Перевод: со всех языков на английский

с английского на все языки

reparat

  • 1 reparát

    Czech-English dictionary > reparát

  • 2 a da ceva la reparat

    to put smth. in repair.

    Română-Engleză dicționar expresii > a da ceva la reparat

  • 3 réparateur

    réparateur, -trice [ʀepaʀatœʀ, tʀis]
    1. adjective
    [sommeil] refreshing
    2. masculine noun, feminine noun
    * * *

    1.
    - trice ʀepaʀatœʀ, tʀis adjectif [repos, sommeil] refreshing

    2.
    nom masculin, féminin ( d'appareil) engineer GB, fixer US
    * * *
    ʀepaʀatœʀ, tʀis nm/f (-trice)
    * * *
    A adj [repos, sommeil] refreshing; [crème, lotion, produit] soothing; crème réparatrice de nuit night treatment cream.
    BLes métiers et les professions nm,f (d'appareil, de machine) engineer; un réparateur de télévision/machine à laver a TV/washing machine engineer.
    ( féminin réparatrice) [reparatɶr, tris] adjectif
    un sommeil réparateur restorative ou refreshing sleep
    ————————
    , réparatrice [reparatɶr, tris] nom masculin, nom féminin

    Dictionnaire Français-Anglais > réparateur

  • 4 reparo

    rĕ-păro, āvi, ātum, 1, v. a., to get, acquire, or procure again; to recover, retrieve; to restore, repair, renew (not freq. till after the Aug. per.; not in Cæs.; cf.: recupero, redimo, reficio).
    I.
    Lit.:

    id perdere videbatur, quod alio praetore eodem ex agro reparare posset,

    Cic. Verr. 2, 3, 86, § 199; cf.:

    reparare quod amiseris gravius est,

    Plin. Ep. 6, 8, 6:

    id quod amittitur non parvo sumptu reparatur,

    Col. 7, 3, 10:

    classes,

    Suet. Aug. 16; Auct. B. Alex. 72; Lucr. 1, 1037:

    amissas res,

    Hor. S. 2, 5, 2:

    bibliothecas incendio absumptas,

    Suet. Dom. 20: Academiae villam, Laurea Tullius ap. Plin. 31, 2, 3, § 8:

    tecta Trojae,

    Hor. C. 3, 3, 60:

    sublapsa aedificia,

    Plin. Ep. 10, 70 (75), 1 (Keil, relaxentur):

    exercitum,

    Liv. 30, 7:

    majores copias,

    Curt. 4, 9, 11:

    auxilia,

    Tac. A. 3, 73:

    capillos, si effluxerint,

    Plin. 27, 13, 111, § 138:

    aegerrime ignem dimissum,

    Plin. Ep. 4, 9, 11:

    aliud ex aliis,

    Lucr. 3, 965:

    ex aliis alias figuras,

    Ov. M. 15, 253:

    nova cornua (luna),

    id. ib. 1, 11:

    populos artibus,

    id. ib. 1, 363.—
    B.
    In partic., in mercant. lang., to procure by exchange; to purchase, obtain with something:

    vina Syrā reparata merce,

    Hor. C. 1, 31, 12:

    alios boves his nummis,

    Dig. 15, 3, 16:

    merces,

    ib. 45, 1, 122.—
    II.
    Trop.
    A.
    To renew, restore, repair, etc.:

    tribuniciam potestatem, rem intermissam, reparare,

    Liv. 3, 37; cf.:

    intermissam historias scribendi industriam,

    Quint. 10, 1, 75:

    bellum,

    Liv. 4, 45 Drak.; 24, 42 (with instaurare); 30, 7; Just. 3, 6, 1; 22, 3, 9; 24, 1, 7:

    proelium,

    id. 3, 6, 7:

    pristinam fortunam,

    Curt. 5, 1, 8.—
    B.
    Of loss or damage, to make good, restore, repair ( poet. and post-Aug.):

    damna,

    Hor. C. 4, 7, 13; Just. 14, 3, 6; Sen. Phaedr. 476; Lact. Epit. 71, 8. —
    C.
    Like reficere, recreare, to refresh, restore, revive, recruit:

    tam assiduus in tribunali, ut labore refici ac reparari videretur,

    Plin. Pan. 77, 5:

    attrita cottidiano actu forensi ingenia optime rerum talium blanditiā reparantur,

    Quint. 10, 1, 27:

    animos,

    Liv. 44, 38:

    haec (quies) reparat vires, fessaque membra novat,

    Ov. H. 4, 90:

    magnas novi exercitūs vires,

    Vell. 2, 37, 1:

    respublica per Augustum reparata,

    Vop. C. 3:

    ea fessa Membra reparat labori,

    Ov. M. 4, 216:

    corpora fessa reparas labori,

    id. ib. 11, 625:

    pars magna terrarum (Aegypti) mergi repararique amne consueta,

    Plin. Pan. 30, 3:

    nec (Cleopatra) latentes Classe citā reparavit oras ( = alias sibi parare studuit regiones),

    Hor. C. 1, 37, 24;

    v. Orell. ad h. l.: PATRIOS PENATES ( = repetere),

    Inscr. Orell. 1587:

    rapidos meatus,

    Aus. Mos. 35.

    Lewis & Short latin dictionary > reparo

  • 5 re-parō

        re-parō āvī, ātus, āre,    to get again, acquire anew, recover, retrieve, restore, repair, renew: perdere quod alio praetore eodem ex agro reparare posset: amissas res, H.: exercitum, L.: maiores copias, Cu.: Ex aliis alias figuras, O.—To get in exchange, purchase, obtain: Vina Syrā reparata merce, H.—Fig., to renew, restore, repair, etc.: bellum, L.: pristinam fortunam, Cu.—To make good, restore, repair: damna, H.—To refresh, restore, revive, recruit: Haec (quies) reparat vires, O.: corpora Fessa labori, O.—To take as a substitute, take in exchange: latentīs oras, H.

    Latin-English dictionary > re-parō

  • 6 sagina

    săgīna, ae, f. [kindr. with sattô, to stuff full, to cram; v. sagmen], a stuffing, cramming, fattening, feeding, feasting.
    I.
    Lit.
    A.
    In abstr. (class.):

    anserum,

    Varr. R. R. 3, 10, 1; Col. 6, 27, 9; 8, 14, 11:

    gallinarum,

    Plin. 10, 50, 71, § 140:

    cochlearum,

    id. 9, 56, 82, § 174: vaccarum. Vulg. Ecclus. 38, 27:

    dies noctesque estur, Bibitur, neque quisquam parsimoniam adhibet: sagina plane est,

    Plaut. Most. 1, 3, 79:

    in saginam se conicere,

    id. Trin. 3, 2, 96: qui multitudinem illam non auctoritate sed sagina tenebat, * Cic. Fl. 7, 17; cf. Tac. H. 2, 71.—
    B.
    In concr.
    1.
    Food, nourishment (postAug.).
    a.
    Lit.:

    gladiatoria sagina,

    Tac. H. 2, 88; cf.

    , of gladiators' food,

    Prop. 4 (5), 8, 25:

    temulentus et sagina gravis,

    Tac. H. 1, 62:

    stomachum laxare saginae,

    Juv. 4, 67:

    sagina viva,

    i. e. small fish with which larger ones were fed, Varr. R. R. 3, 17, 7; cf. Plin. 9, 6, 5, § 14:

    ad saginam idonea,

    Col. 8, 9, 4:

    ferarum,

    Suet. Calig. 27:

    minuere saginam,

    Nemes. Cyn. 166:

    ad saginam pristinam revocare,

    to natural food, Veg. 2, 45, 3:

    bestiarum,

    App. M. p. 148, 27.—
    b.
    Transf.:

    herbae viridis coma dulciore saginā roris aut fluminis,

    rich nourishment, Pall. 7, 3 Mai:

    quemadmodum forensibus certaminibus exercitatos et quasi militantes reficit ac reparat haec velut sagina dicendi,

    nourishment of oratory, Quint. 10, 5, 17.—
    * 2.
    A fatted animal:

    este, effercite vos, saginam caedite,

    kill the fatted beast, Plaut. Most. 1, 1, 62.—
    II.
    Meton., fatness produced by much eating, corpulence (postAug.):

    saginam corporis ex nimiā luxuriā contraxit,

    Just. 21, 2, 1:

    sagina ventris non homini sed beluae similis,

    id. 38, 8, 9:

    qui colorem fuco et verum robur inani saginā mentiuntur,

    Quint. 2, 15, 25:

    nimio tendis mole saginam,

    Aus. Ephem. 1, 8:

    ursam quae ceteris saginā corporis praevalebat,

    App. M. 4, p. 149, 7.

    Lewis & Short latin dictionary > sagina

См. также в других словарях:

  • reparat — REPARÁT1 s.n. Faptul de a repara; reparare. – v. repara. Trimis de IoanSoleriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  REPARÁT2, Ă, reparaţi, te, adj. 1. Care poate fi folosit din nou fiindcă a fost readus în stare de funcţionare (prin reparaţii, renovări… …   Dicționar Român

  • reparat — re|pa|rat Mot Agut Nom masculí …   Diccionari Català-Català

  • reparabil — REPARÁBIL, Ă, reparabili, e, adj. Care poate fi reparat, dres; fig. care poate fi îndreptat, corectat. – Din fr. réparable, lat. reparabilis. Trimis de RACAI, 06.07.2004. Sursa: DEX 98  Reparabil ≠ ireparabil Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa …   Dicționar Român

  • dres — DRES1, dresuri, s.n. (pop.). I. Acţiunea de a drege şi rezultatul ei. II. (concr.) 1. Fard, cosmetic, suliman. 2. (La pl.) Mirodenii, condimente. III. (concr.; la pl., în forma direse) Denumire dată actelor de cancelarie domnească emise în ţările …   Dicționar Român

  • Ромей, Луи-Шарль — Луи Шарль Ромей фр. Louis Charles Reparat Romey Дата рождения: 26 декабря 1804(1804 12 26) Место рождения: Париж, Франция Дата смерти …   Википедия

  • Romanian submarine Delfinul — Delfinul submarine in 2008 Career (Romania) …   Wikipedia

  • Ромей, Луи Шарль — Луи Шарль Ромей фр. Louis Charles Réparât Geneviève Octave Romey Дата рождения: 26 декабря 1804(1804 12 26) Дата смерти: 1874 …   Википедия

  • cazangerie — CAZANGERÍE, cazangerii, s.f. 1. Atelier de construit sau reparat cazane (1, 2), utilaje din tablă groasă de oţel, recipiente de presiune, cisterne etc. 2. Meseria cazangiului. – Cazangiu + suf. ărie. Trimis de valeriu, 03.03.2003. Sursa: DEX 98  …   Dicționar Român

  • meremetisit — MEREMETISÍT, Ă, meremetisiţi, te, adj. (înv. şi reg.) Reparat, refăcut, restaurat. – v. meremetisi. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  MEREMETISÍT adj. v. refăcut, reparat, res taurat. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa:… …   Dicționar Român

  • reparare — REPARÁRE, reparări, s.f. Acţiunea de a repara şi rezultatul ei; reparat. – v. repara. Trimis de RACAI, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  REPARÁRE s. 1. v. depanare. 2. v. reparaţie. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  REPARÁRE s. v …   Dicționar Român

  • răpăluit — RĂPĂLUÍT adj. v. refăcut, reparat. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  RĂPĂLUÍT s. v. refacere, reparare, reparat, reparaţie. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

Поделиться ссылкой на выделенное

Прямая ссылка:
Нажмите правой клавишей мыши и выберите «Копировать ссылку»