-
1 preţul s-a ridicat / a fost ridicat / sporit de la... la...
the price has been increased from... to...Română-Engleză dicționar expresii > preţul s-a ridicat / a fost ridicat / sporit de la... la...
-
2 a menţine moralul cuiva (ridicat)
to keep up smb's spirits.Română-Engleză dicționar expresii > a menţine moralul cuiva (ridicat)
-
3 a stabili un nivel ridicat de...
to set high standards of (morality, etc.).Română-Engleză dicționar expresii > a stabili un nivel ridicat de...
-
4 a vorbi pe un ton ridicat
to speak in a high key.Română-Engleză dicționar expresii > a vorbi pe un ton ridicat
-
5 a-şi păstra moralul ridicat
to keep one's chin / pecker upto keep a stiff upper lip.Română-Engleză dicționar expresii > a-şi păstra moralul ridicat
-
6 la un preţ mare / ridicat
at a high / a steep price.Română-Engleză dicționar expresii > la un preţ mare / ridicat
-
7 pe un ton ridicat
(almost) shoutingout loudat the top of one's voice. -
8 temperatura i s-a ridicat
his temperature has risenhe has developed a temperaturehe runs a fever / a temperature.Română-Engleză dicționar expresii > temperatura i s-a ridicat
-
9 a i se ridica o piatră de pe inimă
aprox. to be off one's mindto fell relievedmi s-a ridicat \a i se ridica o piatră de pe inimă it's a great weight off my mind.Română-Engleză dicționar expresii > a i se ridica o piatră de pe inimă
См. также в других словарях:
ridicat — RIDICÁT2, Ă, ridicaţi, te, adj. 1. (Despre învelitori, capace) Dat la o parte, înlăturat. ♦ (Despre perdele, storuri etc.) Dus mai sus (sau într o parte); tras. ♦ (Despre obiecte de îmbrăcăminte, mai ales despre mâneci) Sumes, suflecat. ♦ (Despre … Dicționar Român
mare — MÁRE1, mari, adj. I. (Indică dimensiunea) Care depăşeşte dimensiunile obişnuite; care are dimensiuni apreciabile (considerate în mod absolut sau prin comparaţie). ♢ Degetul (cel) mare = degetul cel mai gros al mâinii, care se opune celorlalte… … Dicționar Român
sus — adv. 1. Într un loc mai ridicat sau mai înalt (decât altul); la înălţime; deasupra. ♢ loc. adj. De sus = a) care este aşezat în partea nordică sau în partea mai ridicată a unui teren; b) care vine sau porneşte de la un organ de conducere; c) care … Dicționar Român
cârn — CÂRN, Ă, cârni, e, adj. 1. (Despre nas, rar despre bot) Mic, scurt şi cu vârful ridicat puţin în sus. ♦ (Despre oameni, rar despre animale; adesea substantivat) Care are nasul sau botul cârn (1). 2. fig. (Despre obiecte) Cu vârful strâmbat,… … Dicționar Român
erect — ERÉCT, Ă, erecţi, te, adj. (Despre plante sau despre tulpina lor) Ridicat drept în sus; vertical. – Din lat. erectus. Trimis de LauraGellner, 13.06.2004. Sursa: DEX 98 ERÉCT adj. (bot.) drept, vertical. (Plantă cu tulpina erect.) Trimis de… … Dicționar Român
jos — JOS, JOÁSĂ, joşi, joase, adv., adj. I. adv. 1. Aproape de pământ, la nivelul pământului; într un loc mai puţin ridicat (decât altul). ♢ De sus până jos = în întregime. De sus în jos = în direcţie verticală coborâtoare. ♢ Cu faţa în jos = (culcat) … Dicționar Român
logaritm — LOGARÍTM, logaritmi, s.m. Putere la care trebuie ridicat un anumit număr pozitiv, numit bază, spre a obţine numărul dat. ♢ Logaritm zecimal = logaritm a cărui bază este numărul 10. Tablă (sau tabelă) de logaritmi = (carte cuprinzând) tabelele… … Dicționar Român
mausoleu — MAUSOLÉU, mausolee, s.n. Monument funerar de proporţii mari, ridicat în memoria unui om ilustru, a unor eroi etc. – Din lat. mausoleum, germ. Mausoleum, fr. mausoleé. Trimis de RACAI, 30.09.2003. Sursa: DEX 98 mausoléu s. n. (sil. mau ), art.… … Dicționar Român
sui — SUÍ, súi, vb. IV. 1. refl. şi intranz. A se îndrepta spre un loc mai ridicat, a merge în sus, la deal; a (se) urca. ♢ tranz. Suim coasta muntelui. ♦ fig. A înainta, a avansa, a ajunge până la... 2. refl., tranz. şi intranz. A (se) aşeza pe ceva… … Dicționar Român
urca — URCÁ, urc, vb. I. 1. refl., intranz. şi tranz. A (se) deplasa dintr un loc situat mai jos către unul situat mai sus; a (se) sui. ♦ intranz. (Despre drumuri) A fi înclinat în pantă suitoare. ♦ intranz. şi refl. (Despre plante) A se prinde (cu… … Dicționar Român
înalt — ÎNÁLT, Ă, înalţi, te, adj. 1. Care se ridică mult în sus; foarte ridicat. ♢ Frunte înaltă = frunte mare, lată. ♦ (Substantivat, n.) Înălţime. ♦ (Despre fiinţe) De statură mare. ♦ Care se găseşte la înălţime (mare). 2. (Despre sunete) Ascuţit2,… … Dicționar Român