milieu. Sah2, 146 (tlachieloni).Duran (cap 82) décrit parmi les objets dont est paré l'idole de Tezcatlipoca, cet instrument (qu'il appelle 'itlachiayan') en ces termes: 'una chapa redonda de oro muy relumbrante y bruñida como un espejo' et dit 'que era dar a entender que en aquel espejo via todo lo que se hacia en el mundo'. Mais son illustration et plus encore celle du passage correspondant du Codex Ramirez (p. 104 de l'édition de Virgil) laisse voir qu'il s'agit d'un disque troué en son milieu, exactement semblable à celui que décrit et reproduit Sahagun sous le nom de 'tlachieloni' (à la forme possédée îtlachiyaya). SGA II 434.Texte correspondant du Codex Tovar 67b-68a.: 'A la main gauche elle (l'idole de Tezcatlipoca) portait un émouchoir en précieuses plumes vertes, bleues et jaunes qui sortaient d'une plaque en or ronde, très brillante, éclatante comme un miroir, par lequel Tezcatlipoca faisait comprendre qu'il voyait tout ce qui se passait dans le monde. On appelait cette plaque 'itlachiaya', ce qui veut dire 'son mirador'. Lafaye 1972,216.* à la forme possédée." notlachiyaya ", R.Siméon dit: ma puissance visuelle (Car.)." îtlachiyaya îmac catca ", sa lorgnette était dans sa main - the device for seeing was in his handEst dit de Omacatl. Sah1,34 = Sah 1927,16." îcentlapal îmâquiac îtlachiyaya ", dans l'une de ses mains il tient sa lorgnette - in der einen Hand hält er sein Sehwerkzeug. Décrit Tlacochcalco Yaotl. Sah 1927,49" centlapal quitquitihcac îtlachiyaya ", d'une main il porte sa lorgnette - in der einen Hand trägt er sein Sehwerkzeug. Est dit d'Omacatl dans Sah 1927,52. -
116 birja
(Russian) (stock) exchange. fond birjasi stock exchange. tovar birjasi commercial exchange. mehnat birjasi labor registry office, labor exchange -
117 Когда вы получите товар?
-
118 Это китайское изделие
-
119 bulk
• masa; masovan; masovni; obim; pomoćan; pomoćni-o; pošiljka bez ambalaže; pupoljak; teret; tovar; ukupnost; veličina; velika količina; velika zapremina; velike količine; velikog kapaciteta; visoki napon; zapreminski -
120 bulky-cargo
• kabast tovar
См. также в других словарях:
Tovar — Tovar, usually preceded by the particle de (meaning from ), was the surname adopted in the Middle Ages by a Castilian noble house of gothic ancestry that received the lordship of the village of Tovar from Fernando III. It has since spread to… … Wikipedia
Tovar — bedeutet: Gemeinde Colonia Tovar, Bundesstaat Aragua, Venezuela, Stadt Tovar (Mérida) im Bundesstaat Mérida in Venezuela, ein Gewichtsmaß, siehe Tovar (Einheit) Familienname, der aus dem Spanischen kommt. Antonio Tovar (Sprachwissenschaftler)… … Deutsch Wikipedia
tovar — TOVÁR s. v. greu, greutate, încărcătură, povară, sarcină. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime továr ( ruri), s.n. – 1. Sarcină, povară. – 2. Talpă, piele de bovine tăbăcită. – var. (2) toval. sl. tovarŭ sarcină (Cihac, II, 283;… … Dicționar Român
tovar — tòvar m DEFINICIJA 1. a. ono što je natovareno (na leđima, tovarnim životinjama, vozilima) b. teret, količina robe ili materijala koja se odjednom natovari na konja 2. reg. magarac [muči se kao tovar; kao na tovara opteretiti koga poslovima,… … Hrvatski jezični portal
Tovar — Désigne celui qui est originaire d une localité espagnole appelée Tovar, toponyme qui évoque le tuf (éventuellement carrière de tufeau). Une commune d Andalousie s appelle El Tovar … Noms de famille
Tovar — Tovar, die einzige deutsche Colonie der südamerikanischen Republik Venezuela, in der Provinz Caracas, 9 Meilen westlich von der Stadt Caracas, am Südabhange des Küstengebirges in einer nur erst durch wenige Anpflanzungen unterbrochenen Waldgegend … Pierer's Universal-Lexikon
Tovar [2] — Tovar, deutsche Kolonie in Venezuela, westlich von Caracas, am südlichen Abhang des Küstengebirges, an den Quellen des Tui, ward 1843 auf einem von der Familie Tovar unentgeltlich abgetretenen Landstück durch Ansiedler aus dem Schwarzwald… … Meyers Großes Konversations-Lexikon
Tovar [1] — Tovar, früheres serbisches Gewicht zu 100 Oken, = 128,1 und in Praxis 126 kg … Meyers Großes Konversations-Lexikon
Tovar — Tovar, deutsche Kolonie in Venezuela, 13 Leguas von Caracas, 1842 von dem Geographen Codazzi angelegt, soll gegen 400 E. zählen … Herders Conversations-Lexikon
tòvar — m 1. {{001f}}a. {{001f}}ono što je natovareno (na leđima, tovarnim životinjama, vozilima) b. {{001f}}teret, količina robe ili materijala koja se odjednom natovari na konja 2. {{001f}}reg. magarac [muči se kao ∼; kao na ∼a opteretiti koga… … Veliki rječnik hrvatskoga jezika
Tovar — Para otros usos de este término, véase Municipio Tovar (Mérida). Para otros usos de este término, véase Zona del Valle del Mocotíes. Ciudad de Tovar … Wikipedia Español