-
1 ruina
f• bankrot• krach• neštěstí• ožebračení• pohroma• pád• rozvalina• rozvrat• zřícenina* * *f• přen. ruina (o osobě)• ruina (hradu) -
2 abocado a la ruina
• blízký zkáze• předurčený k záhubě• předurčený k zániku -
3 acabar su ruina
• dovršit svou zkázu -
4 amenazar la ruina
• být na spadnutí -
5 amenazar ruina
• být na spadnutí (o budově) -
6 batir en ruina
• prorazit hradby• zničit (pevnost) -
7 buscarse la ruina
• hnát se do záhuby -
8 caer en ruina
• rozpadnout se• rozsypat se• zhroutit se• zřítit se -
9 causar la ruina de u.p.
• přivést koho na mizinu• zruinovat koho -
10 correr a su ruina
• řítit se do záhuby -
11 empujar ạ la familia a la ruina
• přivést rodinu do zkázy• strhnout rodinu do zkázy• uvrhnout rodinu do zkázy -
12 estar en la ruina
• být na dně -
13 está tejiendo su ruina
• sám se žene do zkázy -
14 estáhecho una ruina
• je jak troska (o osobě) -
15 hembra ruina
• nadržená ženská -
16 ir a la ruina
• jít do záhuby• přijít na mizinu -
17 labrar la ruina a u.p.
• přivést do neštěstí koho -
18 me están buscando la ruina
• chtějí mě zničit -
19 quedarse en la ruina
• být zničen• zruinovat se -
20 reducir a la ruina
• zničit• zruinovat
- 1
- 2
См. также в других словарях:
ruină — RUÍNĂ, ruine, s.f. 1. (Adesea fig.) Ceea ce a rămas dintr o construcţie veche, dărâmată; dărâmătură. ♢ loc. adj. În ruină (sau ruine) = ruinat, dărăpănat. ♦ fig. Rămăşiţă a trecutului. 2. (Rar) Faptul de a (se) ruina. 3. fig. Pierderea averii sau … Dicționar Român
ruina — RUINÁ, ruinez, vb. I. refl. şi tranz. 1. A (se) preface în ruină, a (se) dărăpăna, a (se) degrada. 2. fig. A şi pierde sau a face pe cineva să şi piardă averea, a sărăci sau a face să sărăcească; a (se) distruge. ♦ A( şi) distruge sănătatea. [pr … Dicționar Român
ruina — sustantivo femenino 1. (no contable) Destrucción o daño muy grande: la ruina de un edificio, la ruina de un puente, la ruina de la salud. 2. (no contable) Pérdida completa o casi completa de bienes y propiedades: Nos vamos a la ruina. La empresa… … Diccionario Salamanca de la Lengua Española
ruina — I {{/stl 13}}{{stl 8}}rz. ż Ia, CMc. ruinanie {{/stl 8}}{{stl 20}} {{/stl 20}}{{stl 12}}1. {{/stl 12}}{{stl 7}} coś zniszczonego, rozpadającego się, zdewastowanego : {{/stl 7}}{{stl 10}}Mieszkanie zastępcze okazało się ruiną. Tej ruiny nie warto… … Langenscheidt Polski wyjaśnień
ruina — ruìna ž DEFINICIJA 1. (ob. mn) knjiš. razvalina, ruševina 2. pren. onaj koji je propala zdravlja, potpuno oronuo [ruina od čovjeka] ETIMOLOGIJA lat. ≃ ruere: rušiti se … Hrvatski jezični portal
ruina — (Del lat. ruīna, de ruĕre, caer). 1. f. Acción de caer o destruirse algo. 2. Pérdida grande de los bienes de fortuna. 3. Destrozo, perdición, decadencia y caimiento de una persona, familia, comunidad o Estado. 4. Causa de esta caída, decadencia o … Diccionario de la lengua española
Ruina — (lat.), 1) Einsturz; 2) Niederlage; 3) bes. das, was herabgefallen od. eingefallen ist … Pierer's Universal-Lexikon
ruìna — ž 1. {{001f}}〈ob. mn〉 knjiš. razvalina, ruševina 2. {{001f}}pren. onaj koji je propala zdravlja, potpuno oronuo [∼ od čovjeka] ✧ {{001f}}lat … Veliki rječnik hrvatskoga jezika
ruina — ruina, ruinare, ruinoso v. rovina, rovinare, rovinoso … Enciclopedia Italiana
ruína — s. f. 1. Ato ou efeito de ruir. 2. Resto de edifício desmoronado. 3. Dissipação. 4. Perda; destruição. 5. Decadência. 6. Degradação; desmoralização. 7. Causa de males, perda de bens. 8. [Por extensão] Reflexo; vestígio … Dicionário da Língua Portuguesa
ruina — (Del lat. ruina.) ► sustantivo femenino 1 Acción de caer o destruirse una cosa: ■ acordonaron la zona para proceder a la ruina de la vieja casa. SINÓNIMO caída destrucción 2 Hundimiento o destrucción de cualquier cosa material o inmaterial: ■ la… … Enciclopedia Universal